Sandu GRECU

În cadrul campaniei „Utilizăm energia eficient”, echipa Keystone a discutat cu locuitorii municipiului Chișinău despre consumul de energie în perioada de iarnă și metodele de eficientizare aplicate în gospodărie. Întrebați despre costurile suportate, cetățenii au raportat cheltuieli care variază între 300 și 800 de lei, consumul ajungând, în unele cazuri, până la 1000–1200 kW pe sezonul rece.

Facturile la utilități și impactul lor asupra bugetului de familie reprezintă o preocupare majoră pentru locuitorii capitalei. În cadrul campaniei „Utilizăm energia eficient”, echipa Keystone a discutat cu cetățenii din Chișinău despre costurile suportate în sezonul rece și modalitățile prin care adoptă un consum mai responsabil. Trecătorii au menționat că achită lunar între 300 și 500 de lei pentru energie, sume pe care le resimt acut odată cu debutul sezonului de încălzire. Totuși, aceștia recunosc că tocmai costurile ridicate funcționează ca un factor motivațional major, determinându-i să caute soluții pentru a nu fi nevoiți să limiteze alte cheltuieli necesare din bugetul familiei.

Pentru a menține echilibrul financiar, locuitorii capitalei adoptă un comportament riguros în propriile locuințe. Aceștia au explicat că recurg la măsuri practice, precum utilizarea programelor „eco” ale aparatelor electrocasnice și deconectarea obligatorie a tuturor dispozitivelor din priză la plecarea de acasă. O atenție deosebită este acordată și iluminatului: cetățenii evită folosirea surselor principale de lumină în favoarea unora secundare, sting imediat becurile în camerele nefolosite și susțin necesitatea tranziției către case complet eficiente energetic.

Dincolo de latura financiară, discuțiile au scos în evidență o dorință profundă de schimbare a mentalității la nivel de societate. Participanții la vox au subliniat că părinții trebuie să devină un exemplu de consum rațional pentru copii, iar tinerii să se implice mult mai activ în promovarea acestor practici. Transformarea modului de gândire – prin abordarea constantă a acestui subiect pe rețelele de socializare, în școli și în universități – este văzută de chișinăuieni nu doar ca o metodă de a economisi bani, ci și ca un angajament vital față de mediul înconjurător și față de generațiile viitoare.

***

Acest material VIDEO a fost realizat cu suportul financiar al Uniunii Europene.

VOX-ul face parte din campania de comunicare „Utilizăm energia eficient” desfășurată în cadrul proiectului „Parteneriate locale pentru eficiența energetică în serviciile sociale”, implementat din sursele Uniunii Europene, cofinanțat și implementat de Fundația Soros Moldova, în parteneriat cu I.P. Keystone Moldova și AO „Fondul de Inovații Sociale din Moldova”.

Conținutul VOX-ului aparține autorilor și nu reflectă în mod necesar opinia Uniunii Europene și a Fundației Soros Moldova.

Kaufland Moldova devine Partener Principal al Echipei Țării și Partener Oficial al Federației Moldovenești de Fotbal (FMF). Anunțul a fost făcut pe 25 februarie, în cadrul unui eveniment de semnare a contractului de parteneriat, organizat într-un magazin Kaufland din Capitală. Acest pas marchează începutul unei colaborări dedicate susținerii fotbalului și promovării unui stil de viață activ în Republica Moldova.

 O nouă ediție incendiară a proiectului Culisele Arenelor, în care fostul secretar de stat, Ion Gheorghiu spune câți bani plătesc sportivii străini pentru a fi incluși în lotul Moldovei la Jocurile Olimpice!!! 💲💲💲

Într-o eră în care industria jocurilor de noroc se extinde rapid, granița dintre divertisment și risc poate deveni fragilă. În acest context, S.A. „Loteria Națională a Moldovei” (LNM), în calitatea sa de operator cu drept exclusiv de stat, își asumă un rol care depășește sfera economică: protecția activă a cetățenilor prin programul strategic „Joc Responsabil”.

 S.A. Loteria Națională a Moldovei anunță obținerea a două distincții importante în cadrul Blask Awards, competiție internațională care recunoaște performanța, leadershipul și bunele practici din industria de profil.

Instituția a fost desemnată câștigătoare în următoarele categorii:

●       Moldova Operator of the Year

●       Moldova CEB Leader

Premiile obținute reflectă poziția solidă a Loteriei Naționale a Moldovei pe piața națională, precum și angajamentul constant pentru dezvoltarea sustenabilă, guvernanță responsabilă și orientare către excelență operațională.

Blask Awards recompensează operatorii care demonstrează rezultate remarcabile, viziune strategică și impact pozitiv în industrie. Distincțiile acordate confirmă capacitatea instituției de a implementa practici moderne de management și de a asigura un cadru operațional performant, aliniat la standarde internaționale.

Categoria Moldova Operator of the Year evidențiază performanța generală a instituției, în timp ce titlul Moldova CEB Leader subliniază rolul de lider al Loteriei Naționale a Moldovei în promovarea responsabilității, transparenței și dezvoltării organizaționale.

Pentru a preveni și combate corupția, Ministerul Afacerilor Interne pune la dispoziția  cetățenilor linia telefonică anticorupție – 1520. Este un număr la care pot fi semnalate fapte ilegale sau suspiciuni de corupție, inclusiv situații care pot implica angajați ai instituției. Fiecare apel este tratat cu seriozitate și confidențialitate, iar sesizările sunt analizate cu atenție și responsabilitate.

Ministerul Afacerilor Interne promovează integritatea ca o valoare de bază în munca de zi cu zi și în relația cu oamenii. Angajații instituției își desfășoară activitatea respectând legea și interesul public, având ca scop siguranța și încrederea cetățenilor.

Integritatea nu ține doar de instituții, ci de fiecare dintre noi. Atunci când vedem o ilegalitate sau un act de corupție, avem dreptul și obligația de a vorbi despre această situație. Implicarea cetățenilor ajută la construirea unei societăți corecte, bazate pe respect și responsabilitate.

Un gest simplu, precum raportarea faptelor ilegale la numărul de telefon – 1520, poate face o diferență reală. Astfel, împreună contribuim la creșterea încrederii între cetățeni și instituțiile statului. 

Detalii în video atașat.

***

Acest produs a fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea Poliției Naționale a Republicii Moldova în prevenirea crizelor și combaterea criminalității”, desfășurat de Inspectoratul General al Poliției, cu sprijinul Ministerului Federal de Externe al Germaniei și implementat de GS-Foundation.

Serviciul Protecție Internă și Anticorupție este singurul responsabil pentru conținutul acestui material de campanie.

 Vineri, 23 ianuarie, va avea loc o ședință comună a Asociației Naționale Antidoping, Federația Moldovenească de Fotbal și jucătorul Mihai Ghecev - ultimul protagonist al emisiunii Culisele Arenelor, jucător care a fost prins dopat în primăvara anului 2024. Probabil că se va lua o decizie referitor la data exactă din care jucătorul își va putea relua activitatea în fotbalul mare.

În fiecare colț al țării, zi de zi, angajații Ministerului Afacerilor Interne își îndeplinesc datoria asumată pentru siguranța cetățenilor. În spatele fiecărei uniforme se află responsabilități majore, provocări continue și un efort constant pentru menținerea ordinii publice și protejarea vieților omenești.

Anul acesta, Serviciul protecție internă și anticorupție (SPIA) își continuă angajamentul să mențină un mediu de lucru bazat pe corectitudine și respect, atât pentru colegii din cadrul MAI, cât și pentru cetățeni.

În acest context, SPIA încurajează cetățenii să raporteze orice faptă de corupție prin linia specializată anticorupție - 1520, unde toate sesizările sunt examinate cu profesionalism, obiectivitate și confidențialitate deplină.

Integritatea reprezintă un principiu fundamental în exercitarea atribuțiilor de serviciu și în relația cu cetățenii, exprimând onestitatea, responsabilitatea, respectarea legii și angajamentul ferm pentru interesul public, care consolidează încrederea în instituțiile de ordine și securitate.

Totodată, SPIA promovează activ integritatea ca standard de conduită care consolidează încrederea publică, protejează instituțiile statului și garantează un serviciu corect și responsabil pentru cetățeni și pentru generațiile viitoare.

Implicarea activă a cetățenilor și a angajaților MAI în sesizarea faptelor ilegale contribuie la prevenirea și combaterea fenomenului de corupție în societate.

SPIA, în calitate de gardian al legalității și integrității, prezintă clar cetățenilor misiunea și angajamentul său, demonstrând modul în care protejează interesul public, în video-ul atașat.

***

Acest produs a fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea Poliției Naționale a Republicii Moldova în prevenirea crizelor și combaterea criminalității”, desfășurat de Inspectoratul General al Poliției, cu sprijinul Ministerului Federal de Externe al Germaniei și implementat de GS-Foundation.

Serviciul protecție internă și anticorupție este singurul responsabil pentru conținutul acestui material de campanie.

Link VIDEO:

https://www.facebook.com/share/v/1ArAtBM7Xi/

 Așadar, banii. 

Sumele colosale pe care UEFA, prin intermediul FMF, le va oferi cluburilor de fotbal din Moldova au șocat de-a dreptul toată comunitatea fotbalistică de la noi și chiar mai mult. Aproape 600 de mii de euro pentru un club din Super Liga înseamnă bugetul pe 2 ani. Înseamnă bugetul pentru 2 ani a unui club din Moldova care joacă în cupele europene. Înseamnă un buget pe care ți-l întorci și chiar mai mult dacă treci măcar o etapă preliminară în cupele europene. 

Speranța Nisporeni a ajuns în cupele europene cu un buget de 250 de mii de euro. Știu asta pentru că eram la club atunci. Și multe alte echipe au ajuns în Europa cu bugete similare. Cu 600 de mii te bați la titlu. 

Acum cel mai important: ca acești bani să fie investiți în dezvoltare. Și managerii cluburilor care au cap anume asta vor face. Pentru că dezvoltarea le va aduce și mai mulți bani. Ei știu cum. Și FMF îi ajută. 

Dar vom avea, cu siguranță, și din cei, care a doua zi după ce își vor încasa banii la club vor schimba mașina, își vor procura apartament nou, se va alege praful. Iar asta se va vedea deja în câțiva ani. Cine a investit cu cap, dar cine fără. 

Până atunci, criteriile de licențiere cresc, pe bună dreptate. Și tare sper, ca măcar acum, când vor încasa aceste sume colosale, cluburile de la noi își vor angaja ofițeri de presă profesioniști, dar nu fictivi, rude sau prieteni care să semneze în actul de licențiere. Promovarea în fotbal înseamnă jumătate de succes. Gândiți-vă la asta! 

 Revin pe blog de fiecare dată atunci când consider că am ceva important de spus. Voi fi laconic.

1. Cu siguranță, aceasta este Generația de Aur a fotbalului moldovenesc, pentru că are cele mai mari realizări din istoria Naționalei!

2. Să ajungi cu Naționala de FOTBAL la un turneu final al unui Campionat European este ca și cum ai lua vreo 11 titluri mondiale la o probă de sport individuală. Iar Naționala noastră de fotbal este la o singură victorie distanță de această performanță URIAȘĂ!

3. Indiferent cum se va încheia această campanie pentru noi, vreau să mulțumesc acestei ECHIPE minunate alcătuită de Sergiu Cleșcenco pentru toate momentele deosebite pe care ni le-a dăruit în acest an. 

4. Publicul din tribune a fost MINUNAT aseară, în meciul cu Albania! Mulțumesc! Anume așa trebuie să susținem echipa noastră, mereu!

5. Maia Sandu a fost în tribune, în premieră, la un meci al Echipei Țării pe care o conduce. Din imaginile pe care le-am văzut se pare că i-a plăcut. După meci a mers la vestiare și i-a felicitat pe jucători. E un gest normal, pe care aș vrea să-l văd de fiecare dată, chiar și la înfrângeri. Contează.

6. Urmează meciul secolului cu Cehia, în deplasare. Suntem conștienți că cehii sunt valoric peste noi. Dar fotbalul de asta e frumos, pentru că e imprevizibil. Iar dacă vom lupta cu inimă și cu dăruire totală putem învinge. Putem intra în istorie!

7. Hai, Moldova! Forza, tricolori!!! 

Fotbalul nu este doar cel profesionist. Fotbalul înseamnă copiii, în primul rând, care joacă și iubesc acest sport. Fotbalul suntem noi toți cei care iubim și practicăm acest sport, cei circa 60 de mii de moldoveni, care joacă fotbal acasă, în curtea blocului, pe terenuri mici, oriunde este posibil de jucat.

Dintre aceștia doar 0,5% sunt profesioniști.

Dacă ne uităm atent la această cifră vom înțelege de ce Federația Moldovenească de Fotbal nu poate și nu trebuie să aloce cea mai mare parte din buget pentru fotbalul profesionist.

Să le luăm pe rând. Aș vrea să fac câteva precizări referitoare la decizia Comitetului Executiv FMF cu privire la majorarea taxei de participare în campionat și achitarea parțială a arbitrajului de către cluburile din Liga 2. 

Taxele de participare majorate din sezonul 2024/25

Ce sunt taxe de participare în campionatul Moldovei? Sunt sumele de bani pe care echipele participante le adună cu scopul organizării competiției. Bugetul total pentru organizarea campionatului Republicii Moldova la fotbal, seniori, cele 3 ligi (Super Liga, Liga 1 și Liga 2) constituie peste 10 milioane de lei pentru un sezon competițional. Un calcul matematic ne arată că dacă adunăm toate taxele de participare din sezonul trecut obținem o sumă de sub 1 milion de lei. Asta înseamnă puțin sub 10% din cheltuielile totale, care sunt suportate de FMF. Cu majorările anunțate de FMF pentru sezonul 2024/25 (deci NU pentru sezonul care abia urmează să înceapă, așa cum au speculat unii), procentajul crește puțin peste 10%, dar oricum, suma este infimă comparativ cu bugetul total de organizare a competiției.  

În majoritatea țărilor din Europa, Federațiile nu au asemenea cheltuieli, deoarece cluburile și-au format propria organizație de organizare a competiției - Liga. La noi, deocamdată, echipele nu își doresc sau nu au capacitate să-și formeze această Ligă.  

De aceea, Federația Moldovenească de Fotbal vine în ajutorul cluburilor și achita circa 90% din cheltuielile de organizare a campionatului, ceea ce constituie circa 10 milioane de lei pentru un sezon competițional. De menționat că partenerii externi, respectiv FIFA și UEFA, nu alocă buget pentru organizarea competițiilor interne din Republica Moldova. La fel cum nu alocă nici statul. Bugetul este identificat de FMF din veniturile pe care le obține asociația din diferite parteneriate comerciale.    

Important este ca toată comunitatea fotbalistică din Moldova să înțeleagă că aceste taxe de participare au menirea de a organiza și a dezvolta competiția, astfel încât, în viitor, cluburile să-și poată crea propria Ligă de fotbal, care să se autogestioneze și să fie independentă financiar și ideologic.

Din taxele de participare vor fi compensate parțial cheltuielile operaționale pentru mediatizarea și promovarea campionatului, pentru atragerea sponsorilor și a partenerilor. Accentuăm, banii nu vin la FMF, dar merg la organizarea și dezvoltarea competiției. FMF este cea care cheltuie suplimentar încă circa 10 milioane de lei pentru organizarea campionatului! Și această sumă este într-o continuă creștere din cauza inflației și a majorării prețurilor absolut la toate produsele și serviciile.

Compensarea parțială a arbitrajului în Liga 2

În fiecare an, Comitetul Executiv al FMF ia decizii separate referitor la posibilitatea de a acorda ajutor cluburilor pentru acoperirea cheltuielilor de arbitraj.

Creșterea semnificativă a costurilor de întreținere, inflația și situația economică din țară au dus la majorarea bugetului pe toate dimensiunile, ceea ce a influențat asupra posibilității de acordare a ajutorului și pentru sezonul următor.    

Din aceste considerente, Comitetul Executiv al FMF a decis să acorde ajutor cluburilor prin compensarea a 50% din onorariul pentru prestația arbitrilor la meciurile de fotbal din Liga 2, ceea ce constituie circa 1,5 milioane de lei pentru un sezon competițional. 

Restul sumei care trebuie să fie acoperită de către cluburi, FMF a decis să o recepționeze abia anul viitor (1 parte a campionatului - februarie 2024, a 2-a parte a campionatului – iunie 2024). Deci nu imediat din această vară, iarăși, cum s-a vehiculat de unele surse.  

Dacă noi dorim să dezvoltăm industria fotbalistică ar trebui să urmăm calea și exemplul țărilor cu tradiții. Practica internațională arată că taxele pentru arbitraj sunt achitate în campionatele de fotbal de către participanți, cu excepția când ligile au parteneri și sponsori, care alocă buget pentru arbitraj. Situația economică și cadrul normativ existent din Moldova, cu regret, nu favorizează atragerea sponsorilor în competițiile sportive.

Menționez că în cei 2 ani de Covid (două sezoane competiționale) Federația Moldovenească de Fotbal și-a asumat responsabilitatea de a achita integral toate cheltuielile pentru arbitraj! Mai mult decât atât, FMF a achitat și celelalte cheltuieli de organizare a meciurilor, cum ar fi asistența medicală, ordinea publică, etc.

Important: FMF a decis ca și în sezonul 2023/24 să ajute cluburile prin achitarea integrală a serviciilor de arbitraj la fotbal feminin (3 ligi și Cupa), juniori (17 ligi și Cupa) și toate turneele organizate sub egida FMF.

Anual, FMF achită munca a circa 450 de arbitri în toate competițiile. În sezonul trecut, pentru salarizarea arbitrilor, au fost cheltuiți peste 11,5 milioane lei, din care participanții au compensat doar 20%.

Sper că precizările de mai sus aduc mai multă claritate, deși toată informația a fost publicată anterior și pe site-ul FMF. Menționez că Federația Moldovenească de Fotbal are drept scop dezvoltarea fenomenului fotbalistic în Republica Moldova și face tot posibilul pentru realizarea acestui obiectiv.

 Acest meci merită o revenire pe blog. Accentuez: ACEST MECI. Nu victoria în sine, pentru că victorii au mai fost și vor mai fi. Dar felul în care a jucat azi echipa mea mă face să fiu mândru. Să fiu mândru de echipa mea, de acești băieți pe care îi susțin din tot sufletul și care mă reprezintă pe mine și țara mea. BRAVO, BĂIEȚI!!!!!! Sunteți fotbaliști!!!! Sunteți fabuloși!!!!!

Nu exagerez. La scorul de 2-1 pentru Lewandowski mă gândeam deja la postarea pe care o voi face pe facebook și în care voi scrie că sunt mândru de felul cum au luptat băieții noștri. Încă nu credeam în minunea care abia urma... 

Cu o seară mai devreme România a scos un egal nesperat în Elveția, într-un meci în care n-a existat. Dar la Chișinău a fost altfel! Moldova a dominat net în repriza secundă! Efectiv băieții noștri i-au băgat în propriul careu pe polonezi și i-au chisat până le-au scos fotbalul din cap.

Presing agresiv, dăruire totală la fiecare fază, joc la sacrificiu și toate acestea în jumătatea de teren a oaspeților, care nu mai înțelegeau ce se întâmplă. Asta este echipa mea! Asta așteptam de ani de zile! Asta vreau să văd la fiecare meci și fie ce-o fi! Chiar dacă vom pierde, dar dacă vom juca așa, sunt sigur că stadionul va fi meci de meci arhi-plin, așa cum a fost în seara asta.

Și aici aș vrea să mulțumesc publicului spectator care a fost astazi pe stadionul Zimbru. Băi, așa PUBLIC MINUNAT n-am mai văzut de pe timpul primului mandat al lui Dobrovolski, de vreo 15 ani. Așa susținere frenetică n-am mai pomenit. Și sunt absolut sigur că susținerea extraordinară din tribune a transmis energie jucătorilor pe teren, i-a împins pe băieții noștri din spate și le-a dat încredere.  

Victoria de azi a scos oamenii pe străzi, la fel ca în 1994, după victoria cu același scor în fața Țării Galilor. Atunci eram dornici de romantism, inspirați de frații de peste Prut care s-au bucurat astfel pentru rezultatele lui Hagi din America. Azi am aflat că Hagi va veni la Chișinău și parcă acest nume atrage după sine succesul și scoaterea oamenilor în stradă. De fericire! De rezultate remarcabile!

Dar victoria de azi nu e la fel ca cea cu Țara Galilor. Ca și azi, am fost și atunci pe stadion. Azi lumea știe exact unde se află fotbalul nostru, unde am ajuns cu țara noastră și lumea știe exact ce-și dorește și unde vrea să ajungă. 

Și la final, câteva cuvinte despre Cleșcenco și gladiatorii lui. Azi ați fost fabuloși! Azi toată țara a fost mândră de voi. Ați demonstrat că puteți juca, că AVEȚI VALOARE! Greul însă abia urmează. Pentru că lumea va aștepta de la voi noi rezultate. Și voi trebuie să le arătați că vă pasă. Să munciți la fel ca azi meci de meci. Astfel veți avea oamenii lângă voi și veți avea și rezultate. Împreună suntem o forță!

Forța Moldova!!! 

Intrați pe Blogul de călătorii a lui Dragoș 👉

https://www.youtube.com/watch?v=1ZnTXLwW_E4

Pantelimon a fost arestat în 1941, în timpul unui control de identitate. Ieșise să cumpere mâncare…

Ce a urmat citiți mai jos.

Buna ziua, Am găsit articolul dvs. despre Sporting Chișinău făcând o căutare pe Google pe Pantelimon Sabatin. Sunt nepoata lui, Patricia Sabatin. Am fost foarte emoționată să citesc numelebunicului meu în acest articol. Pentru asta, mulțumesc! Pantelimon a fost arestat în 1940 și deportat în Siberia. Ulterior, a dispărut, familia noastră nu mai știe nimic despre el. Am crescut cu amintirile tatălui meu și, în special, cu poveștile despre pasiunea sa fanatică pentru fotbal. Dacă aveți alte informații despre „Pantiusa”, sau poate fotografii de arhivă cu Sporting Chisinau unde este prezentat, mi le puteți trimite? Nu am văzut niciodată o fotografie cu el. Cu sinceritate, Patricia Sabatin.

Această scrisoare de la nepoata unuia dintre cei mai importanți fotbaliști basarabeni din perioada interbelică am primit-o pe pagina de blog de pe Facebook. De obicei eu eram cel care găsea nepoții sau strănepoții pionerilor fotbalului nostru. Dar aici a fost invers. Datorită comunicării ulterioare cu Patricia am avut ocazia să aflu istoria cutremurătoare a vieții lui Pantelimon Sabatin, unul dintre fondatorii celei mai bune echipe de fotbal din Basarabia anilor 30 ai secolului trecut, Sporting Chișinău.

Nepoata fostului jucător și antrenor, Patricia Sabatin, a redat povestea lui pe scurt, dar cu atâta afecțiune, încât la final m-au copleșit emoțiile…

Vă invit să aflați, în premieră, drama unui om, care, fiind de origine rusă, a cunoscut deportarea și s-a pierdut pe drumul suferinței dintre Siberia și Moldova.    

”Pantelimon Sabatin s-a născut în 1904, în Rusia. Familia sa paternă, originară din St.Petersburg, și cea maternă, originară din Odesa, erau ambele familii de militari.

Unul dintre unchii săi materni a servit în Garda Imperială până în 1917, iar Pantelimon a fost destinat unui liceu militar de către părinții săi.

Revoluția bolșevică îl hotărăște pe unchi să părăsească Rusia, luându-și cu el nepotul, la cererea mamei, care se temea că singurul ei fiu va fi atras în luptele războiului civil. Văduvă, va rămâne în Rusia cu cele două fiice ale sale.

Unchiul și nepotul au plecat mai întâi la Odesa, apoi foametea din anii 1921-1922 i-a împins să emigreze la Chișinău.

Potrivit bunicii mele, Chișinăul în anii 1920 era un oraș plin de viață și vesel. Nu foarte bogați, dar nici prea săraci, tineri de douăzeci de ani, ca Pantelimon, locuiau acolo fără griji. Acolo a cunoscut-o pe bunica mea, Ludmila Vorobiev, al cărei tată, rus, se stabilise la Chișinău la începutul secolului.

Ludmila spunea că Pantiuşa era foarte popular printre domnişoarele vremii, pentru că era chipeş, sportiv şi elegant, dar mai presus de toate îi plăcea să râdă şi să petreacă. S-au căsătorit în 1929, iar fiul lor Igor, tatăl meu, s-a născut pe 27 septembrie a aceluiași an. Bunica mea a refuzat întotdeauna să recunoască că al doilea eveniment a fost cauza primului, dar se referea adesea la „nunta mea de primăvară” cu un zâmbet amuzat.

Sunt anii 20 și 30, anii fotbalului, pe care îi cunoști mai bine decât mine. Ei locuiau în apropierea catedralei, la Strada Regina Maria nr. 2, care este astăzi Strada Vlaicu Parcalab, între Strada Columna și Strada Alexei Șciusev: vezi Harta germană a Chișinăului din 1941.

Tatăl meu mi-a spus că își petrecea timpul între școală, parcul Ștefan Cel Mare și restaurantul condus de părinți. Își făcea temele în bucătăria restaurantului, cât mai repede posibil să iasă să joace mingea cu tatăl său, care i-a promis că îl va antrena ''serios'' când va fi la liceu, dar cu condiția că va avea note bune.

La începutul celui de-al Doilea Război Mondial, Pantelimon și Ludmila s-au temut de venirea sovieticilor și au luat în considerare plecarea la București. Pantelimon solicită și obține naționalitatea română (Monitorul Oficial al Regatului României din 15 martie 1940, pag. 9). Totodată obține și un post de funcționar public, în speranța că acest lucru îi va permite să solicite transferul la București. În așteptarea acestui transfer, bunicii mei au rămas la Chișinău, în ciuda venirii sovieticilor, în iunie 1940.

Primele arestări ale NKVD au vizat notabili, militari, politicieni și înalți funcționari publici, dar, în curând, „brigăzile roșii” puse în funcțiune de NKVD au căutat „dușmanii poporului” printre funcționarii publici și comunitatea rușilor ”albi”. Pantelimon a fost arestat în 1941, în timpul unui control de identitate. Ieșise să cumpere mâncare…

Numele lui l-am găsit printre listele de deținuți politici și deportați, publicate de o asociație din România (La litera ”S”, pagina 2, SABATIN, Pantelimon. N. în 1904. Din Chişinău, str. Regina Maria, nr. 2, Basarabia. Funcţionar. Deportat în 1941).

Ludmila nu va avea nicio veste oficială, doar relatarea vecinilor, care ar fi asistat la scena cu reținerea. Se zvonea că sovieticii împușcă prizonieri, în special rușii ”albi”. Câteva luni mai târziu, în vara anului 1941, când armata română a preluat Basarabia, bunica și tata au plecat la Sibiu. Acolo Ludmila avea veri materni, care i-au primit în casa lor.

Asta e tot ce știam despre bunicul meu de ani de zile.

Am plecat din România în 1976 în Canada, iar toată această istorie era departe, atât în timp, cât și în spațiu.

Iată... cade un zid la Berlin, cade și URSS, Kishinev redevine Chișinău.

Pe la 1995, un prieten al tatălui meu mi-a trimis o carte: memoriile unui ofițer român, arestat în 1941 la Chișinău și deportat în Siberia. Povestește deportarea cu trenul și numește printre tovarășii săi de nenorocire pe un anume Pantiușa Sabatin, ''un colos, care ne-a întrecut pe toți cu un cap''. Au trăit în Gulag până la moartea lui Stalin, după care au fost eliberați. Unii au rămas în Siberia, alții au încercat să revină la vechea lor viață. Pantelimon i-a scris Ludmilei, anunțând-o despre eliberare. Printr-o minune ea a primit scrisoarea trimisă din Siberia la Chișinău, retransmisă de vecinii din Chișinău la Sibiu, apoi de verii din Sibiu - la Craiova unde locuia atunci. Potrivit scrisorii, Pantelimon a întreprins călătoria spre Chișinău pe jos. Dar nu a mai ajuns la destinație. S-a pierdut pe drum…”

Așa s-a scris povestea dramatică de viață a lui Pantelimon Sabatin, unul dintre fotbaliștii emblematici ai Moldovei anilor 1920-30. Este povestea lui, dar este și a unei întregi generații de moldoveni. Istoricii spun că în anii 40 câteva sute de mii de moldoveni au fost deportați în Siberia. Cred că toată acea generație merită amintirea noastră respectuoasă. În contextul evenimentelor actuale este și mai important să nu uităm.

 Poză din cartea ”110 Legende ale fotbalului moldovenesc”, publicată de Federația Moldovenească de Fotbal cu ocazia celor 110 ani de la apariția fotbalului în Chișinău.

 Prin anul 1997, cu aproape un sfert de secol în urmă, lucram la Radio Europa Plus, făceam știrile din sport. Atunci am aflat prima dată de un tânăr sportiv (de vârsta mea, 20 de ani), care făcea ravagii într-un sport la mare modă în acele timpuri, kickboxing. Am scris și un articol despre el în ziarul Komsomolskaia Pravda, din spusele antrenorului și colegilor săi. 

Nu ne-a luat mult timp să devenim prieteni. Mi-a plăcut din start modestia lui și calmul cu care vorbea, calități pe care le-a păstrat până astăzi.

Și iată că după aproape un sfert de secol, Ion Gheorghiu a rămas același prieten modest, calm, corect și săritor la nevoie cum a fost mereu. Același om de treabă, Om cu literă mare, de care puțini au mai rămas la noi în Moldova!

Acest Om, după o viață în sport, vrea să scoată sportul nostru din mocirla în care au avut unii grijă să-l bage în ultimii 30 de ani. Susținut de multe personalități din lumea sportului, Ion Gheorghiu a decis să candideze la șefia Comitetului Olimpic. Adversar îi va fi alt om cunoscu din sportul nostru, dar cu calități diametral opuse, actualul șef al CNOS, Nicolae Juravschi. Dar numele aici nu contează.

Accentuez: NU e vorba despre numele candidaților la șefia CNOS, ci despre calitățile lor.

Pentru CE vor vota pe 23 noiembrie membrii CNOS: 

pentru modestie, respect, corectitudine și perseverență? 

sau

pentru minciună, lașitate, fățărnicie și trădare?

Voi decideți, stimați oameni de sport cu dreptul la vot!   

 Înfrângerea din Feroe este încă o pată pe fotbalul moldovenesc, una dureroasă și greu de digerat. Pe lângă faptul că am anumite atribuții la fotbalul nostru, sunt și eu un microbist înrăit și recunosc că nu mi-a picat deloc bine rezultatul meciului de aseară. Dar această pată este doar una din punct de vedere al rezultatului sportiv. Să nu uităm că fotbalul este un sport, chiar dacă unul cu statut special, o industrie a sportului, dar totuși un sport. Chiar dacă am pierdut aseară, nu a murit nimeni de la asta, nu a pierdut nimeni nimic fizic vorbind, ci doar emoțional ne-am indispus pentru un rezultat sportiv nesatisfăcător.

Reiterez, nu apăr pe nimeni. Jucătorii și-au meritat toate criticile, la fel ca și staful tehnic și conducerea federației. Era normal să fie critici ale suporterilor după un astfel de rezultat. Majoritatea au fost critici spuse din suflet, pentru că eu cunosc ce înseamnă să pierzi atunci când îți pui niște speranțe în favoriții tăi. Nu am abvsolut nicio pretenție la aceste critici binemeritate.

Numai că printre aceste critici sincere ale fanilor s-au infiltrat și niște indivizi cu intenții meschine, care au profitat de ocazie și au aruncat cu minciuni și calomnii la adresa mai multor oameni din fotbal. Printre postaci am găsit și soții de diplomați, colegi de partid cu un fost candidat la șefia FMF, care au coborât mai jos decât îmi puteam imagina că pot să coboare. Păcat, că acest partid nu v-a învățat decât să manipulați și să scrieți minciuni în interes propriu. 

Ce este însă mai important de accentuat - faptul că o înfrângere rușinoasă NU poate umbri acele rezultate remarcabile pe care le-a înregistrat fotbalul nostru în acest an: Și anume: 

1. Calificarea în premieră a campioanei Moldovei în grupele celei mai puternice competiții intercluburi din lume - Champions League.

2. Câștigarea Campionatului European, Divizia B, la fotbal pe plajă de către Naționala Moldovei - un turneu care a fost organizat cu succes, în premieră, de capitala noastră, pe unul dintre cele mai moderne stadioane de fotbal pe plajă din Europa, construit de FMF - Arena din parcul La Izvor. 

3. Calificarea în premieră a campioanei Moldovei în etapa a doua a grupelor Champions League la futsal. 

Deci haideți să vedem și cealaltă parte a monedei și să fim cu toții mai pozitivi. Fotbalul de asta e frumos, pentru că e imprevizibil. Hai Moldova!

 Cu ”ocazia” că Feisbuk mi-a blocat contul pentru câteva zile tocmai pentru că am postat un video cu un gol al Șerifului filmat cu telefonul de la TV, am ocazia să mai scriu și pe blog, un loc care oricum îmi este mult mai aproape sufletește decât ”piața centrală” a lui Zukerberg sau cum îl mai cheamă...

De ce moldovanul are rânza amară? De ce să se bucure pentru vecin dacă el nu poate ceea ce a reușit vecinul? Să moară capra vecinului! Cât de bine ne caracterizează ca popor această expresie veche de când lumea.

Mă uit la reacția unor indivizi la reușitele echipei Sheriff și nu pot să cred ceea ce văd. Cum poți să blamezi o performanță când știi că și tu ai de câștigat din asta? Tot fotbalul moldovenesc are de câștigat din asta, cineva direct (cluburi, școli de fotbal care vor lua mai mulți bani de la UEFA), cineva indirect (toți cei pasionați de fotbal). 

Brusc, unii au devenit mega cinstiți și li s-a trezit demnitatea din ei, uitând că tot ei sunt cu musca pe căciulă, invocând tot felul de pretenții nefondate, pe care nu vreau să le repet. Tot negativul aruncat de acești indivizi care se pretind mari consumatori de fotbal demult a devenit ridicol. Iar când nu știi să te bucuri nici atunci când o lume întreagă este impresionată de conaționalii tăi, ori ești rău intenționat, ori ești prost. 

Și ca să punem punct polemicilor dacă Sheriff este echipă moldovenească sau nu, ori câți moldoveni joacă la Sheriff. 

1.Fotbalul NU s-a separat NICIODATĂ între stânga și dreapta Nistrului! Am fost mereu împreună și am evoluat împreună (jucători și echipe de pe ambele maluri ale Nistrului) pentru Republica Moldova. Imnul Moldovei cântă pe stadioanele din Tiraspol și se arborează drapelul Republicii Moldova! Avem un campionat comun, care se numește Campionatul de fotbal al Moldovei! 

2. O să vă recomand să vedeți câți ucraineni joacă la Șahtar Donețk sau câți au jucat în ultimii 20 de ani. Cu toate acestea toți știu că Șahtar este echipă ucrainească. Același lucru cu multe alte echipe mari din lume. Câți francezi joacă la PSG? Dar câți francezi get beget joacă în Naționala Franței? 

Închei aici. Am privit meciul cu Dinamo Zagreb (3-0 pentru ai noștri) la postul rusesc Match TV. Comentatorul rus niciodată nu a folosit denumirea Transnistria! Din contră, de fiecare dată a accentuat că Sheriff este echipă moldovenească, că meciul se joacă în Moldova, la Tiraspol și că fotbalul moldovenesc va avea echipa în Champions League! 

Inspirat de întrebarea lui Vitalie Cojocaru, am decis să fac o prezentare a jucătorilor feroezi, care au evoluat aseară împotriva Moldovei (1-1), în primul meci din preliminariile Campionatului Mondial 2022.

Notă: Titlurile câștigate de aceștia în campionatul din Insulele Feroe nu au fost luate în calcul.

Așadar, a cui echipă este mai valoroasă? A Insulelor Feroe sau a Moldovei?

FEROE: 

1. Gunnar Nielsen (34 de ani)

Echipa la care joacă: Hafnarfjörður (Islanda).

Performanțe: campion al Angliei cu Manchester City (2012), Deținător al Cupei Angliei cu Manchester City (2011), vicecampion al Scoției cu Motherwell în 2014. Campion al Islandei în 2016.

3. Viljormur Davidsen (29 de ani)

Echipa la care joacă: Vejle Boldklub (Danemarca).

5. Sonni Ragnar Nattestad (26 de ani)

Echipa la care joacă: Dundalk (Irlanda).

Performanțe: câștigător al Cupei Irlandei (2021). A jucat mulți ani în campionatul Danemarcei

4. Odmar Faerø (31 de ani)

Echipa la care joacă: Klaksvíkar (Feroe).

A mai jucat în campionatele Scoției și Norvegiei

6. Hallur Hansson (28 de ani)

Echipa la care joacă: Horsens (Danermarca).

8. Brandur Hendriksson (25 de ani)

Echipa la care joacă: Hafnarfjarðar (Islanda).

Performanțe: deținător al Cupei Danemarcei cu København (2015)

9. Gilli Rólantsson (28 de ani)

Echipa la care joacă: Odd (Norvegia).

Performanțe: campion al Danemarcei cu Aalborg (2014), deținător al Cupei Danemarcei cu Aalborg (2014)

16. Gunnar Vatnhamar (25 de ani)

Echipa la care joacă: Vikingur (Islanda).

10. Sølvi Vatnhamar (34 de ani)

Echipa la care joacă: Vikingur (Islanda).

11. Klæmint Olsen (30 de ani)

Echipa la care joacă: Runavík (Feroe).

14. Jóan Edmundsson (29 de ani)

Echipa la care joacă: Arminia Bielefeld (Bundesliga, Germania).

A mai jucat în Norvegia, Danemarca și Anglia la Newcastle.

Au intrat la schimb:

7. Jóannes Bjartalíð (24 de ani)

Echipa la care joacă: Klaksvíkar (Feroe)

15. Heini Vatnsdal (29 de ani)

Echipa la care joacă: Klaksvíkar (Feroe)

A mai jucat în campionatul Danemarcei.

18. Meinhard Olsen (23 de ani)

Autorul golului în poarta Moldovei

Echipa la care joacă: Bryne Fotballklubb (Norvegia)

19. Ári Mohr Jónsson (26 de ani)

Echipa la care joacă: Sandnes Ulf (Norvegia)

MOLDOVA: 1.Stanislav NAMAȘCO (Keshla, Azerbaidjan), 2.Oleg REABCIUK (Olympiacos Pireu, Grecia), 4.Igor ARMAȘ (Voluntari, România), 5.Veaceslav POSMAC (Sheriff, Moldova), 6.Alexandru EPUREANU (Istanbul Bașakșehir, Turcia), 7.Artur IONIȚĂ (Benevento, Italia), 8.Cătălin CARP (Tambov, Rusia), 10.Mihail CAIMACOV (Koper, Slovenia), 9.Vitalie DAMAȘCAN (Waalwijk, Olanda), 21.Virgiliu POSTOLACHI (Vendsyssel, Danemarca), 15.Ion JARDAN (Petrocub, Moldova), 19.Ion NICOLAESCU (Dunajska Streda, Slovacia), 22.Vadim RAȚĂ (Chindia, România), 14.Andrei COJOCARI (Petrocub, Moldova).