Sandu GRECU

 

Primul podcast al antrenorului georgian, care a adus al doilea titlu de campioană pentru echipa Petrocub Hîncești. Cine este Maharadze și ce tangență are cu nume grele din fotbalul mondial, Kvaratskhelia și Ketsbaia. E rudă sau nu cu celebrul comentator Kote Maharadze. Cine este tatăl său și de ce acesta este UNIC în Georgia. Relația cu Vaja Tarhnișvili și Lilian Popescu. Cine comandă la Petrocub și de ce ar refuza Naționala Moldovei. 💥🏆👌Exclusiv, la Culisele Arenelor. Noi îți spunem ceea despre ce alții tac. 🔝🔝🔝EMISIUNEA INTEGRAL AICI: https://www.youtube.com/watch?v=VyChiV_pVYo

 

Președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, a făcut publice detaliile unui raport intern elaborat de Primăria Chișinău, care elucidează modul netransparent în care au fost repartizate locuințele din proiectul imobiliar al S.A. „Apă-Canal Chișinău”.Documentul confirmă oficial acuzațiile lansate încă din 2023 și reiterate anul trecut, demonstrând că apartamentele au ajuns, în mod preferențial, la persoane din conducerea întreprinderii și la diverși apropiați ai administrației municipale.„Am verificat autenticitatea acestui raport și mi s-a confirmat că documentul este veridic. Acesta a fost elaborat de un grup de lucru în 2023 și a ajuns pe masa primarului Ion Ceban abia în decembrie 2024”, a precizat Lilian Carp.Din constatările raportului reiese că selecția beneficiarilor s-a făcut în lipsa oricărui regulament aprobat oficial. Cu toate că directorul tehnic Anatolii Lichii ar fi cerut la un moment dat stabilirea unor reguli clare printr-un proces-verbal, acestea nu au fost niciodată adoptate. Astfel, printre cei care s-au ales cu locuințe la preț preferențial se numără mai mulți membri ai conducerii, deși majoritatea aveau deja proprietăți și, conform legii, nu erau eligibili pentru un astfel de sprijin.Documentul îi vizează direct pe fosta directoare Irina Gutnic, care ar fi beneficiat de două apartamente, pe directorul tehnic Anatolii Lichii, dar și alți manageri ai instituției. Mai mult, experții din grupul de lucru au descoperit că, în anumite cazuri, beneficiarii din acte nu coincideau cu proprietarii reali ai imobilelor. Situații de acest gen au fost identificate în cazul unui angajat cu funcția de lăcătuș, Stepan Nicolae, raportul indicând că în spatele acestor alocări s-ar afla terțe persoane rămase neidentificate. Concluzia generală a fost că deciziile Primăriei capitalei privind proiectarea și distribuirea acestor imobile au fost complet ignorate.„Despre aceste nereguli am vorbit încă în 2025. Atunci am fost atacat și acuzat că mint, dar astăzi acest raport arată negru pe alb că ceea ce am spus este adevărat”, a subliniat Lilian Carp.Deputatul a atras atenția și asupra faptului că administrația municipală a ținut raportul ascuns, evitând să-l transmită organelor de drept, în ciuda declarațiilor publice ale primarului Ion Ceban, care afirma că a sesizat deja instituțiile competente. Potrivit lui Carp, faptul că documentul nu a ajuns la Procuratură îl face pe primar complice la modul ilegal în care s-au împărțit apartamentele în perioada mandatului Irinei Gutnic la șefia întreprinderii.În aceste condiții, Lilian Carp a anunțat că va transmite personal documentul către Procuratură pentru a fi investigate toate circumstanțele și acțiunile descrise. El a concluzionat ferm că tot acest proiect a fost, în realitate, o schemă prin care locuințele au fost distribuite către apropiații lui Ion Ceban și anturajul conducerii Apă-Canal.

 

Protejarea cetățenilor împotriva practicilor înșelătoare și asigurarea securității informaționale constituie priorități fundamentale în contextul actual. Loteria Națională a Moldovei (LNM) aduce la cunoștința publicului apariția unor noi scheme de fraudă telefonică. Aceste practici au fost semnalate și analizate recent în spațiul public de către experți în protecția datelor cu caracter personal.Ca și entitate publică, LNM își dorește să asigure informarea corectă a cetățenilor cu privire la metodele utilizate de operatorii neautorizați și de a sublinia necesitatea protejării datelor sensibile.Conform datelor analizate, persoanele vizate sunt contactate telefonic și informate eronat despre câștigarea unor presupuse premii materiale. Pentru a conferi aparența legitimității, apelanții invocă diverse proceduri standard sau cerințe legislative, cum ar fi obligativitatea confirmării vârstei majoratului pentru validarea anumitor categorii de premii.Procedura frauduloasă se desfășoară, în mod curent, prin parcurgerea următoarelor etape:● Abordarea inițială: Notificarea unui câștig fictiv, cu scopul de a capta atenția interlocutorului și de a iniția dialogul.● Colectarea datelor: Solicitarea informațiilor cu caracter personal, precum data nașterii (ziua, luna, anul) și identitatea completă, sub pretextul necesității de a înregistra corect datele beneficiarului.● Aplicarea presiunii de validare: Condiționarea eliberării bunurilor de corectitudinea informațiilor furnizate. Apelantul menționează, de regulă, că datele vor fi verificate fizic pe baza actului de identitate la momentul livrării, iar orice discrepanță va atrage anularea procedurii de acordare a premiului.Mascarea identității prin tehnologia „Spoofing”Pentru a eluda identificarea și a spori gradul de credibilitate a apelului, persoanele neautorizate utilizează o metodă tehnică denumită „Spoofing”.Această tehnologie presupune utilizarea rețelelor de comunicații digitale (Voice over IP) pentru a masca numărul real de la care se efectuează apelul. În consecință, pe ecranul dispozitivului apelat este afișat un număr de telefon local sau chiar denumirea unei instituții legitime, deși apelul propriu-zis poate fi inițiat din afara jurisdicției naționale. Această procedură tehnică este concepută exclusiv pentru a induce în eroare destinatarul și a facilita obținerea datelor vizate.LNM recomandă cetățenilor să manifeste prudență maximă în gestionarea datelor cu caracter personal și să evite furnizarea acestora în cadrul apelurilor telefonice nesolicitate. Verificarea sursei și a veridicității informațiilor reprezintă o măsură esențială de precauție.Loteria Națională a Moldovei își reafirmă angajamentul de a menține un nivel ridicat de transparență și de a asigura un mediu informațional sigur și corect. Toate datele oficiale referitoare la activitatea și campaniile instituției sunt și vor fi comunicate exclusiv prin intermediul canalelor autorizate, respectiv platforma web lnm.md și comunicatele de presă oficiale.

 

Agenția de Investiții a lansat Studiul 5.0 privind impactul investițiilor străine directe (ISD) asupra economiei Republicii Moldova (2016-2025), o analiză exhaustivă care prezintă cele mai recente date referitoare la rolul capitalului străin în dezvoltarea economică și parcursul de integrare europeană al țării. Studiul analizează evoluțiile globale și dinamica investițiilor în Republica Moldova, într-un context internațional atipic. Deși la nivel global fluxurile de ISD au înregistrat o creștere de 14% în 2025, ajungând la 1.6 trilioane USD, această redresare este una fragilă, generată masiv de tranzacții financiare de tranzit. Totodată, capitalul global manifestă o preferință clară pentru piețele europene dezvoltate, în detrimentul economiilor emergente, preferând proiectele ultra-tehnologizate (precum centrele de date) în defavoarea industriilor prelucrătoare clasice. La nivel național, în pofida unui context extern marcat de imprevizibilitate, evoluția investițiilor străine directe indică o consolidare clară a unei etape de stabilizare și maturizare. În anul 2025, economia Republicii Moldova a atras un flux net de ISD de 409 milioane EUR, un nivel apropiat de cel din 2024 (424 mil. EUR)1 și peste cel din 2023 (334 mil. EUR) iar stocul total cumulat a depășit pragul istoric de 5.37 miliarde EUR. Această evoluție confirmă o tranziție de la o etapă de expansiune către una de consolidare a investițiilor existente, susținută de reinvestirea profiturilor de către investitorii deja prezenți pe piață. Această dinamică reflectă performanța solidă a companiilor cu capital străin și orientarea lor către consolidarea operațiunilor existente. Totuși, raportul remarcă faptul că atragerea de capital nou a fost limitată, subliniind o nevoie urgentă de a intensifica eforturile pentru aducerea de noi proiecte investiționale majore, inclusiv de tip greenfield. Din punct de vedere geografic, capitalul european domină în mod absolut economia țării noastre. La finele anului 2025, investițiile din statele membre ale Uniunii Europene au atins valoarea record de 3.14 miliarde EUR, consfințind ancorarea definitivă a Republicii Moldova în lanțurile valorice vestice. Distribuția arată o concentrare pronunțată: cinci state (Cipru, Țările de Jos, România, Bulgaria și Regatul Unit) controlează aproximativ 56% din totalul capitalului propriu. În contrast, prezența capitalului provenit din zona CSI a continuat să se reducă, înregistrând o poziție netă ușor negativă (-14 milioane EUR), în contextul reorientării treptate a economiei către spațiul european.Analiza sectorială reliefează că 78% din capitalul străin este polarizat în trei domenii centrale: activitățile financiare și de asigurări (33%), comerțul (27%) și industria prelucrătoare (17.7%). Această structură semnalează existența unui potențial uriaș, încă insuficient valorificat, în sectoarele inovatoare cu valoare adăugată înaltă, precum IT&C, care la momentul actual atrage abia 5.2% din capitalul străin. Impactul macroeconomic al capitalului străin rămâne un pilon indispensabil pentru bunăstarea națională. Indicatorii demografici demonstrează o acumulare constantă a capitalului: stocul de investiții străine directe pe cap de locuitor a crescut susținut, atingând cifra de 2.257 EUR în 2025, un nivel de peste două ori mai mare comparativ cu cel înregistrat în anul 2016 (999 EUR). De asemenea, investițiile străine reprezintă în prezent 9.4% din Formarea Brută de Capital Fix a țării, completând efortul fără precedent al antreprenorilor locali de a moderniza infrastructura productivă. Concluziile Studiului 5.0 subliniază că, deși baza investițională autohtonă este solidă, accelerarea convergenței economice necesită măsuri imediate. O politică publică axată pe creșterea predictibilității, diversificarea originilor de capital și stimularea directă a noilor proiecte în sectoare productive și tehnologice rămâne prioritatea zero pentru anii următori. Studiul a fost elaborat de către Business Intelligent Services (BIS), la inițiativa Agenției de Investiții și reprezintă un instrument fundamental pentru setarea viitoarelor direcții naționale în domeniul atragerii investițiilor. Pentru o vizualizare detaliată a evoluțiilor, documentul integral este disponibil în format digital aici. 1Indicatorii ISD prezentați în EUR sunt calculați prin conversia datelor exprimate inițial în USD, utilizând metodologia oficială a BNM și cursul de schimb USD/EUR corespunzător perioadei de referință. În 2025, aprecierea EUR față de USD a influențat valorile exprimate în euro, ceea ce poate genera diferențe în dinamica anuală a indicatorilor în funcție de valuta de prezentare. Astfel, fluxurile ISD exprimate în EUR indică o ușoară diminuare comparativ cu anul precedent, în timp ce în USD se observă o evoluție relativ stabilă, de la aproximativ 458 mil. USD în 2024 la circa 460 mil. USD în 2025. Aceste diferențe sunt determinate în principal de efectele conversiei valutare și nu reflectă schimbări semnificative în dinamica reală a fluxurilor investiționale.

 

Ce ne dorim de la viitorul coleg!Experiență în domeniu (doi-patru ani de experiență)● Coordonarea campaniilor de comunicare sau alte proiecte similare (de la idee - la realizare).● Cunoașterea limbii române și a limbii engleze (cunoașterea limbii ruse va fi considerat un avantaj).● Creare de conținut și o bună conlucrare în acest proces cu actualii, potențialii clienți. ● Spirit de echipă și abilități de a gândi, crea rapid și a munci în coordonare cu mai multe departamente. ● Creativitate atât în scris, cât și în gândire. (Atât la capitolul conținut scris, video, digital, cât și design + print).● Flexibilitate și capacități demonstrate de politețe în lucru.Ce oferim!● Un salariu motivant relaționat la cunoștințele, experiența și efortul de muncă. ● Pachet social și angajare oficială.● O echipă tânără și motivată. ● Un portofoliu mare de proiecte din diferite domenii, respectiv oportunități nelimitate de creștere în carieră. ● Un loc de muncă confortabil și motivant. PS: Lipsa de reacții alergice la pisici :) Dacă te regăsești, așteptăm CV-ul tău la adresa - hr@parsec.md.Te așteptăm cu drag, la Parsec sau vizitează-ne aici parsec.md

 

Sute de tineri de gimnaziu și liceu din sudul țării s-au reunit sâmbătă, 23 mai, la Vinăria Sălcuța pentru a explora inovațiile tehnologice din sectorul agricol în cadrul Târgului regional „Viitorul e AgriCOOL”. În cadrul evenimentului, tinerii au descoperit cum pot fi utilizate dronele, sistemele GPS, robotica și realitatea virtuală în agricultura modernă, prin demonstrații practice și activități interactive. Târgul a reunit 11 instituții de învățământ cu profil agricol, centre de excelență, colegii și școli profesionale din Rîșcani, Brătușeni, Grinăuți, Chișinău, Nisporeni, Svetlîi, Bubuieci, Ungheni, Soroca și Leova. Acestea au organizat zone interactive unde tinerii au testat aparataje medicale veterinare, au pilotat drone pe simulatoare, au participat la masterclass-uri de altoire a viței-de-vie și au experimentat diagnosticarea auto. Evenimentul a culminat cu o demonstrație live de zbor cu o dronă agricolă și un masterclass de sabrare a spumantului, îmbinând tradiția cu tehnologia.Prezent la eveniment, Vasile Șarban, secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, a subliniat transformarea radicală a sectorului: „Noi vrem să aducem în vizorul elevilor, absolvenți ai gimnaziilor, oportunitățile de studii care sunt în Republica Moldova, cu instituții de învățământ conectate la cerințele pieței și cu locuri de muncă bine plătite, sustenabile și care pot să le îmbrățișeze de pe acum pentru tot parcursul vieții.”O componentă centrală a evenimentului a fost promovarea Învățământului Dual, o metodă educațională care le permite tinerilor să învețe și să lucreze concomitent. Liudmila Stihi, secretar de stat, Ministerul Educației și Cercetării, a reiterat importanța modernizării curriculei: „Toate instituțiile noastre sunt modernizate, au laboratoare moderne, au materiale didactice noi, au posibilități de a se forma în învățământ dual, în parteneriat cu agenți economici din acest domeniu, ceea ce ar însemna că tinerii care își doresc să pășească pe această treaptă educațională vor primi cele mai noi cunoștințe și competențe.” Târgul „Viitorul e AgriCOOL” demonstrează încă o dată că sectorul agricol a devenit unul dintre cele mai atractive, sigure și tehnologizate medii pentru dezvoltarea unei cariere de succes în Republica Moldova.

În 2011, S.A. „Loteria Națională a Moldovei" pornea la drum în domeniul jocurilor de noroc din Republica Moldova. Astăzi, la 15 ani distanță, ca deținătoare a monopolului de stat, industria arată fundamental diferit — și o parte importantă din această transformare poartă semnătura Societății.

De-a lungul acestui parcurs, LNM a evoluat de la un operator tradițional la o companie modernă, cu un nivel organizațional matur, confirmată prin cele 5 certificate ISO, acordate de organisme internaționale. Tot în această perioadă Loteria Nationala a Moldovei a reusit sa dezvolte două platforme digitale:👉 slot md — unica platformă legală de jocuri de tip casino online din Republica Moldova;👉 7777 md — platformă de pariuri și loterii online din Republica Moldova.Impactul economic al acestor 15 ani de activitate este evident: LNM a contribuit cu 2,2 miliarde de lei la bugetul de stat, demonstrând că o entitate cu capital public poate funcționa eficient, responsabil și în beneficiul comunității.S.A. „Loteria Națională a Moldovei" rămâne angajată față de misiunea sa: de a demonstra că o entitate publică poate fi un model de performanță, de administrare responsabilă a proprietății publice și de transparență — în beneficiul cetățenilor și al economiei naționale.

Am desemnat câștigătorul premiului de 6600 de lei oferit de Clubul Premier Football 💥🏆🔝

De asemenea, am acordat alte 3 premii 💥 Câștigătorii sunt rugați să scrie un mesaj în privat pe pagina de Facebook a proiectului Culisele Arenelor și să lase un număr de contact 📞DETALII, PE LINK:https://www.youtube.com/watch?v=toNg5hRNW_I&t=4s

 

Infrastructura de calitate din Republica Moldova beneficiază de un impuls important odată cu lansarea operațională a TÜV AUSTRIA Inspection, filiala locală a grupului austriac TÜV Austria, activă la nivel internațional în testare, inspecție, certificare și evaluarea conformității. Prezența unui astfel de furnizor în Republica Moldova este relevantă mai ales pentru companiile care produc, exportă sau urmăresc să intre în lanțuri valorice internaționale. Într-un context în care peste 67% din exporturile moldovenești sunt orientate către piața Uniunii Europene, accesul local la expertiză tehnică recunoscută poate sprijini companiile în procesul de aliniere la cerințele piețelor externe.✍️ Experiență internațională în certificare și evaluarea conformitățiiTÜV Austria este un grup internațional independent, fondat în Austria, cu activitate în testare, inspecție, certificare, audit, cyber security, protecția datelor, instruire și consultanță tehnică. Grupul are peste 4.000 de angajați în 40 de țări și oferă servicii pentru companii industriale, producători, operatori de infrastructură, instituții publice, organizații din domeniul sănătății, mediul academic și alte categorii de clienți.Rolul unei companii precum TÜV Austria este de a verifica dacă produsele, procesele, sistemele de management, echipamentele și serviciile respectă cerințele tehnice aplicabile pe piețele internaționale. Pentru un producător, exportator sau investitor, o certificare recunoscută poate face diferența între accesul la o piață reglementată și imposibilitatea de a livra către un anumit client, retailer sau lanț de distribuție.✍️ O investiție relevantă pentru mediul de afaceri localInvestiția TÜV Austria răspunde unei nevoi concrete a economiei moldovenești: servicii independente de evaluare a conformității disponibile local, într-un moment în care companiile sunt tot mai conectate la cerințele pieței europene.TÜV AUSTRIA Inspection, filiala Republica Moldova, va presta servicii pentru mai multe sectoare economice, inclusiv industrie, agroalimentar, IT, infrastructură, energie, mediu, comerț și servicii. Echipa locală are acces la experiența grupului internațional și la metodologiile aplicate în piețe cu standarde tehnice avansate.Decizia grupului de a-și oficializa prezența în Republica Moldova se înscrie într-un context investițional mai larg. Datele Băncii Naționale a Moldovei arată că, în ultimii 5 ani, Austria a fost investitorul nr. 1 în Republica Moldova, ca volum de capital nou adus. Stocul de capital propriu austriac s-a multiplicat de peste 4 ori, ajungând la 213 mil. USD la finele 2024. Practic, fiecare al cincilea dolar de capital propriu nou intrat în economia moldovenească în această perioadă a venit din Austria (22,2%).„Extinderea în Republica Moldova reprezintă un pas natural în strategia regională a grupului, având în vedere procesul accelerat de modernizare industrială a țării. Suntem aici pentru a sprijini companiile moldovenești să atingă standarde internaționale și să construiască un viitor bazat pe calitate și inovație”, subliniază Mădălina Ţacu, Manager Regional pe Vânzări, TÜV AUSTRIA.✍️ Impact pentru exportatori, industrie și sectorul ITPentru sectorul agroalimentar și industrial, certificările pentru sisteme de management de calitate și siguranța alimentelor, precum ISO 9001, ISO 22000, FSSC 22000 sau IFS Food, pot ajuta producătorii locali să răspundă cerințelor partenerilor internaționali, inclusiv distribuitori, retaileri și lanțuri de aprovizionare.Pentru sectorul IT și companiile care operează cu date sau servicii digitale, certificările de tip ISO 27001 sunt relevante pentru consolidarea încrederii, protecția informațiilor și colaborarea cu clienți internaționali. În infrastructură, energie, mediu sau industrie, serviciile de inspecție, testare, analiză de laborator, evaluare a eficienței energetice și verificare tehnică pot contribui la siguranță operațională și modernizarea proceselor.Pe lângă serviciile directe oferite companiilor, investiția contribuie la transferul de know-how. Echipa TÜV AUSTRIA Inspection din Chișinău beneficiază de acces la experiența grupului prezent în 40 de țări, ceea ce poate contribui la dezvoltarea unei expertize locale mai solide în domeniul conformității, certificării și siguranței tehnice.✍️ Rolul Agenției de InvestițiiAgenția de Investiții a susținut procesul de extindere a TÜV Austria în Republica Moldova prin facilitarea dialogului instituțional, oferirea de informații privind mediul economic local și promovarea oportunităților investiționale ale țării. Prin mandatul său, Agenția acționează ca punct de legătură între investitorii internaționali, instituțiile publice și ecosistemul local de afaceri.„Prezența TÜV Austria în Republica Moldova este relevantă nu doar prin dimensiunea investiției, ci mai ales prin tipul de valoare pe care îl aduce economiei. Vorbim despre standarde, încredere, expertiză tehnică în scopul conformării companiilor locale cu cerințele piețelor internaționale. Pentru Agenția de Investiții, atragerea și susținerea unor astfel de investitori înseamnă consolidarea unui mediu economic mai competitiv, mai predictibil și mai bine conectat la spațiul european”, a declarat Mihai Burunciuc, Director adjunct al Agenției de Investiții.Investiția se înscrie în obiectivul Agenției de a atrage în Republica Moldova companii care aduc nu doar capital, ci și competențe, tehnologie, expertiză și conexiuni internaționale.Lansarea operațiunilor TÜV AUSTRIA Inspection transmite un semnal important pentru mediul de afaceri: Republica Moldova își dezvoltă serviciile de suport necesare unei economii mai competitive și mai conectate la cerințele europene.

 

BOMBĂ!!! Petru Efros a fost la Londra, acasă la Costea Borsetca și ne povestește cum trăiește ”umbra” lui Plahotniuc în capitala Angliei. 💥💥💥Cine spăla echipamentul la FC Agro în anii 90, reacția lui Micu la declarațiile făcute de Efros despre taxa de protecție pe care o plătea interlopilor, banii de la Speranța Nisporeni și de ce Plahotniuc nu iubea fotbalul, impresariatul și agenția creată alături de Borsetca și Plaha, banii din transferuri: cine și cât lua. 💲💲💲Și multe alte subiecte explozive la Culisele Arenelor cu Petru Efros în rol de invitat. 🦹Noi îți spunem ceea despre ce alții nu vorbesc. 🔝🔝🔝Partenerii proiectului: GEOSPORT și PREMIER FOOTBALL 🥇🏆EMISIUNEA INTEGRAL, PE LINK: https://www.youtube.com/watch?v=NN6fLfkg0co&t=50s

✍️ Investește în următoarea poveste de succes a EuropeiConferința va reuni factori de decizie din Europa și Republica Moldova, investitori, instituții financiare și lideri de afaceri pentru a explora oportunitățile de investiții susținute prin Planul de Creștere al UE pentru Moldova, în valoare de până la 1,9 miliarde EUR.Agenția de Investiții, 19 mai 2026: Chișinăul va găzdui EU-Moldova Investment Conference pe 4 iunie 2026, la MAIB Park, reunind autorități din Republica Moldova, instituții europene, instituții financiare internaționale, investitori locali și străini, precum și lideri din mediul de afaceri, pentru o discuție la nivel înalt privind oportunitățile de investiții ale Moldovei și o integrare economică mai strânsă cu piața Uniunii Europene.Organizată în comun de Guvernul Republicii Moldova și Comisia Europeană, cu sprijinul Agenției de Investiții din Moldova și al Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării al Republicii Moldova, conferința marchează un an de la lansarea Planului de Creștere al UE pentru Moldova, un pachet de investiții de până la 1,9 miliarde EUR pentru perioada 2025-2027.Evenimentul va avea loc în contextul Apelului Comisiei Europene pentru Exprimarea Interesului pentru investiții în Republica Moldova, deschis companiilor din UE, SEE și Moldova. Prima etapă a Apelului a generat deja un interes puternic, fiind depuse 45 de propuneri de proiecte în domenii precum:● Energie și resurse regenerabile● Sectorul agroalimentar● Digitalizare● Transport și logisticăValorificând acest elan, EU-Moldova Investment Conference va conecta agenda de reforme a Moldovei cu oportunități concrete de investiții, instrumente de finanțare și parteneriate de afaceri. Discuțiile se vor concentra pe sectoare cu un potențial puternic pentru investiții private și integrare regională, inclusiv energie și energie regenerabilă, transport și logistică, agro-procesare, lanțuri valorice industriale, transformare digitală, sănătate și biotehnologie.Conferința va fi deschisă oficial de Maia Sandu, Președintele Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, Prim-ministrul Republicii Moldova, și Marta Kos, Comisarul European pentru Extindere. Participarea acestora va stabili contextul strategic pentru o zi axată pe climatul investițional al Moldovei și progresul reformelor.✍️ Oportunități de investiții susținute de reforme și sprijinul UEPlanul de Creștere al UE pentru Moldova își propune să accelereze dezvoltarea socio-economică a țării și să sprijine convergența sa economică cu Uniunea Europeană. Acesta este structurat în jurul a trei priorități principale:1. Creșterea asistenței financiare printr-un Mecanism dedicat pentru Reformă și Creștere.2. Îmbunătățirea accesului Moldovei la Piața Unică a UE.3. Sprijinirea reformelor socio-economice și fundamentale.Mecanismul pentru Reformă și Creștere pentru Moldova oferă până la 1,9 miliarde EUR pentru perioada 2025-2027, finanțarea fiind condiționată de implementarea reformelor convenite între Uniunea Europeană și Guvernul Republicii Moldova. Pentru investitori și mediul de afaceri, Planul de Creștere creează un cadru în care implementarea reformelor, dezvoltarea infrastructurii, investițiile sectoriale și un acces mai strâns la piața UE se pot consolida reciproc.Prin reunirea autorităților publice, a instituțiilor europene, a instituțiilor financiare și a reprezentanților sectorului privat, conferința va oferi o platformă pentru a discuta proiecte de investiții, mecanisme de finanțare și parteneriate care pot sprijini competitivitatea, reziliența economică și creșterea pe termen lung a Moldovei.„Moldova construiește o economie bazată pe încredere, predictibilitate și acces la finanțare. Prin consolidarea pieței noastre de capital, îmbunătățirea mediului de afaceri și conectarea mai strânsă la lanțurile valorice europene, creăm noi oportunități pentru investitori, companii și cetățeni.” — Alexandru Munteanu, Prim-ministrul Republicii Moldova„Prin intermediul Planului de Creștere al UE, Republica Moldova avansează reforme menite să îmbunătățească mediul de afaceri, să accelereze integrarea economică în UE și să atragă investiții. Planul consolidează predictibilitatea pentru mediul de afaceri, îmbunătățește accesul la finanțare și sprijină sectoare cheie precum energia, infrastructura, producția, digitalizarea și industriile cu valoare adăugată ridicată. Prin legarea reformelor de integrarea în lanțurile valorice europene, acesta ajută la transpunerea politicilor în oportunități concrete de investiții. Obiectivul nostru este să transformăm acest progres în proiecte viabile care generează o creștere durabilă, locuri de muncă și o integrare mai profundă în economia europeană.” — Eugeniu Osmochescu, Viceprim-ministru și Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării„Moldova intră într-o nouă fază de dezvoltare economică — una definită de o integrare europeană mai profundă, reforme accelerate și oportunități strategice de investiții. Prin EU-Moldova Investment Conference, ne propunem să conectăm investitorii internaționali și partenerii financiari cu cele mai dinamice sectoare ale Moldovei și cu potențialul său de creștere pe termen lung. La Agenția de Investiții din Moldova, rolul nostru este să facilităm această conexiune, oferind transparență, sprijin instituțional și acces la o economie care se modernizează rapid și se aliniază la standardele europene.” — Mihai Burunciuc, Director Adjunct al Agenției de Investiții✍️ Un program axat pe finanțare, sectoare și parteneriateProgramul va include o ceremonie de semnare a parteneriatelor de investiții, un discurs susținut de Eugeniu Osmochescu, Viceprim-ministru și Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, cu tema „Planul de Creștere pentru Moldova: Progresul reformelor și oportunități de investiții pentru afaceri”, și o discuție informală cu Prim-ministrul Alexandru Munteanu pe tema „Construirea pieței de capital a Moldovei”.Discuțiile din cadrul panelurilor vor aborda transformarea energetică a Moldovei, conectivitatea europeană în domeniul transporturilor și logisticii, agro-procesarea și investițiile rurale, lanțurile valorice industriale, precum și sectoarele digital, de sănătate și biotehnologie. Formatul va include, de asemenea, sesiuni de prezentare sectorială (pitching) și întâlniri de afaceri de tip B2B (matchmaking), oferind participanților oportunitatea de a explora parteneriate și proiecte de investiții aliniate Planului de Creștere.EU-Moldova Investment Conference se adresează investitorilor, companiilor, instituțiilor financiare, factorilor de decizie politică, asociațiilor de afaceri și decidenților la nivel înalt interesați de agenda de reforme a Moldovei, de oportunitățile sectoriale și de rolul său tot mai mare în lanțurile valorice europene.________________________________________Detalii evenimentData: 4 iunie 2026Ora: 08:00–18:30Locația: MAIB Park, ChișinăuFormat: fConferință de nivel înalt, ceremonie de semnare a parteneriatelor investiționale, discurs keynote, paneluri de discuții, sesiuni sectoriale de pitching și matchmaking B2BMai multe informații:https://euinvest.md/

Târgul regional „Viitorul e AgriCOOL” a reunit sute de tineri, oficiali, experți în educație și antreprenori, demonstrând practic că agricultura modernă este un domeniu complet digitalizat, bazat pe inovație și tehnologie. Evenimentul, care s-a desfășurat pe 16 mai, a oferit viitoarei generații de specialiști șansa de a interacționa direct cu echipamentele și procesele care definesc astăzi Agricultura 5.0.

Zona expozițională a fost transformată într-un laborator viu, unde 11 instituții de învățământ cu profil agricol din țară și-au prezentat ofertele educaționale prin demonstrații spectaculoase și ateliere interactive.„Sectorul agricol, fermierii și companiile de profil au o nevoie acută de voi, tinerii specialiști, posesori ai unor profesii aflate astăzi la mare căutare. Ne dorim tineri curajoși și ambițioși, capabili să utilizeze softuri și aplicații moderne, care să fie conectați la tehnologiile de ultimă oră. Avem nevoie de o nouă generație care să poată pilota o dronă agricolă, dar, în același timp, să aibă competențele necesare pentru a conduce cu succes o fermă modernă”, a declarat Ludmila Catlabuga, ministra Agriculturii și Industriei Alimentare.Sute de elevi din gimnaziu și liceu din raioane Bălți, Sîngerei, Rîșcani, Drochia, Glodeni, Floreşti, Fălești, Edineţ, Telenești, Soroca, Dondușeni au explorat o gamă largă de activități practice la târg. Participanții au pilotat drone agricole, au explorat activități prin intermediul realității virtuale (VR) și au testat sisteme de ghidare GPS pentru tractoare. De asemenea, au fost realizate demonstrații de diagnosticare auto și a utilajelor agricole moderne. Un punct de atracție a reprezentat clinica veterinară mobilă, unde participanții au putut analiza instrumentarul medical de specialitate și au folosit ecografe și microscoape electronice pentru a studia microorganismele.Domeniul tehnologiilor alimentare și gastronomiei a oferit experiențe la fel de captivante. Tinerii au testat siguranța alimentară determinând calitatea laptelui, dar și nivelul de gluten. Spectacolul a fost completat de masterclass-uri inedite: arta sabrajului, decorarea prăjiturilor și deshidratarea fructelor. Nu au lipsit nici atelierele de agronomie aplicată, care au inclus demonstrații de altoire a viței de vie, plantarea răsadurilor în teren protejat și prezentarea structurii unui stup de albine.„Cadrele didactice prezente la acest târg cunosc în detaliu modalitățile moderne de cultivare a plantelor, de producție a vinurilor de calitate sau de preparare a produselor cosmetice naturale. Paleta programelor de studii din instituțiile noastre este extrem de variată, acoperind calificări de la muncitori pentru terenuri deschise și protejate, până la operatori, tehnicieni, laboranți și specialiști în cercetare și dezvoltare de noi produse. Pentru noi este esențial ca tinerii să cunoască acest potențial și să știe că educația oferită astăzi este una modernă, racordată la cerințele pieței”, a concluzionat Liudmila Stihi, secretara de stat, Ministerul Educației și Cercetării. Reușita Târgului Regional „Viitorul e AgriCOOL” se datorează efortului consolidat al partenerilor: Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Ministerul Educației și Cercetării, Asociația Educație pentru Dezvoltare (AED), precum și instituțiile de învățământ profesional tehnic din regiune.Următorul târg regional se va desfășura pe data de 23 mai, la Sălcuța, raionul Căușeni.

În Parlament direct de pe internet! Probabil cel mai în vogă politician moldovean din spațiul online, Vasile Costiuc face show la Culisele Arenelor. 💥🏹💲

INCENDIAR!!! Pentru ce aleargă dimineața, de ce a umblat cu ochii vineți, cine este Sîlică, probleme cu băieții, când îl ia pe Viorel în partid, unde este Oleg, câinele cu coadă albă, milioanele de la Arena Chișinău și curățenia de la Comitetul Național Olimpic și Sportiv. 🔥🔥🔥Culisele Arenelor. Noi spunem ceea despre ce alții nu vorbesc! 🔝🔝🔝Partenerii proiectului: GEOSPORT și PREMIER FOOTBALL 🥇🥇🥇 VIDEO INTEGRAL PE LINKUL DE MAI JOS:https://www.youtube.com/watch?v=_Fg7TVQx4jE

 

Faceți cunoștință cu Anatol Rusu, omul care a creat cea mai modernă școală de fotbal din Moldova. 🔥🔥🔥Un episod despre condițiile extraordinare de la clubul-școala de fotbal Premier Football. 💫Cum s-a născut ideea și ce tangență are cu asta Pavel Ciobanu. 💫Relația cu Academia de fotbal de la Buiucani și rolul companiei Geotermal. 💫Partenerul proiectului: compania GEOSPORT 🥇VIDEO INTEGRAL AICI https://www.youtube.com/watch?v=07_n5r8fPWw

Mai 2026, Chișinău: Organizațiile societății civile din Republica Moldova și România își unesc forțele pentru a accelera alinierea la standardele comunitare. Prin semnarea unui Acord de cooperare între Asociația pentru Dezvoltare Locală „Smart City” Moldova, Institutul pentru Libertate și Democrație, Asociația Promo-LEX și Inițiativa pentru Democrație și Dezvoltare, a fost lansată oficial Platforma Civică „Parteneriat pentru Europa”.

Această inițiativă aduce în prim-plan cooperarea și implementarea de proiecte comune, acțiunile viitoare fiind concentrate pe două direcții strategice: consolidare democratică și dezvoltare sustenabilă.Integrarea europeană este cel mai important proiect de țară, care poate deveni realitate nu doar prin instituțiile de stat, ci prin implicarea activă a mediului de afaceri, a societății civile, a mass-media și a cetățenilor. ✍️ „Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană este un proiect major de țară care depășește sfera guvernării; este esențial să unim toate părțile interesate: societatea civilă, cetățenii și mediul de afaceri, pentru a asigura succesul acestui parcurs”, a punctat Victor Nicolaescu, președintele Asociației pentru Dezvoltare Locală „Smart City” Moldova.România este cel mai de încredere partener al Republicii Moldova în realizarea proiectelor de infrastructură, în gestionarea situațiilor de criză, reprezentând un sprijin enorm în parcursul european.Aderarea la valorile democratice se bazează pe o viziune liberală, axată pe cetățeni, responsabilitatea civică și limitarea ingerințelor statului, în deplină concordanță cu Tratatele Uniunii Europene. ✍️ Cristian David, președintele Institutului pentru Libertate și Democrație România, a menționat că parteneriatul merge dincolo de obiectivele fiecărei organizații în parte, reunind experiența acumulată pentru a cultiva un spirit comun de colaborare, fără ca entitățile să își piardă identitatea sau independența.Obiectivul de bază al Platformei „Parteneriat pentru Europa” este promovarea și susținerea reciprocă, la nivel european, a proiectelor de cooperare bilaterală și multilaterală, vizând întărirea rolului societății civile și creșterea rezilienței societale.✍️ Luminița Uscatu, Președinta Inițiativei pentru Democrație și Dezvoltare, a subliniat: „Avantajul distinct al Platformei constă în valorificarea experienței României privind parcursul european și reformele instituționale. Această expertiză oferă Republicii Moldova nu doar un model de urmat, ci un partener solid, apropiat și implicat.”Evenimentul de lansare a reunit reprezentanți și voci importante din mediul public, politic și media. Printre participanții prezenți s-au numărat invitați din România: Roman Clima (ILD/IDD), Raimar Wagner (FNF), alături de aceștia, au luat cuvântul invitați oficiali din Parlamentul Republicii Moldova, Adrian Băluțel și Lilian Carp.Discuțiile tematice au fost susținute de experți, jurnaliști și societatea civilă: Mihai Sebe, Sarmiza Andronic, Angela Grămadă (ESGA), Carolina Bogatiuc (Inițiativa Europeană), Igor Ciurea (LID), Ina Coșeru (AI-Viziune), Alexandru Deaconu (Sharp Solution), Mariana Rață, Dumitru Țâra, Mădălin Necșuțu și Mihai Isac. ✍️ Ion Manole, directorul executiv al Asociației Promo-LEX, a atras atenția asupra: „Republica Moldova se află astăzi într-un proces accelerat de integrare europeană. Este un drum pe care îl putem parcurge, însă fără suportul și contribuția esențială a României, acest parcurs ar fi mult mai anevoios. Tocmai din acest motiv, ne-am propus să ne unim forțele și să contribuim împreună la acest efort comun.”Organizațiile fondatoare invită pe această cale și alte părți interesate să se alăture Platformei „Parteneriat pentru Europa”. Doar prin eforturi comune se va reuși continuarea drumului european, consolidând un spațiu de libertate, democrație, prosperitate și securitate.

Aprilie 2026, Chișinău: La inițiativa Asociației pentru Dezvoltare Locală „Smart City” Moldova, Chișinău a găzduit două cele mai importante instituții din domeniul balneoclimateric din România, Institutului Balneoclimatic Slănic-Moldova și Institutul Național de recuperare, medicină fizică și balneoclimatologie (INRMFB). Întâlnirea a avut scop ca reprezentanții stațiunilor balneare din cele două țări să pună în discuție subiectul, iar Republica Moldova să preia bunele practici pentru a fi mai aproape de standardele europene.

Pe lângă experții de pe ambele maluri ale Nistrului, la eveniment au fost prezenți deputați din Parlamentul R. Moldova, conducerea Oficiului Național al Turismului, reprezentanți ai Autorităților Publice Locale din regiunile cheie, specialiști din domeniul sănătății, precum și societatea civilă.✍️ „Noi suntem deprinși să apelăm la serviciile sanatoriale atunci când avem anumite deficiențe de sănătate, dar înțelegem că nu este chiar așa. Astăzi putem apela la servicii de wellness, de spa, de relaxare, de deconectare de la fluxul zilnic informațional la care suntem expuși în secolul 21”, a subliniat Victor Nicolaescu, președintele Asociației pentru Dezvoltare Locală „Smart City" Moldova.Aceste discuții au pornit de la faptul, că atât România, cât și Republica Moldova au locații deja existente, dar și care pot fi încă identificate și care pot fi valorificate la un potențial maxim. Turismul balnear fiind o activitate care nu doar că poate contribui la economia țărilor, dar și care are în prim-plan monitorizarea și menținerea sănătății și stării de bine a cetățenilor. ✍️ „Astăzi, practic se poate face un sanatoriu balnear în orice loc frumos și aveți atâtea păduri, și mai ales că aveți atâtea resurse terapeutice foarte valoroase, de altfel, dar și posibilitatea să explorați și să cercetați alte ape”, a declarat George Baciu, președintele Institutului Balneoclimatic Slănic-Moldova.Prin acest schimb de experiență, organizatorii și-au propus să consolideze colaborarea dintre cele două țări și să transforme Republica Moldova într-o destinație competitivă pe harta turismului balnear din Europa. Dialogul bilateral vizează parteneriate strategice care să accelereze dezvoltarea sectorului și integrarea acestuia în circuitul turistic european.✍️ „Stațiunile din Republica Moldova ar trebui să aibă mai multă deschidere pentru investitorii privați, există potențial balnear și în Republica Moldova, deoarece în România deja s-au deschis aceste oportunități, a afirmat Adrian Miulescu, managerul Institutului Național de recuperare, medicină fizică și balneoclimatologieI (NRMFB).Totodată, reprezentanții Oficiului Național al Turismului au precizat că turismul din Republica Moldova trebuie dezvoltat ca un produs complex, nu doar pe segmente separate, astfel încât vizitatorii să beneficieze de experiențe complete.✍️„Totodată să contribuie și la dezvoltarea comunității locale pentru că beneficiarii dezvoltării acestei direcții vor fi în primul rând comunitățile locale, micii antreprenori, pentru că scopul nostru, al Oficiului Național al Turismului este de a dezvolta nu segmente separate de ofertă turistică dar să facem o ofertă complexă”, a menționat directoarea interimară a ONT, Ana Șandra.Turismul balnear în Republica Moldova reprezintă o resursă importantă de sănătate și regenerare, valorificând resursele naturale valoroase ale țării. Prin modernizarea continuă a infrastructurii de tratament și wellness, acest sector poate deveni o destinație tot mai atractivă, oferind vizitatorilor autohtoni și internaționali mediul ideal pentru relaxare, prevenție și refacere fizică.

 

Pentru unii fermieri moldoveni, campania de însămânțare-2026 este abia la început. Iar pentru cultivatorii moldoveni de sfeclă de zahăr, aceasta ar fi trebuit să se fi încheiat deja. Dar însămânțarea sfeclei de zahăr a fost amânată. Perspectivele privind recoltarea acesteia și producția internă de zahăr sunt sumbre. Situația cu importul de zahăr este aproape de scandal. Dar să vorbim despre toate în ordine.Cât de mult zahăr este și va fi în Moldova? „După un ultim an foarte turbulent, este încă dificil să ne pronunțăm cu certitudine asupra moștenirii afacerii cu zahăr din Moldova. În nota informativă a Uniunii Producătorilor de Zahăr UPZM către Guvernul RM se spune următoarele: sectorul sfeclei de zahăr din RM este reprezentat de 80 de producători agricoli (3,5 mii locuri de muncă), care cultivă anual sfeclă de zahăr pe o suprafață de 14 mii hectare; industria zahărului are capacități de producere a 100 mii tone de zahăr. Dar acest lucru este nominal. În practică, în 2025 (luând în considerare reînsămânțarea culturilor afectate de îngheț subvenționate de la bugetul de stat), în țară au fost cultivate aproximativ 11 mii de hectare de sfeclă de zahăr. În plus, recolta de pe mai mult de 2 mii de hectare de culturi de sfeclă nu a fost niciodată recoltată (a fost aruncată în sol în primăvara acestui an, cu puțin timp înainte de începerea campaniei de însămânțare). Cât zahăr a fost produs în Moldova din sfecla din recolta 2025? Conform estimărilor experților – ceva în jur de 30 de mii de tone. Care este stocul actual de zahăr moldovenesc din sfecla de anul trecut la depozitele producătorilor și consumatorilor săi? Nu se cunoaște în mod fiabil. Ar fi bine dacă deținătorii acestui activ ar raporta public datele, iar structurile de stat competente ar verifica de facto aceste informații. Sub stresul unei astfel de finalizări a „planului de afaceri-2025”, în acest an unii cultivatori de sfeclă de zahăr au renunțat la această cultură, iar cei rămași și-au redus recoltele cu 30-70% față de nivelul anului trecut. După cum a relatat anterior Logos Press, compania Sudzucker Moldova a comunicat despre intenția sa de a „însămânța împreună cu partenerii săi agricoli” circa 6,5 mii de hectare de sfeclă de zahăr. A doua companie producătoare de zahăr, Moldova Zahăr, nu a anunțat nimic despre planurile sale pentru noul sezon. Numărul cultivatorilor de sfeclă de zahăr pentru sezonul 2026 a scăzut la cel mult două-trei duzini. Un sondaj la unii dintre ei arată că până acum în Moldova au fost însămânțate cu sfeclă de zahăr aproximativ 5 mii de hectare. Zilele trecute a existat o pauză în campania de însămânțare din cauza vremii nefavorabile – vânt puternic. Din păcate, există dovezi că culturile de pe o suprafață considerabilă – aproximativ 350-450 de hectare în total – au fost grav afectate prin spulberarea stratului de sol însămânțat. Acest lucru implică o resemănare costisitoare (conform estimărilor experților, costul ar putea fi de aproximativ 700 de euro/ha). Nu este clar ce resurse vor fi utilizate pentru realizarea acestei operațiuni. Entitățile din sectorul sfeclei de zahăr au negociat cu una dintre cele mai mari companii de asigurări din Republica Moldova, dar nu se știe dacă s-a ajuns la un acord înainte ca evenimentul de asigurare „forță majoră” să se producă. Probabilitatea ca agricultorii să primească asistență financiară din partea statului timp de doi ani la rând pentru resemănarea plantațiilor de sfeclă de zahăr este iluzorie. Pe lângă toate acestea, termenul agronomic rezonabil de însămânțare a sfeclei de zahăr se va încheia deja pe actual, într-o situație meteorologică ideală – săptămâna viitoare. Cu alte cuvinte, șansele de a semăna chiar și suprafața planificată pentru sfecla de zahăr sunt, din păcate, foarte mici. Cu actuala „responsabilitate”, oamenii de afaceri maturi din sectorul agroalimentar al Moldovei își fac planuri bazate pe probabilitatea mare a „scenariului pesimist”. Dar să fim optimiști – să acceptăm ca un fapt de dorit și aproape împlinit că vremea va fi normală pentru restul primăverii, verii și toamnei în țara noastră îndelung suferindă. Că recolta de sfeclă va fi maximizată, că va fi recoltată la timp și prelucrată fără pierderi. În acest caz, cât zahăr intern va primi Moldova în perioada septembrie-decembrie a acestui an? Potrivit estimărilor experților, producția de zahăr din recolta de sfeclă-2026 va fi de circa 22-25 mii tone. Cum rămâne cu importurile de zahăr în Moldova? În 2026, 9 mii tone de zahăr au fost importate în Moldova în cadrul euro-contingentului scutit de taxe vamale. Această cotă a fost aleasă „tradițional” (în mare parte de către producătorii moldoveni de zahăr) chiar la începutul acestui an. În prezent, acest zahăr, putem presupune, a fost deja parțial consumat de piața internă a țării. Moldova are dreptul de a importa în acest an aproximativ 5,5 mii de tone de zahăr în cadrul cotei preferențiale a OMC (cu o taxă de 10%). În cadrul acestei cote, guvernul a decis să rezerve 3.000 de tone pentru consumatorii industriali de zahăr. Până în prezent, aceștia au importat mai mult de 2,8 mii de tone de zahăr. Potrivit reprezentanților Asociației Industriei Alimentare Speranța-Con, restul cotei va fi epuizat până la sfârșitul săptămânii viitoare. După aceea, după cum a subliniat conducerea asociației într-o scrisoare oficială adresată Cabinetului de Miniștri, producătorii de alimente riscă să „devină total dependenți de doi producători locali de zahăr”. De ce au apărut astfel de îngrijorări? Pentru că Cabinetul de Miniștri a redactat un nou regulament privind importul de zahăr. Ideea principală a documentului este introducerea unui contingent tarifar anual pentru zahăr în valoare de 3 mii de tone, „limitând importurile în cadrul acordurilor de liber schimb care prevăd liberalizarea totală a comerțului pentru această categorie de mărfuri”. Cu alte cuvinte, importul fără taxe vamale de zahăr în Moldova în cadrul acordurilor de liber schimb cu țările CEFTA (probabil, în primul rând, cu Serbia producătoare de zahăr), Ucraina și Belarus ar trebui să se încadreze în limita menționată mai sus. „Nu avem informații complete, dar, din păcate, avem motive serioase să presupunem că în acest an piața zahărului din Republica Moldova s-ar putea confrunta cu un deficit fizic de producție, posibil foarte semnificativ, de zeci de mii de tone”, spune Mircea Manole, director executiv al Speranța-Con. – În această situație, propunerea de limitare a importurilor preferențiale de zahăr, venită aparent din partea companiilor producătoare de zahăr din Moldova (cu capital străin), pare absurdă. Realitatea este că Moldova are nevoie de zahăr importat în sezonul de comercializare 2026/27. Merită să recunoaștem – faptul că, în noiembrie anul trecut, decizia guvernului de a rezerva pentru consumatorii industriali de zahăr 3 mii de tone de zahăr în cadrul „cotei de import OMC” pentru anul curent, a sprijinit semnificativ industria alimentară din Moldova. Astfel, la moment, producătorii de alimente cumpără activ zahăr importat la prețul angro de 13,44-13,89 lei/kg (inclusiv TVA). În același timp, zahărul produs în Moldova este oferit la prețul de 14,80-15,80 lei/kg (inclusiv TVA). Există motive să presupunem că de îndată ce „cota industrială” va fi aleasă în curând, ne vom afla din nou în „zona de risc”. Luând în considerare deficitul de sfeclă de zahăr și perspectivele neclare ale recoltării acesteia în Moldova, precum și ținând cont de încercările permanente de a limita importul preferențial de zahăr, există opinia că mai aproape de toamnă prețul angro al zahărului ar putea să urce până la 17 lei/kg. Conform calculelor noastre, acesta este peste nivelul care permite industriei alimentare moldovenești să rămână în „zona de competitivitate”. Săptămâna trecută, oportunitatea limitării importurilor de zahăr în 2026 în cadrul acordurilor de liber schimb regionale și interstatale, din care Moldova face parte în prezent, a fost contestată într-o scrisoare colectivă a operatorilor din industria alimentară a țării adresată conducerii Parlamentului. Scrisoarea a fost semnată de două asociații sectoriale (Speranța-Con și Asociația Națională a Industriei de Morărit și Panificație din RM), precum și de o duzină și jumătate de întreprinderi, inclusiv lideri în sectoarele lor: PURATOS-MOLD SRL, BUCURIA SA, PANILINO SRL, ORHEI-VIT SRL, ALFA NISTRU SA, JLC SRL și altele. Aparent, această acțiune a avut un impact. Cel puțin, Cancelaria de Stat a notificat organizațiile în cauză că proiectul de decret privind noile reglementări privind importul de zahăr a fost retras la sfârșitul săptămânii trecute. Nu se știe dacă acest lucru a fost definitiv sau pentru ajustare. În acest sens, merită menționat faptul că, la rândul lor, producătorii de zahăr au încercat să adune semnăturile asociațiilor de afaceri (EBA, FIA, AmCam) sub forma unei scrisori adresate Guvernului, în care se menționează că este recomandabil să se limiteze importul de zahăr în Moldova în cadrul acordurilor de liber schimb nu chiar la 3, ci la 1 mie de tone. Cu toate acestea, a fost fără succes – asociațiile menționate au decis să rămână neutre. Dar nu vor continua astfel de încercări? Aceasta este întrebarea. De cât zahăr are nevoie Moldova „pentru fericire deplină”? Într-o referință către guvern, Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova UPZM a indicat că capacitatea anuală a pieței de zahăr din Moldova este de circa 65-70 mii tone. Consumatorii industriali ai acestui produs, de la aceeași Speranța-Con și Asociația Națională a Industriei de Morărit și Panificație, tind să creadă că într-un an de criză – când toată lumea vrea să scape de stres mâncând mai multe dulciuri – țara va avea nevoie de ceva mai mult zahăr: circa 70-75 mii tone. În general, diferența în estimări nu este prea mare. Dar asta în cazul în care piața zahărului din Moldova va avea ocazia să „echilibreze balanța” prompt și fără impedimente, inclusiv pe seama importului preferențial de zahăr. (Între paranteze trebuie amintit că în regimul normal importurile de zahăr în Moldova sunt supuse „taxei de blocare” – 75%). În principiu, o astfel de posibilitate apare – săptămâna aceasta, după o pauză de două sute de zile stabilită de guvernul moldovean în noiembrie anul trecut, se restabilește regimul de liber schimb pentru zahăr în cadrul acordului CEFTA. Să însemne aceasta că de săptămâna viitoare se va relua „frenezia” importurilor de zahăr în RM, în special din Serbia? Departe de a fi un fapt. Cel puțin, Adrian Lipcan, administratorul companiei importatoare Sugar Bridge, afirmă că „în situația actuală de imprevizibilitate a administrării de stat și a umplerii pieței zahărului din RM, cu greu merită să riscăm investiții mari în importurile de zahăr – merită să așteptăm informații mai mult sau mai puțin obiective despre perspectivele producției și comerțului cu zahăr”. „Avem nevoie de stabilitate și predictibilitate a „regulilor de joc”, spune Sergiu Guzun, fondator și administrator al Panilino. – Suntem un consumator de zahăr relativ mic (aproximativ 500-600 de tone pe an), dar exigent. Avem nevoie de o aprovizionare a pieței cu o gamă variată de zahăr – pentru un tip sau altul de panificație, și la prețuri competitive. În condițiile actuale, este evident că avem nevoie în acest scop atât de zahăr moldovenesc, cât și de zahăr importat”.

 Invitatul proiectului Culisele Arenelor, fostul ministru al mediului, Sergiu Lazarencu, povestește despre vizita în Albania, unde a inspectat stadionul de la Tirana, care poate servi drept model pentru Stadionul Național de la Chișinău. Unde va fi construit Stadionul Național. Încă 15 milioane de euro pentru Arena Chișinău. În ce condiții FIFA și UEFA ar contribui financiar la construcția Stadionului Național. Ce spune Maia Sandu despre Stadionul Național. Ce se întâmplă cu lotul de 22 ha de lângă circ, alocat pentru construcția stadionului olimpic.

Fan Zimbru, fondator al clubului de fotbal Stăuceni, Lazarencu ne spune ce tangență are cu Irina Rimes. 15 milioane pentru stadionul din Stăuceni. Start prost, povești vechi. Ministra Catlabuga și echipele din Visoca. ”La cât rău a făcut Plahotniuc nu știu dacă e suficient 19 ani de pușcărie...” Culisele Arenelor. Partener: Compania GEOSPORT #culiselearenelor #Grecu #efros #lazarencu #fotbalCLIC pentru VIDEO INTEGRAL

 Asociația pentru Dezvoltare Locală „Smart City”, în parteneriat cu Institutul Balneoclimatic Slănic-Moldova, a organizat în premieră la Chișinău un eveniment de referință dedicat viitorului turismului de sănătate. Reuniunea, desfășurată la Hotel Mimi, a avut ca temă centrală preluarea expertizei românești în gestionarea și dezvoltarea stațiunilor balneoclimaterice, în vederea alinierii resurselor naturale ale Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene.

Evenimentul a adus laolaltă peste 50 de participanți, creând o platformă esențială de dialog între autorități, experți în turism și reprezentanți ai mediului de afaceri. Importanța strategică a subiectului a fost confirmată de prezența unor invitați de onoare, printre care deputații Lilian Carp și Adrian Belîi, care au susținut necesitatea modernizării acestui sector prin colaborare transfrontalieră și politici publice eficiente.Obiectivul principal al întâlnirii a fost sprijinirea eforturilor Republicii Moldova de a-și certifica resursele balneare prin măsuri concrete. Evenimentul a facilitat un schimb direct de experiență, conectând primăriile, conducerile sanatoriilor și autoritățile decizionale din Republica Moldova cu expertiza consolidată a asociațiilor de profil și a proprietarilor de unități de cazare și tratament din România.Discuțiile au pornit de la o realitate comună: atât România, cât și Republica Moldova dețin un potențial uriaș de dezvoltare a turismului balnear, care însă nu este încă valorificat la capacitatea sa maximă.„Noi suntem deprinși să apelăm la serviciile sanatoriale atunci când avem anumite deficiențe de sănătate, dar înțelegem că nu este chiar așa. Astăzi putem apela la servicii de wellness, de spa, de relaxare, de deconectare de la fluxul zilnic informațional la care suntem expuși în secolul 21”, a subliniat Victor Nicolaescu, președintele Asociației pentru Dezvoltare Locală „Smart City".Pe lângă schimbarea perspectivei dinspre tratament medical strict înspre prevenție și relaxare, experții din România au evidențiat bogăția naturală neexploatată a țării noastre.„Astăzi, practic se poate face un sanatoriu balnear în orice loc frumos și aveți atâtea păduri, și mai ales că aveți atâtea resurse terapeutice foarte valoroase, de altfel, dar și posibilitatea să explorați și să cercetați alte ape”, a declarat George Baciu, președintele Institutului Balneoclimatic Slănic-Moldova.✍️ Principalele direcții de acțiune stabilite în cadrul evenimentului:● Identificarea pașilor de certificare: Analiza procedurilor administrative și medicale necesare pentru recunoașterea europeană a resurselor balneare din Republica Moldova.● Transferul de bune practici: Prezentarea modelelor de succes din România privind atragerea investițiilor și modernizarea infrastructurii.● Crearea de parteneriate strategice: Stabilirea unor punți de colaborare pe termen lung între instituțiile și antreprenorii de pe ambele maluri ale Prutului.Succesul acestei prime reuniuni confirmă interesul major pentru dezvoltarea sectorului balneoclimateric. Asociația pentru Dezvoltare Locală „Smart City" și Institutul Balneoclimatic Slănic-Moldova vor continua această serie de inițiative, cu scopul de a transforma destinațiile locale în centre de excelență pentru turismul de sănătate european.

 

Sectorul agroalimentar rămâne un pilon central al economiei Republicii Moldova, contribuind cu aproximativ 7,4% la PIB și generând peste 45% din exporturile totale de mărfuri. Cerealele și semințele oleaginoase reprezintă cea mai mare categorie de exporturi agroalimentare, însumând 42,3% din totalul exporturilor sectorului în 2025, confirmând rolul strategic al agriculturii în comerțul extern al țării. Într-un context regional în care agricultura evoluează de la exportul de materie primă către produse cu valoare adăugată ridicată, tot mai multe companii locale demonstrează că agricultura moldovenească poate deveni competitivă la nivel european.Un exemplu relevant este Prograin Organic, companie care a construit un model de agricultură ecologică integrată, orientat spre export, sustenabilitate și parteneriate internaționaleDe la viziune sustenabilă la un ecosistem agricol integrat 👉Prograin Organic valorifică potențialul agricol al Republicii Moldova printr-un model de business care acoperă întreg lanțul valoric: cultivare, colectare, procesare și export de produse ecologice certificate.Creșterea companiei s-a bazat pe parteneriate durabile cu 35 de fermieri din centrul și nordul țării, sprijiniți în procesul de tranziție de la agricultura convențională la practici ecologice conforme standardelor Uniunii Europene.Astăzi, ecosistemul Prograin Organic include rezultate care reflectă trecerea de la o inițiativă agricolă locală la un operator integrat cu impact economic și capacitate constantă de export:- 3.000 de hectare cultivate exclusiv în sistem ecologic;- aproximativ 10.000 de tone de cereale, oleaginoase și leguminoase colectate anual;- o cifră de afaceri de circa 100 milioane MDL;- o echipă operațională formată din 40 de specialiști.Activitatea Prograin Organic se înscrie într-o tendință mai amplă la nivel național. În 2025, exporturile moldovenești de cereale și semințe oleaginoase au totalizat aproximativ 856 milioane de dolari, cel mai mare volum din ultimii cinci ani, în creștere față de circa 655 milioane de dolari în 2024 (+31%). Evoluția reflectă consolidarea lanțurilor de export și cererea europeană în creștere pentru materii prime agricole certificate.„Pentru noi, agricultura ecologică reprezintă o responsabilitate față de mediu și viitorul agriculturii din Republica Moldova. Credem în valorificarea potențialului agricol al țării prin produse autentice, competitive internațional”, afirmă Spartac Chilat, CEO Prograin Organic.Modelul aplicat reduce riscurile pentru fermieri, asigură trasabilitatea produselor și permite accesul constant pe piețele occidentale, unde cererea pentru produse bio este în continuă creștere.Infrastructură tehnologică modernă la Florești 👉Pentru a răspunde cerințelor stricte ale importatorilor internaționali, compania a dezvoltat la Florești un hub modern de procesare și depozitare. Centrul este dotat cu laborator propriu și tehnologii avansate de curățare și fotoseparare.Un element inovator îl reprezintă tratamentul cu dioxid de carbon (CO₂), care permite protejarea cerealelor fără utilizarea pesticidelor chimice. Monitorizarea fiecărui lot garantează trasabilitatea completă, condiție esențială pentru exporturile agricole către Uniunea Europeană.Investițiile tehnologice au permis companiei să transforme producția agricolă într-un produs finit certificat, capabil să concureze pe piețe mature.Extinderea globală și impactul programului BRIDGE Export 👉Exporturile reprezintă aproximativ 80% din activitatea companiei, principalele destinații fiind Germania, Israel, Olanda, Franța și Italia. Accesul pe aceste piețe a fost susținut strategic de Agenția de Investiții, prin programul BRIDGE Export.Programul facilitează participarea companiilor moldovenești la expoziții internaționale, misiuni economice și întâlniri B2B cu importatori și investitori străini.Participarea la expoziția BIOFACH (Germania), cel mai important târg mondial dedicat produselor ecologice, a oferit companiei oportunitatea de a consolida relații comerciale directe cu distribuitori europeni.„Programul BRIDGE Export susține internaționalizarea companiilor moldovenești prin instrumente concrete: cofinanțarea participării la expoziții internaționale, organizarea misiunilor economice și facilitarea întâlnirilor B2B cu importatori. Un instrument potrivit pentru companiile autohtone care au drept obiectiv creșterea volumelor de export, diversificarea piețelor de desfacere și consolidarea prezenței produselor moldovenești pe piețe externe competitive”, a declarat Irina Tolstousov, directoare adjunctă a Agenției de Investiții.În ultimii trei ani, programul a generat exporturi de peste 1 miliard MDL la nivel național, confirmând potențialul companiilor moldovenești pe piața globală a produselor agroalimentare.Parteneriat strategic și investiții europene 👉Maturitatea operațională a companiei a atras în 2022 fondul olandez Anders Invest International Food & Agri Holding BV, care a devenit asociat majoritar printr-o investiție de aproximativ 5 milioane de euro.Capitalul atras a fost direcționat către modernizarea infrastructurii, extinderea capacităților logistice și consolidarea managementului corporativ. Dincolo de componenta financiară, parteneriatul a adus expertiză internațională și acces la noi rețele comerciale.Investiția confirmă atractivitatea sectorului agroalimentar din Republica Moldova pentru investitorii europeni interesați de agricultura sustenabilă.Produse cu valoare adăugată și orientare către consumator 👉Deși orientată predominant spre export, compania a lansat în 2023 o gamă locală de făinuri ecologice și semințe bio, aducând produsele certificate mai aproape de consumatorul moldovean. Activitatea Prograin Organic reflectă o tendință națională de creștere a produselor procesate cu valoare adăugată. În 2025, exporturile de produse de morărit au crescut cu aproximativ 16% față de anul precedent, iar categoria grăsimi și uleiuri a menținut un nivel de circa 129 milioane de dolari, indicând consolidarea segmentului de procesare agroalimentară.Planurile de dezvoltare includ lansarea producției de ulei de floarea-soarelui ecologic, extinderea portofoliului de produse fără gluten și accesarea unor piețe noi precum SUA, Japonia și Coreea de Sud.Un model pentru viitorul agriculturii moldovenești 👉Evoluția Prograin Organic reflectă transformarea agriculturii din Republica Moldova: trecerea de la exportul de materii prime către produse certificate, cu valoare adăugată și competitivitate internațională.Prin investiții, tehnologii moderne și colaborări internaționale, agricultura ecologică devine nu doar o oportunitate economică, ci și un element strategic de poziționare a Republicii Moldova ca furnizor european de produse agroalimentare sustenabile.

 Dezvoltarea unor servicii sociale de calitate este strâns legată de asigurarea unor condiții de trai demne și sigure. Aceasta reprezintă o prioritate majoră în eforturile de incluziune socială a persoanelor din grupurile vulnerabile din țara noastră.

În acest sens, Centrul de zi pentru persoane vârstnice „Răsărit” din municipiul Strășeni trece printr-o etapă importantă de modernizare a infrastructurii. Prin intermediul proiectului „Parteneriate locale pentru eficiența energetică în serviciile sociale”, clădirea beneficiază de lucrări de eficientizare energetică menite să sporească gradul de confort termic și să reducă cheltuielile de întreținere. Inițiativa a fost realizată de către Asociația pentru Educație „Neoumanist” cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, cofinanțată și implementată de Fundația Soros Moldova, în parteneriat cu I.P. Keystone Moldova și A.O. FISM.Datorită acestor investiții, instituția va dispune acum de un mediu optim pentru beneficiari, indiferent de anotimp. Mai mult, reducerea consumului de energie permite redirecționarea resurselor financiare economisite către programe și activități, care să îmbunătățească direct viața persoanelor în etate, care frecventează centrul.Pentru seniorii din municipiul Strășeni, modernizarea centrului înseamnă siguranța unui spațiu, în care sunt protejați și susținuți să aibă o bătrânețe activă și sănătoasă. Centrul de zi pentru persoane vârstnice „Răsărit” este locul, unde vârstnicii reușesc să depășească izolarea socială și să își recapete bucuria de a comunica.De peste zece ani, acest serviciu este pentru unul dintre beneficiari nu doar un loc unde vine zi de zi, ci și un sprijin esențial împotriva singurătății. El povestește cum discuțiile cu ceilalți, activitățile comune și șansa de a învăța lucruri noi îi redau bucuria de a fi printre oameni. Aceeași stare o împărtășesc și alți vârstnici, care găsesc aici nu doar atenție și îngrijire, ci și ocazia de a se simți utili, implicați și apreciați.Pe lângă componenta de infrastructură, proiectul a vizat și alinierea serviciilor la standardele minime de calitate actuale. Acest proces a fost susținut prin asistența tehnică oferită de I.P. Keystone Moldova și Asociația pentru Educație „Neoumanist”, punându-se accent pe instruirea personalului și pe diversificarea serviciilor prestate beneficiarilor.Rezultatele obținute la Strășeni confirmă importanța parteneriatelor locale în transformarea serviciilor sociale. Centrul de zi pentru persoane vârstnice „Răsărit” reprezintă astăzi un exemplu de bune practici, unde eficiența energetică și respectarea demnității umane merg mână în mână, grație colaborării dintre autoritățile locale și societatea civilă.https://www.youtube.com/watch?v=5UTbsATONK4***Acest material a fost realizat cu suportul financiar al Uniunii Europene. Videoul face parte din campania de comunicare „Utilizăm energia eficient” desfășurată în cadrul proiectului „Parteneriate locale pentru eficiența energetică în serviciile sociale”, implementat din sursele Uniunii Europene, cofinanțat și implementat de Fundația Soros Moldova, în parteneriat cu I.P. Keystone Moldova și AO „Fondul de Inovații Sociale din Moldova”.Conținutul acestui video aparține autorilor și nu reflectă în mod necesar opinia Uniunii Europene și a Fundației Soros Moldova.

 

Asociația Moldo-Americană de Logistică și Transport (AMALT), în parteneriat cu Ministerul Educației, a lansat o amplă campanie de informare și atragere a tinerilor din Republica Moldova către profesia de dispatcher. După semnarea memorandumurilor de colaborare cu trei dintre cele mai mari universități din țară – USM, ASEM și, cel mai recent, UTM – l-am invitat pe domnul Mihai Sava, Președintele AMALT la o discuție, pentru ca, să ne ofere mai multe detalii despre această inițiativă, importanța ei pentru studenți și perspectivele pe care le oferă domeniul transportului și logisticii.✍️ Domnule Mihai Sava, campania lansată de AMALT în universități se desfășoară sub un mesaj foarte puternic: conectarea cu lumea. Care este, mai exact, obiectivul principal al acestei campanii de primăvară?👉 Industria transportului și logisticii se dezvoltă într-un ritm alert, iar nevoia de specialiști tineri, bine pregătiți și, mai ales, motivați, este mai mare ca niciodată. Obiectivul nostru este simplu, dar ambițios: vrem să le arătăm studenților noștri că profesia de dispatcher le oferă oportunități reale de angajare, salarii extrem de competitive și șansa de a lucra direct cu parteneri din SUA, chiar de aici, de acasă. Campania noastră, implementată în parteneriat cu Ministerul Educației este menită să povestească mai multe despre acest domeniu și să-i atragă pe tineri către o profesie modernă, flexibilă și dinamică.✍️ Ați semnat recent un Memorandum de colaborare pe 5 ani cu UTM, USM și ASEM. Ce înseamnă, practic, aceste parteneriate pentru un student?👉 Aceste memorandumuri reprezintă fundația pe care construim viitorul logistic al Republicii Moldova. Ele creează acel cadru vital de cooperare între mediul academic și sectorul economic real. Practic, pentru un student, acest parteneriat înseamnă acces direct la piața muncii. Nu ne limităm doar la teorie; venim cu ghiduri și curriculă aprobate de Ministerul Educației, oferim stagii de practică direct în companiile membre AMALT, organizăm sesiuni de instruire și aducem experți din domeniu în fața studenților pentru discuții. Vrem ca tinerii, fie că sunt în anul I sau în anul IV la facultăți de transporturi, logistică, IT, economie sau limbi străine, să aibă drumul deschis spre o carieră sigură imediat după absolvire.✍️ De ce ar alege un tânăr profesia de dispatcher? Care sunt beneficiile directe?👉 În primul rând, este o profesie orientată spre tehnologie și comunicare. Studenții își vor îmbunătăți considerabil nivelul de limba engleză și își vor dezvolta abilitățile de negociere, lucrând zilnic pe piața americană. Mai mult, experiența de dispatcher este o rampă de lansare excelentă; ea deschide uși spre poziții de management, afaceri internaționale și logistică avansată. Este o meserie în care poți avansa rapid dacă ești dedicat.✍️ Studenții sunt asaltați zilnic de informații. Cum ajungeți concret la ei în cadrul acestei campanii?👉 Am gândit o campanie integrată, direct acolo unde studenții își petrec timpul. Dacă veți merge în campusurile USM, ASEM sau UTM, veți vedea materiale vizuale precum, bannere la intrările principale, postere și spoturi video explicative pe ecranele din holuri. De asemenea, difuzăm spoturi audio la radiourile interne ale universităților și vom fi prezenți fizic, cu standuri promoționale și prezentări în sălile de curs. Colaborăm strâns și cu Centrele de ghidare în carieră, iar în mediul online suntem prezenți prin articole și bannere pe principalele portaluri de știri din țară. Toate materialele noastre conțin un cod QR pe care tinerii îl pot scana pentru a accesa instantaneu detaliile.✍️ Ce mesaj le transmiteți tinerilor care ne citesc acum și se gândesc la viitorul lor profesional?👉 Mesajul pe care vreau să-l transmit este să aibă curajul să exploreze domenii noi și să profite de oportunitățile aduse direct la ei în universitate. Logistica nu înseamnă doar transport, înseamnă tehnologie, inovație și conexiuni globale. 👆 „Devino dispatcher – cariera care te conectează cu lumea! Află mai multe detalii pe amalt.md și poți începe chiar de azi să îți construiești un viitor stabil acasă, dar conectat la întreaga lume. Îi așteptăm alături de noi în marea familie AMALT!”, a concluzionat Mahai Sava, președintele AMALT

Asigurarea unor condiții de trai sigure și confortabile pentru persoanele din grupurile vulnerabile reprezintă o prioritate pentru autorități și instituțiile sociale, acestea fiind esențiale pentru dezvoltarea serviciilor sociale din țară.

În acest context, Serviciul social „Locuință Protejată” din Glodeni a beneficiat de lucrări de eficientizare energetică a clădirii, prin intermediul proiectului „Parteneriate locale pentru eficiența energetică în serviciile sociale”, implementat cu suportul financiar al Uniunii Europene, cofinanțat și implementat de Fundația Soros Moldova, I.P. Keystone Moldova și A.O. „Fondul de Inovații Sociale din Moldova”. Datorită acestei intervenții, clădirea a fost transformată într-un spațiu cu un confort termic sporit pe tot parcursul anului. Mai mult decât atât, consumul de energie a fost redus semnificativ, resursele financiare economisite la facturi vor putea fi direcționate acum spre îmbunătățirea calității vieții beneficiarilor.Pentru beneficiarii din cadrul serviciului social „Locuința Protejată” din Glodeni, sprijinul oferit înseamnă mai mult decât un simplu confort termic, aceasta înseamnă siguranța unui cămin, care le susține parcursul spre o viață independentă. Aici, oamenii depășesc greutățile trecutului și învață din nou să aibă încredere.Gheorghe, unul dintre beneficiari, descrie importanța acestui loc pentru el, după ce a trecut printr-o tragedie personală. La rândul său, Ludmila subliniază modul, în care serviciul o ajută să se implice activ în viața de zi cu zi, având parte de susținerea specialiștilor din cadrul Locuinței protejate.Dincolo de îmbunătățirea condițiilor fizice de trai, proiectul a inclus și o componentă de creștere a calității serviciilor oferite în conformitate cu standardele minime de calitate. Aceasta a fost realizată cu suportul tehnic și metodologic din partea A.O. „Solidarii neamului” și I.P. Keystone Moldova și includ profesionalizarea personalului la fel și dezvoltarea abilităților de viață independentă ale beneficiarilor.Succesul acestui proiect demonstrează impactul direct asupra comunității al parteneriatelor locale. Astfel, Serviciul social „Locuință Protejată” din Glodeni devine nu doar un spațiu eficient și prietenos, ci și un pilon de suport comunitar, care respectă drepturile și demnitatea fiecărei persoane, totul fiind posibil printr-o colaborare strânsă între societatea civilă și autoritățile locale.VIDEO CLIC***Acest material a fost realizat cu suportul financiar al Uniunii Europene. Videoul face parte din campania de comunicare „Utilizăm energia eficient” desfășurată în cadrul proiectului „Parteneriate locale pentru eficiența energetică în serviciile sociale”, implementat din sursele Uniunii Europene, cofinanțat și implementat de Fundația Soros Moldova, în parteneriat cu I.P. Keystone Moldova și AO „Fondul de Inovații Sociale din Moldova”.Conținutul acestui video aparține autorilor și nu reflectă în mod necesar opinia Uniunii Europene și a Fundației Soros Moldova.>

 

Una dintre cele mai spectaculoase probe sportive din lume, K-1 și-a delegat reprezentanții la Culisele Arenelor Constantin Bolea, președintele K-1 Moldova, un low kick aplicat celui supranumit Moartea din Carpați: cine l-a furat pe Vitalie Matei? Cum a uitat primul campion Glory 100 de mii de dolari în toaleta avionului. Cine făcea experimente pe sportivi în Moldova și ce a pățit acesta? Ce sport uriaș vrea să-și facă sediul Federației internaționale la Chișinău. La cine în beci s-au îmbătat comentatorii de la Eurosport. În weekend – Open Moldova K-1. Vino și tu! Culisele Arenelor, noi spunem ceea despre ce alții nu vorbesc. Partenerul proiectului – compania GEOSPORT VEZI VIDEO INTEGRAL - CLIC