Sandu GRECU

 

Faceți cunoștință cu Anatol Rusu, omul care a creat cea mai modernă școală de fotbal din Moldova. 🔥🔥🔥Un episod despre condițiile extraordinare de la clubul-școala de fotbal Premier Football. 💫Cum s-a născut ideea și ce tangență are cu asta Pavel Ciobanu. 💫Relația cu Academia de fotbal de la Buiucani și rolul companiei Geotermal. 💫Partenerul proiectului: compania GEOSPORT 🥇VIDEO INTEGRAL AICI https://www.youtube.com/watch?v=07_n5r8fPWw

Mai 2026, Chișinău: Organizațiile societății civile din Republica Moldova și România își unesc forțele pentru a accelera alinierea la standardele comunitare. Prin semnarea unui Acord de cooperare între Asociația pentru Dezvoltare Locală „Smart City” Moldova, Institutul pentru Libertate și Democrație, Asociația Promo-LEX și Inițiativa pentru Democrație și Dezvoltare, a fost lansată oficial Platforma Civică „Parteneriat pentru Europa”.

Această inițiativă aduce în prim-plan cooperarea și implementarea de proiecte comune, acțiunile viitoare fiind concentrate pe două direcții strategice: consolidare democratică și dezvoltare sustenabilă.Integrarea europeană este cel mai important proiect de țară, care poate deveni realitate nu doar prin instituțiile de stat, ci prin implicarea activă a mediului de afaceri, a societății civile, a mass-media și a cetățenilor. ✍️ „Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană este un proiect major de țară care depășește sfera guvernării; este esențial să unim toate părțile interesate: societatea civilă, cetățenii și mediul de afaceri, pentru a asigura succesul acestui parcurs”, a punctat Victor Nicolaescu, președintele Asociației pentru Dezvoltare Locală „Smart City” Moldova.România este cel mai de încredere partener al Republicii Moldova în realizarea proiectelor de infrastructură, în gestionarea situațiilor de criză, reprezentând un sprijin enorm în parcursul european.Aderarea la valorile democratice se bazează pe o viziune liberală, axată pe cetățeni, responsabilitatea civică și limitarea ingerințelor statului, în deplină concordanță cu Tratatele Uniunii Europene. ✍️ Cristian David, președintele Institutului pentru Libertate și Democrație România, a menționat că parteneriatul merge dincolo de obiectivele fiecărei organizații în parte, reunind experiența acumulată pentru a cultiva un spirit comun de colaborare, fără ca entitățile să își piardă identitatea sau independența.Obiectivul de bază al Platformei „Parteneriat pentru Europa” este promovarea și susținerea reciprocă, la nivel european, a proiectelor de cooperare bilaterală și multilaterală, vizând întărirea rolului societății civile și creșterea rezilienței societale.✍️ Luminița Uscatu, Președinta Inițiativei pentru Democrație și Dezvoltare, a subliniat: „Avantajul distinct al Platformei constă în valorificarea experienței României privind parcursul european și reformele instituționale. Această expertiză oferă Republicii Moldova nu doar un model de urmat, ci un partener solid, apropiat și implicat.”Evenimentul de lansare a reunit reprezentanți și voci importante din mediul public, politic și media. Printre participanții prezenți s-au numărat invitați din România: Roman Clima (ILD/IDD), Raimar Wagner (FNF), alături de aceștia, au luat cuvântul invitați oficiali din Parlamentul Republicii Moldova, Adrian Băluțel și Lilian Carp.Discuțiile tematice au fost susținute de experți, jurnaliști și societatea civilă: Mihai Sebe, Sarmiza Andronic, Angela Grămadă (ESGA), Carolina Bogatiuc (Inițiativa Europeană), Igor Ciurea (LID), Ina Coșeru (AI-Viziune), Alexandru Deaconu (Sharp Solution), Mariana Rață, Dumitru Țâra, Mădălin Necșuțu și Mihai Isac. ✍️ Ion Manole, directorul executiv al Asociației Promo-LEX, a atras atenția asupra: „Republica Moldova se află astăzi într-un proces accelerat de integrare europeană. Este un drum pe care îl putem parcurge, însă fără suportul și contribuția esențială a României, acest parcurs ar fi mult mai anevoios. Tocmai din acest motiv, ne-am propus să ne unim forțele și să contribuim împreună la acest efort comun.”Organizațiile fondatoare invită pe această cale și alte părți interesate să se alăture Platformei „Parteneriat pentru Europa”. Doar prin eforturi comune se va reuși continuarea drumului european, consolidând un spațiu de libertate, democrație, prosperitate și securitate.

Aprilie 2026, Chișinău: La inițiativa Asociației pentru Dezvoltare Locală „Smart City” Moldova, Chișinău a găzduit două cele mai importante instituții din domeniul balneoclimateric din România, Institutului Balneoclimatic Slănic-Moldova și Institutul Național de recuperare, medicină fizică și balneoclimatologie (INRMFB). Întâlnirea a avut scop ca reprezentanții stațiunilor balneare din cele două țări să pună în discuție subiectul, iar Republica Moldova să preia bunele practici pentru a fi mai aproape de standardele europene.

Pe lângă experții de pe ambele maluri ale Nistrului, la eveniment au fost prezenți deputați din Parlamentul R. Moldova, conducerea Oficiului Național al Turismului, reprezentanți ai Autorităților Publice Locale din regiunile cheie, specialiști din domeniul sănătății, precum și societatea civilă.✍️ „Noi suntem deprinși să apelăm la serviciile sanatoriale atunci când avem anumite deficiențe de sănătate, dar înțelegem că nu este chiar așa. Astăzi putem apela la servicii de wellness, de spa, de relaxare, de deconectare de la fluxul zilnic informațional la care suntem expuși în secolul 21”, a subliniat Victor Nicolaescu, președintele Asociației pentru Dezvoltare Locală „Smart City" Moldova.Aceste discuții au pornit de la faptul, că atât România, cât și Republica Moldova au locații deja existente, dar și care pot fi încă identificate și care pot fi valorificate la un potențial maxim. Turismul balnear fiind o activitate care nu doar că poate contribui la economia țărilor, dar și care are în prim-plan monitorizarea și menținerea sănătății și stării de bine a cetățenilor. ✍️ „Astăzi, practic se poate face un sanatoriu balnear în orice loc frumos și aveți atâtea păduri, și mai ales că aveți atâtea resurse terapeutice foarte valoroase, de altfel, dar și posibilitatea să explorați și să cercetați alte ape”, a declarat George Baciu, președintele Institutului Balneoclimatic Slănic-Moldova.Prin acest schimb de experiență, organizatorii și-au propus să consolideze colaborarea dintre cele două țări și să transforme Republica Moldova într-o destinație competitivă pe harta turismului balnear din Europa. Dialogul bilateral vizează parteneriate strategice care să accelereze dezvoltarea sectorului și integrarea acestuia în circuitul turistic european.✍️ „Stațiunile din Republica Moldova ar trebui să aibă mai multă deschidere pentru investitorii privați, există potențial balnear și în Republica Moldova, deoarece în România deja s-au deschis aceste oportunități, a afirmat Adrian Miulescu, managerul Institutului Național de recuperare, medicină fizică și balneoclimatologieI (NRMFB).Totodată, reprezentanții Oficiului Național al Turismului au precizat că turismul din Republica Moldova trebuie dezvoltat ca un produs complex, nu doar pe segmente separate, astfel încât vizitatorii să beneficieze de experiențe complete.✍️„Totodată să contribuie și la dezvoltarea comunității locale pentru că beneficiarii dezvoltării acestei direcții vor fi în primul rând comunitățile locale, micii antreprenori, pentru că scopul nostru, al Oficiului Național al Turismului este de a dezvolta nu segmente separate de ofertă turistică dar să facem o ofertă complexă”, a menționat directoarea interimară a ONT, Ana Șandra.Turismul balnear în Republica Moldova reprezintă o resursă importantă de sănătate și regenerare, valorificând resursele naturale valoroase ale țării. Prin modernizarea continuă a infrastructurii de tratament și wellness, acest sector poate deveni o destinație tot mai atractivă, oferind vizitatorilor autohtoni și internaționali mediul ideal pentru relaxare, prevenție și refacere fizică.

 

Pentru unii fermieri moldoveni, campania de însămânțare-2026 este abia la început. Iar pentru cultivatorii moldoveni de sfeclă de zahăr, aceasta ar fi trebuit să se fi încheiat deja. Dar însămânțarea sfeclei de zahăr a fost amânată. Perspectivele privind recoltarea acesteia și producția internă de zahăr sunt sumbre. Situația cu importul de zahăr este aproape de scandal. Dar să vorbim despre toate în ordine.Cât de mult zahăr este și va fi în Moldova? „După un ultim an foarte turbulent, este încă dificil să ne pronunțăm cu certitudine asupra moștenirii afacerii cu zahăr din Moldova. În nota informativă a Uniunii Producătorilor de Zahăr UPZM către Guvernul RM se spune următoarele: sectorul sfeclei de zahăr din RM este reprezentat de 80 de producători agricoli (3,5 mii locuri de muncă), care cultivă anual sfeclă de zahăr pe o suprafață de 14 mii hectare; industria zahărului are capacități de producere a 100 mii tone de zahăr. Dar acest lucru este nominal. În practică, în 2025 (luând în considerare reînsămânțarea culturilor afectate de îngheț subvenționate de la bugetul de stat), în țară au fost cultivate aproximativ 11 mii de hectare de sfeclă de zahăr. În plus, recolta de pe mai mult de 2 mii de hectare de culturi de sfeclă nu a fost niciodată recoltată (a fost aruncată în sol în primăvara acestui an, cu puțin timp înainte de începerea campaniei de însămânțare). Cât zahăr a fost produs în Moldova din sfecla din recolta 2025? Conform estimărilor experților – ceva în jur de 30 de mii de tone. Care este stocul actual de zahăr moldovenesc din sfecla de anul trecut la depozitele producătorilor și consumatorilor săi? Nu se cunoaște în mod fiabil. Ar fi bine dacă deținătorii acestui activ ar raporta public datele, iar structurile de stat competente ar verifica de facto aceste informații. Sub stresul unei astfel de finalizări a „planului de afaceri-2025”, în acest an unii cultivatori de sfeclă de zahăr au renunțat la această cultură, iar cei rămași și-au redus recoltele cu 30-70% față de nivelul anului trecut. După cum a relatat anterior Logos Press, compania Sudzucker Moldova a comunicat despre intenția sa de a „însămânța împreună cu partenerii săi agricoli” circa 6,5 mii de hectare de sfeclă de zahăr. A doua companie producătoare de zahăr, Moldova Zahăr, nu a anunțat nimic despre planurile sale pentru noul sezon. Numărul cultivatorilor de sfeclă de zahăr pentru sezonul 2026 a scăzut la cel mult două-trei duzini. Un sondaj la unii dintre ei arată că până acum în Moldova au fost însămânțate cu sfeclă de zahăr aproximativ 5 mii de hectare. Zilele trecute a existat o pauză în campania de însămânțare din cauza vremii nefavorabile – vânt puternic. Din păcate, există dovezi că culturile de pe o suprafață considerabilă – aproximativ 350-450 de hectare în total – au fost grav afectate prin spulberarea stratului de sol însămânțat. Acest lucru implică o resemănare costisitoare (conform estimărilor experților, costul ar putea fi de aproximativ 700 de euro/ha). Nu este clar ce resurse vor fi utilizate pentru realizarea acestei operațiuni. Entitățile din sectorul sfeclei de zahăr au negociat cu una dintre cele mai mari companii de asigurări din Republica Moldova, dar nu se știe dacă s-a ajuns la un acord înainte ca evenimentul de asigurare „forță majoră” să se producă. Probabilitatea ca agricultorii să primească asistență financiară din partea statului timp de doi ani la rând pentru resemănarea plantațiilor de sfeclă de zahăr este iluzorie. Pe lângă toate acestea, termenul agronomic rezonabil de însămânțare a sfeclei de zahăr se va încheia deja pe actual, într-o situație meteorologică ideală – săptămâna viitoare. Cu alte cuvinte, șansele de a semăna chiar și suprafața planificată pentru sfecla de zahăr sunt, din păcate, foarte mici. Cu actuala „responsabilitate”, oamenii de afaceri maturi din sectorul agroalimentar al Moldovei își fac planuri bazate pe probabilitatea mare a „scenariului pesimist”. Dar să fim optimiști – să acceptăm ca un fapt de dorit și aproape împlinit că vremea va fi normală pentru restul primăverii, verii și toamnei în țara noastră îndelung suferindă. Că recolta de sfeclă va fi maximizată, că va fi recoltată la timp și prelucrată fără pierderi. În acest caz, cât zahăr intern va primi Moldova în perioada septembrie-decembrie a acestui an? Potrivit estimărilor experților, producția de zahăr din recolta de sfeclă-2026 va fi de circa 22-25 mii tone. Cum rămâne cu importurile de zahăr în Moldova? În 2026, 9 mii tone de zahăr au fost importate în Moldova în cadrul euro-contingentului scutit de taxe vamale. Această cotă a fost aleasă „tradițional” (în mare parte de către producătorii moldoveni de zahăr) chiar la începutul acestui an. În prezent, acest zahăr, putem presupune, a fost deja parțial consumat de piața internă a țării. Moldova are dreptul de a importa în acest an aproximativ 5,5 mii de tone de zahăr în cadrul cotei preferențiale a OMC (cu o taxă de 10%). În cadrul acestei cote, guvernul a decis să rezerve 3.000 de tone pentru consumatorii industriali de zahăr. Până în prezent, aceștia au importat mai mult de 2,8 mii de tone de zahăr. Potrivit reprezentanților Asociației Industriei Alimentare Speranța-Con, restul cotei va fi epuizat până la sfârșitul săptămânii viitoare. După aceea, după cum a subliniat conducerea asociației într-o scrisoare oficială adresată Cabinetului de Miniștri, producătorii de alimente riscă să „devină total dependenți de doi producători locali de zahăr”. De ce au apărut astfel de îngrijorări? Pentru că Cabinetul de Miniștri a redactat un nou regulament privind importul de zahăr. Ideea principală a documentului este introducerea unui contingent tarifar anual pentru zahăr în valoare de 3 mii de tone, „limitând importurile în cadrul acordurilor de liber schimb care prevăd liberalizarea totală a comerțului pentru această categorie de mărfuri”. Cu alte cuvinte, importul fără taxe vamale de zahăr în Moldova în cadrul acordurilor de liber schimb cu țările CEFTA (probabil, în primul rând, cu Serbia producătoare de zahăr), Ucraina și Belarus ar trebui să se încadreze în limita menționată mai sus. „Nu avem informații complete, dar, din păcate, avem motive serioase să presupunem că în acest an piața zahărului din Republica Moldova s-ar putea confrunta cu un deficit fizic de producție, posibil foarte semnificativ, de zeci de mii de tone”, spune Mircea Manole, director executiv al Speranța-Con. – În această situație, propunerea de limitare a importurilor preferențiale de zahăr, venită aparent din partea companiilor producătoare de zahăr din Moldova (cu capital străin), pare absurdă. Realitatea este că Moldova are nevoie de zahăr importat în sezonul de comercializare 2026/27. Merită să recunoaștem – faptul că, în noiembrie anul trecut, decizia guvernului de a rezerva pentru consumatorii industriali de zahăr 3 mii de tone de zahăr în cadrul „cotei de import OMC” pentru anul curent, a sprijinit semnificativ industria alimentară din Moldova. Astfel, la moment, producătorii de alimente cumpără activ zahăr importat la prețul angro de 13,44-13,89 lei/kg (inclusiv TVA). În același timp, zahărul produs în Moldova este oferit la prețul de 14,80-15,80 lei/kg (inclusiv TVA). Există motive să presupunem că de îndată ce „cota industrială” va fi aleasă în curând, ne vom afla din nou în „zona de risc”. Luând în considerare deficitul de sfeclă de zahăr și perspectivele neclare ale recoltării acesteia în Moldova, precum și ținând cont de încercările permanente de a limita importul preferențial de zahăr, există opinia că mai aproape de toamnă prețul angro al zahărului ar putea să urce până la 17 lei/kg. Conform calculelor noastre, acesta este peste nivelul care permite industriei alimentare moldovenești să rămână în „zona de competitivitate”. Săptămâna trecută, oportunitatea limitării importurilor de zahăr în 2026 în cadrul acordurilor de liber schimb regionale și interstatale, din care Moldova face parte în prezent, a fost contestată într-o scrisoare colectivă a operatorilor din industria alimentară a țării adresată conducerii Parlamentului. Scrisoarea a fost semnată de două asociații sectoriale (Speranța-Con și Asociația Națională a Industriei de Morărit și Panificație din RM), precum și de o duzină și jumătate de întreprinderi, inclusiv lideri în sectoarele lor: PURATOS-MOLD SRL, BUCURIA SA, PANILINO SRL, ORHEI-VIT SRL, ALFA NISTRU SA, JLC SRL și altele. Aparent, această acțiune a avut un impact. Cel puțin, Cancelaria de Stat a notificat organizațiile în cauză că proiectul de decret privind noile reglementări privind importul de zahăr a fost retras la sfârșitul săptămânii trecute. Nu se știe dacă acest lucru a fost definitiv sau pentru ajustare. În acest sens, merită menționat faptul că, la rândul lor, producătorii de zahăr au încercat să adune semnăturile asociațiilor de afaceri (EBA, FIA, AmCam) sub forma unei scrisori adresate Guvernului, în care se menționează că este recomandabil să se limiteze importul de zahăr în Moldova în cadrul acordurilor de liber schimb nu chiar la 3, ci la 1 mie de tone. Cu toate acestea, a fost fără succes – asociațiile menționate au decis să rămână neutre. Dar nu vor continua astfel de încercări? Aceasta este întrebarea. De cât zahăr are nevoie Moldova „pentru fericire deplină”? Într-o referință către guvern, Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova UPZM a indicat că capacitatea anuală a pieței de zahăr din Moldova este de circa 65-70 mii tone. Consumatorii industriali ai acestui produs, de la aceeași Speranța-Con și Asociația Națională a Industriei de Morărit și Panificație, tind să creadă că într-un an de criză – când toată lumea vrea să scape de stres mâncând mai multe dulciuri – țara va avea nevoie de ceva mai mult zahăr: circa 70-75 mii tone. În general, diferența în estimări nu este prea mare. Dar asta în cazul în care piața zahărului din Moldova va avea ocazia să „echilibreze balanța” prompt și fără impedimente, inclusiv pe seama importului preferențial de zahăr. (Între paranteze trebuie amintit că în regimul normal importurile de zahăr în Moldova sunt supuse „taxei de blocare” – 75%). În principiu, o astfel de posibilitate apare – săptămâna aceasta, după o pauză de două sute de zile stabilită de guvernul moldovean în noiembrie anul trecut, se restabilește regimul de liber schimb pentru zahăr în cadrul acordului CEFTA. Să însemne aceasta că de săptămâna viitoare se va relua „frenezia” importurilor de zahăr în RM, în special din Serbia? Departe de a fi un fapt. Cel puțin, Adrian Lipcan, administratorul companiei importatoare Sugar Bridge, afirmă că „în situația actuală de imprevizibilitate a administrării de stat și a umplerii pieței zahărului din RM, cu greu merită să riscăm investiții mari în importurile de zahăr – merită să așteptăm informații mai mult sau mai puțin obiective despre perspectivele producției și comerțului cu zahăr”. „Avem nevoie de stabilitate și predictibilitate a „regulilor de joc”, spune Sergiu Guzun, fondator și administrator al Panilino. – Suntem un consumator de zahăr relativ mic (aproximativ 500-600 de tone pe an), dar exigent. Avem nevoie de o aprovizionare a pieței cu o gamă variată de zahăr – pentru un tip sau altul de panificație, și la prețuri competitive. În condițiile actuale, este evident că avem nevoie în acest scop atât de zahăr moldovenesc, cât și de zahăr importat”.

 Invitatul proiectului Culisele Arenelor, fostul ministru al mediului, Sergiu Lazarencu, povestește despre vizita în Albania, unde a inspectat stadionul de la Tirana, care poate servi drept model pentru Stadionul Național de la Chișinău. Unde va fi construit Stadionul Național. Încă 15 milioane de euro pentru Arena Chișinău. În ce condiții FIFA și UEFA ar contribui financiar la construcția Stadionului Național. Ce spune Maia Sandu despre Stadionul Național. Ce se întâmplă cu lotul de 22 ha de lângă circ, alocat pentru construcția stadionului olimpic.

Fan Zimbru, fondator al clubului de fotbal Stăuceni, Lazarencu ne spune ce tangență are cu Irina Rimes. 15 milioane pentru stadionul din Stăuceni. Start prost, povești vechi. Ministra Catlabuga și echipele din Visoca. ”La cât rău a făcut Plahotniuc nu știu dacă e suficient 19 ani de pușcărie...” Culisele Arenelor. Partener: Compania GEOSPORT #culiselearenelor #Grecu #efros #lazarencu #fotbalCLIC pentru VIDEO INTEGRAL

 Asociația pentru Dezvoltare Locală „Smart City”, în parteneriat cu Institutul Balneoclimatic Slănic-Moldova, a organizat în premieră la Chișinău un eveniment de referință dedicat viitorului turismului de sănătate. Reuniunea, desfășurată la Hotel Mimi, a avut ca temă centrală preluarea expertizei românești în gestionarea și dezvoltarea stațiunilor balneoclimaterice, în vederea alinierii resurselor naturale ale Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene.

Evenimentul a adus laolaltă peste 50 de participanți, creând o platformă esențială de dialog între autorități, experți în turism și reprezentanți ai mediului de afaceri. Importanța strategică a subiectului a fost confirmată de prezența unor invitați de onoare, printre care deputații Lilian Carp și Adrian Belîi, care au susținut necesitatea modernizării acestui sector prin colaborare transfrontalieră și politici publice eficiente.Obiectivul principal al întâlnirii a fost sprijinirea eforturilor Republicii Moldova de a-și certifica resursele balneare prin măsuri concrete. Evenimentul a facilitat un schimb direct de experiență, conectând primăriile, conducerile sanatoriilor și autoritățile decizionale din Republica Moldova cu expertiza consolidată a asociațiilor de profil și a proprietarilor de unități de cazare și tratament din România.Discuțiile au pornit de la o realitate comună: atât România, cât și Republica Moldova dețin un potențial uriaș de dezvoltare a turismului balnear, care însă nu este încă valorificat la capacitatea sa maximă.„Noi suntem deprinși să apelăm la serviciile sanatoriale atunci când avem anumite deficiențe de sănătate, dar înțelegem că nu este chiar așa. Astăzi putem apela la servicii de wellness, de spa, de relaxare, de deconectare de la fluxul zilnic informațional la care suntem expuși în secolul 21”, a subliniat Victor Nicolaescu, președintele Asociației pentru Dezvoltare Locală „Smart City".Pe lângă schimbarea perspectivei dinspre tratament medical strict înspre prevenție și relaxare, experții din România au evidențiat bogăția naturală neexploatată a țării noastre.„Astăzi, practic se poate face un sanatoriu balnear în orice loc frumos și aveți atâtea păduri, și mai ales că aveți atâtea resurse terapeutice foarte valoroase, de altfel, dar și posibilitatea să explorați și să cercetați alte ape”, a declarat George Baciu, președintele Institutului Balneoclimatic Slănic-Moldova.✍️ Principalele direcții de acțiune stabilite în cadrul evenimentului:● Identificarea pașilor de certificare: Analiza procedurilor administrative și medicale necesare pentru recunoașterea europeană a resurselor balneare din Republica Moldova.● Transferul de bune practici: Prezentarea modelelor de succes din România privind atragerea investițiilor și modernizarea infrastructurii.● Crearea de parteneriate strategice: Stabilirea unor punți de colaborare pe termen lung între instituțiile și antreprenorii de pe ambele maluri ale Prutului.Succesul acestei prime reuniuni confirmă interesul major pentru dezvoltarea sectorului balneoclimateric. Asociația pentru Dezvoltare Locală „Smart City" și Institutul Balneoclimatic Slănic-Moldova vor continua această serie de inițiative, cu scopul de a transforma destinațiile locale în centre de excelență pentru turismul de sănătate european.

 

Sectorul agroalimentar rămâne un pilon central al economiei Republicii Moldova, contribuind cu aproximativ 7,4% la PIB și generând peste 45% din exporturile totale de mărfuri. Cerealele și semințele oleaginoase reprezintă cea mai mare categorie de exporturi agroalimentare, însumând 42,3% din totalul exporturilor sectorului în 2025, confirmând rolul strategic al agriculturii în comerțul extern al țării. Într-un context regional în care agricultura evoluează de la exportul de materie primă către produse cu valoare adăugată ridicată, tot mai multe companii locale demonstrează că agricultura moldovenească poate deveni competitivă la nivel european.Un exemplu relevant este Prograin Organic, companie care a construit un model de agricultură ecologică integrată, orientat spre export, sustenabilitate și parteneriate internaționaleDe la viziune sustenabilă la un ecosistem agricol integrat 👉Prograin Organic valorifică potențialul agricol al Republicii Moldova printr-un model de business care acoperă întreg lanțul valoric: cultivare, colectare, procesare și export de produse ecologice certificate.Creșterea companiei s-a bazat pe parteneriate durabile cu 35 de fermieri din centrul și nordul țării, sprijiniți în procesul de tranziție de la agricultura convențională la practici ecologice conforme standardelor Uniunii Europene.Astăzi, ecosistemul Prograin Organic include rezultate care reflectă trecerea de la o inițiativă agricolă locală la un operator integrat cu impact economic și capacitate constantă de export:- 3.000 de hectare cultivate exclusiv în sistem ecologic;- aproximativ 10.000 de tone de cereale, oleaginoase și leguminoase colectate anual;- o cifră de afaceri de circa 100 milioane MDL;- o echipă operațională formată din 40 de specialiști.Activitatea Prograin Organic se înscrie într-o tendință mai amplă la nivel național. În 2025, exporturile moldovenești de cereale și semințe oleaginoase au totalizat aproximativ 856 milioane de dolari, cel mai mare volum din ultimii cinci ani, în creștere față de circa 655 milioane de dolari în 2024 (+31%). Evoluția reflectă consolidarea lanțurilor de export și cererea europeană în creștere pentru materii prime agricole certificate.„Pentru noi, agricultura ecologică reprezintă o responsabilitate față de mediu și viitorul agriculturii din Republica Moldova. Credem în valorificarea potențialului agricol al țării prin produse autentice, competitive internațional”, afirmă Spartac Chilat, CEO Prograin Organic.Modelul aplicat reduce riscurile pentru fermieri, asigură trasabilitatea produselor și permite accesul constant pe piețele occidentale, unde cererea pentru produse bio este în continuă creștere.Infrastructură tehnologică modernă la Florești 👉Pentru a răspunde cerințelor stricte ale importatorilor internaționali, compania a dezvoltat la Florești un hub modern de procesare și depozitare. Centrul este dotat cu laborator propriu și tehnologii avansate de curățare și fotoseparare.Un element inovator îl reprezintă tratamentul cu dioxid de carbon (CO₂), care permite protejarea cerealelor fără utilizarea pesticidelor chimice. Monitorizarea fiecărui lot garantează trasabilitatea completă, condiție esențială pentru exporturile agricole către Uniunea Europeană.Investițiile tehnologice au permis companiei să transforme producția agricolă într-un produs finit certificat, capabil să concureze pe piețe mature.Extinderea globală și impactul programului BRIDGE Export 👉Exporturile reprezintă aproximativ 80% din activitatea companiei, principalele destinații fiind Germania, Israel, Olanda, Franța și Italia. Accesul pe aceste piețe a fost susținut strategic de Agenția de Investiții, prin programul BRIDGE Export.Programul facilitează participarea companiilor moldovenești la expoziții internaționale, misiuni economice și întâlniri B2B cu importatori și investitori străini.Participarea la expoziția BIOFACH (Germania), cel mai important târg mondial dedicat produselor ecologice, a oferit companiei oportunitatea de a consolida relații comerciale directe cu distribuitori europeni.„Programul BRIDGE Export susține internaționalizarea companiilor moldovenești prin instrumente concrete: cofinanțarea participării la expoziții internaționale, organizarea misiunilor economice și facilitarea întâlnirilor B2B cu importatori. Un instrument potrivit pentru companiile autohtone care au drept obiectiv creșterea volumelor de export, diversificarea piețelor de desfacere și consolidarea prezenței produselor moldovenești pe piețe externe competitive”, a declarat Irina Tolstousov, directoare adjunctă a Agenției de Investiții.În ultimii trei ani, programul a generat exporturi de peste 1 miliard MDL la nivel național, confirmând potențialul companiilor moldovenești pe piața globală a produselor agroalimentare.Parteneriat strategic și investiții europene 👉Maturitatea operațională a companiei a atras în 2022 fondul olandez Anders Invest International Food & Agri Holding BV, care a devenit asociat majoritar printr-o investiție de aproximativ 5 milioane de euro.Capitalul atras a fost direcționat către modernizarea infrastructurii, extinderea capacităților logistice și consolidarea managementului corporativ. Dincolo de componenta financiară, parteneriatul a adus expertiză internațională și acces la noi rețele comerciale.Investiția confirmă atractivitatea sectorului agroalimentar din Republica Moldova pentru investitorii europeni interesați de agricultura sustenabilă.Produse cu valoare adăugată și orientare către consumator 👉Deși orientată predominant spre export, compania a lansat în 2023 o gamă locală de făinuri ecologice și semințe bio, aducând produsele certificate mai aproape de consumatorul moldovean. Activitatea Prograin Organic reflectă o tendință națională de creștere a produselor procesate cu valoare adăugată. În 2025, exporturile de produse de morărit au crescut cu aproximativ 16% față de anul precedent, iar categoria grăsimi și uleiuri a menținut un nivel de circa 129 milioane de dolari, indicând consolidarea segmentului de procesare agroalimentară.Planurile de dezvoltare includ lansarea producției de ulei de floarea-soarelui ecologic, extinderea portofoliului de produse fără gluten și accesarea unor piețe noi precum SUA, Japonia și Coreea de Sud.Un model pentru viitorul agriculturii moldovenești 👉Evoluția Prograin Organic reflectă transformarea agriculturii din Republica Moldova: trecerea de la exportul de materii prime către produse certificate, cu valoare adăugată și competitivitate internațională.Prin investiții, tehnologii moderne și colaborări internaționale, agricultura ecologică devine nu doar o oportunitate economică, ci și un element strategic de poziționare a Republicii Moldova ca furnizor european de produse agroalimentare sustenabile.

 Dezvoltarea unor servicii sociale de calitate este strâns legată de asigurarea unor condiții de trai demne și sigure. Aceasta reprezintă o prioritate majoră în eforturile de incluziune socială a persoanelor din grupurile vulnerabile din țara noastră.

În acest sens, Centrul de zi pentru persoane vârstnice „Răsărit” din municipiul Strășeni trece printr-o etapă importantă de modernizare a infrastructurii. Prin intermediul proiectului „Parteneriate locale pentru eficiența energetică în serviciile sociale”, clădirea beneficiază de lucrări de eficientizare energetică menite să sporească gradul de confort termic și să reducă cheltuielile de întreținere. Inițiativa a fost realizată de către Asociația pentru Educație „Neoumanist” cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, cofinanțată și implementată de Fundația Soros Moldova, în parteneriat cu I.P. Keystone Moldova și A.O. FISM.Datorită acestor investiții, instituția va dispune acum de un mediu optim pentru beneficiari, indiferent de anotimp. Mai mult, reducerea consumului de energie permite redirecționarea resurselor financiare economisite către programe și activități, care să îmbunătățească direct viața persoanelor în etate, care frecventează centrul.Pentru seniorii din municipiul Strășeni, modernizarea centrului înseamnă siguranța unui spațiu, în care sunt protejați și susținuți să aibă o bătrânețe activă și sănătoasă. Centrul de zi pentru persoane vârstnice „Răsărit” este locul, unde vârstnicii reușesc să depășească izolarea socială și să își recapete bucuria de a comunica.De peste zece ani, acest serviciu este pentru unul dintre beneficiari nu doar un loc unde vine zi de zi, ci și un sprijin esențial împotriva singurătății. El povestește cum discuțiile cu ceilalți, activitățile comune și șansa de a învăța lucruri noi îi redau bucuria de a fi printre oameni. Aceeași stare o împărtășesc și alți vârstnici, care găsesc aici nu doar atenție și îngrijire, ci și ocazia de a se simți utili, implicați și apreciați.Pe lângă componenta de infrastructură, proiectul a vizat și alinierea serviciilor la standardele minime de calitate actuale. Acest proces a fost susținut prin asistența tehnică oferită de I.P. Keystone Moldova și Asociația pentru Educație „Neoumanist”, punându-se accent pe instruirea personalului și pe diversificarea serviciilor prestate beneficiarilor.Rezultatele obținute la Strășeni confirmă importanța parteneriatelor locale în transformarea serviciilor sociale. Centrul de zi pentru persoane vârstnice „Răsărit” reprezintă astăzi un exemplu de bune practici, unde eficiența energetică și respectarea demnității umane merg mână în mână, grație colaborării dintre autoritățile locale și societatea civilă.https://www.youtube.com/watch?v=5UTbsATONK4***Acest material a fost realizat cu suportul financiar al Uniunii Europene. Videoul face parte din campania de comunicare „Utilizăm energia eficient” desfășurată în cadrul proiectului „Parteneriate locale pentru eficiența energetică în serviciile sociale”, implementat din sursele Uniunii Europene, cofinanțat și implementat de Fundația Soros Moldova, în parteneriat cu I.P. Keystone Moldova și AO „Fondul de Inovații Sociale din Moldova”.Conținutul acestui video aparține autorilor și nu reflectă în mod necesar opinia Uniunii Europene și a Fundației Soros Moldova.

 

Asociația Moldo-Americană de Logistică și Transport (AMALT), în parteneriat cu Ministerul Educației, a lansat o amplă campanie de informare și atragere a tinerilor din Republica Moldova către profesia de dispatcher. După semnarea memorandumurilor de colaborare cu trei dintre cele mai mari universități din țară – USM, ASEM și, cel mai recent, UTM – l-am invitat pe domnul Mihai Sava, Președintele AMALT la o discuție, pentru ca, să ne ofere mai multe detalii despre această inițiativă, importanța ei pentru studenți și perspectivele pe care le oferă domeniul transportului și logisticii.✍️ Domnule Mihai Sava, campania lansată de AMALT în universități se desfășoară sub un mesaj foarte puternic: conectarea cu lumea. Care este, mai exact, obiectivul principal al acestei campanii de primăvară?👉 Industria transportului și logisticii se dezvoltă într-un ritm alert, iar nevoia de specialiști tineri, bine pregătiți și, mai ales, motivați, este mai mare ca niciodată. Obiectivul nostru este simplu, dar ambițios: vrem să le arătăm studenților noștri că profesia de dispatcher le oferă oportunități reale de angajare, salarii extrem de competitive și șansa de a lucra direct cu parteneri din SUA, chiar de aici, de acasă. Campania noastră, implementată în parteneriat cu Ministerul Educației este menită să povestească mai multe despre acest domeniu și să-i atragă pe tineri către o profesie modernă, flexibilă și dinamică.✍️ Ați semnat recent un Memorandum de colaborare pe 5 ani cu UTM, USM și ASEM. Ce înseamnă, practic, aceste parteneriate pentru un student?👉 Aceste memorandumuri reprezintă fundația pe care construim viitorul logistic al Republicii Moldova. Ele creează acel cadru vital de cooperare între mediul academic și sectorul economic real. Practic, pentru un student, acest parteneriat înseamnă acces direct la piața muncii. Nu ne limităm doar la teorie; venim cu ghiduri și curriculă aprobate de Ministerul Educației, oferim stagii de practică direct în companiile membre AMALT, organizăm sesiuni de instruire și aducem experți din domeniu în fața studenților pentru discuții. Vrem ca tinerii, fie că sunt în anul I sau în anul IV la facultăți de transporturi, logistică, IT, economie sau limbi străine, să aibă drumul deschis spre o carieră sigură imediat după absolvire.✍️ De ce ar alege un tânăr profesia de dispatcher? Care sunt beneficiile directe?👉 În primul rând, este o profesie orientată spre tehnologie și comunicare. Studenții își vor îmbunătăți considerabil nivelul de limba engleză și își vor dezvolta abilitățile de negociere, lucrând zilnic pe piața americană. Mai mult, experiența de dispatcher este o rampă de lansare excelentă; ea deschide uși spre poziții de management, afaceri internaționale și logistică avansată. Este o meserie în care poți avansa rapid dacă ești dedicat.✍️ Studenții sunt asaltați zilnic de informații. Cum ajungeți concret la ei în cadrul acestei campanii?👉 Am gândit o campanie integrată, direct acolo unde studenții își petrec timpul. Dacă veți merge în campusurile USM, ASEM sau UTM, veți vedea materiale vizuale precum, bannere la intrările principale, postere și spoturi video explicative pe ecranele din holuri. De asemenea, difuzăm spoturi audio la radiourile interne ale universităților și vom fi prezenți fizic, cu standuri promoționale și prezentări în sălile de curs. Colaborăm strâns și cu Centrele de ghidare în carieră, iar în mediul online suntem prezenți prin articole și bannere pe principalele portaluri de știri din țară. Toate materialele noastre conțin un cod QR pe care tinerii îl pot scana pentru a accesa instantaneu detaliile.✍️ Ce mesaj le transmiteți tinerilor care ne citesc acum și se gândesc la viitorul lor profesional?👉 Mesajul pe care vreau să-l transmit este să aibă curajul să exploreze domenii noi și să profite de oportunitățile aduse direct la ei în universitate. Logistica nu înseamnă doar transport, înseamnă tehnologie, inovație și conexiuni globale. 👆 „Devino dispatcher – cariera care te conectează cu lumea! Află mai multe detalii pe amalt.md și poți începe chiar de azi să îți construiești un viitor stabil acasă, dar conectat la întreaga lume. Îi așteptăm alături de noi în marea familie AMALT!”, a concluzionat Mahai Sava, președintele AMALT

Asigurarea unor condiții de trai sigure și confortabile pentru persoanele din grupurile vulnerabile reprezintă o prioritate pentru autorități și instituțiile sociale, acestea fiind esențiale pentru dezvoltarea serviciilor sociale din țară.

În acest context, Serviciul social „Locuință Protejată” din Glodeni a beneficiat de lucrări de eficientizare energetică a clădirii, prin intermediul proiectului „Parteneriate locale pentru eficiența energetică în serviciile sociale”, implementat cu suportul financiar al Uniunii Europene, cofinanțat și implementat de Fundația Soros Moldova, I.P. Keystone Moldova și A.O. „Fondul de Inovații Sociale din Moldova”. Datorită acestei intervenții, clădirea a fost transformată într-un spațiu cu un confort termic sporit pe tot parcursul anului. Mai mult decât atât, consumul de energie a fost redus semnificativ, resursele financiare economisite la facturi vor putea fi direcționate acum spre îmbunătățirea calității vieții beneficiarilor.Pentru beneficiarii din cadrul serviciului social „Locuința Protejată” din Glodeni, sprijinul oferit înseamnă mai mult decât un simplu confort termic, aceasta înseamnă siguranța unui cămin, care le susține parcursul spre o viață independentă. Aici, oamenii depășesc greutățile trecutului și învață din nou să aibă încredere.Gheorghe, unul dintre beneficiari, descrie importanța acestui loc pentru el, după ce a trecut printr-o tragedie personală. La rândul său, Ludmila subliniază modul, în care serviciul o ajută să se implice activ în viața de zi cu zi, având parte de susținerea specialiștilor din cadrul Locuinței protejate.Dincolo de îmbunătățirea condițiilor fizice de trai, proiectul a inclus și o componentă de creștere a calității serviciilor oferite în conformitate cu standardele minime de calitate. Aceasta a fost realizată cu suportul tehnic și metodologic din partea A.O. „Solidarii neamului” și I.P. Keystone Moldova și includ profesionalizarea personalului la fel și dezvoltarea abilităților de viață independentă ale beneficiarilor.Succesul acestui proiect demonstrează impactul direct asupra comunității al parteneriatelor locale. Astfel, Serviciul social „Locuință Protejată” din Glodeni devine nu doar un spațiu eficient și prietenos, ci și un pilon de suport comunitar, care respectă drepturile și demnitatea fiecărei persoane, totul fiind posibil printr-o colaborare strânsă între societatea civilă și autoritățile locale.VIDEO CLIC***Acest material a fost realizat cu suportul financiar al Uniunii Europene. Videoul face parte din campania de comunicare „Utilizăm energia eficient” desfășurată în cadrul proiectului „Parteneriate locale pentru eficiența energetică în serviciile sociale”, implementat din sursele Uniunii Europene, cofinanțat și implementat de Fundația Soros Moldova, în parteneriat cu I.P. Keystone Moldova și AO „Fondul de Inovații Sociale din Moldova”.Conținutul acestui video aparține autorilor și nu reflectă în mod necesar opinia Uniunii Europene și a Fundației Soros Moldova.>

 

Una dintre cele mai spectaculoase probe sportive din lume, K-1 și-a delegat reprezentanții la Culisele Arenelor Constantin Bolea, președintele K-1 Moldova, un low kick aplicat celui supranumit Moartea din Carpați: cine l-a furat pe Vitalie Matei? Cum a uitat primul campion Glory 100 de mii de dolari în toaleta avionului. Cine făcea experimente pe sportivi în Moldova și ce a pățit acesta? Ce sport uriaș vrea să-și facă sediul Federației internaționale la Chișinău. La cine în beci s-au îmbătat comentatorii de la Eurosport. În weekend – Open Moldova K-1. Vino și tu! Culisele Arenelor, noi spunem ceea despre ce alții nu vorbesc. Partenerul proiectului – compania GEOSPORT VEZI VIDEO INTEGRAL - CLIC

Autor: Adrian Lipcan, director Sugar Bridge

Data: 22 Aprilie 2026

În luna octombrie 2025, Guvernul a instituit interdicția importului de zahăr din Serbia pentru o perioadă de 200 de zile, sub pretextul protejării ramurii. Măsura a fost prezentată drept una de sprijin, menită să ofere o nouă șansă producătorilor locali, chiar cu sacrificii impuse întregii industrii alimentare. Rezultatul? Exact opusul celui promis.În pofida unor intenții declarate drept „bune” și nobile, chiar cu riscul încălcării unor practici și norme internaționale, industria zahărului nu a reușit să recolteze întreaga roadă, acest proces fiind desfășurat în condiții de iarnă până la începutul lunii martie a anului curent. În pofida unor protocoale interne clare, producătorii de zahăr nu au fost capabili să se pregătească tehnic pentru sezonul de recoltare până la mijlocul lunii august 2025. Au ratat cele mai prețioase zile din septembrie și octombrie și au compromis recoltarea sfeclei de zahăr.✍️Consecinţe dramatice Invocarea condițiilor climaterice nefavorabile – ploi, înghețuri etc. – este o justificare ridicolă și neprofesionistă pentru oameni din domeniu.În condițiile unei planificări și organizări corecte, era posibilă recoltarea și prelucrarea întregii recolte, cu pierderi minime, până la finele anului 2025.Consecințele au fost dramatice. Recolta de pe aproximativ 2.500 de hectare a fost, practic, abandonată în câmp. Fermierii au pierdut averi, iar celelalte industrii au pierdut oportunitatea de a-și crește competitivitatea, în timp ce așa-zisa „șansă de rebound” a fost irosită într-o manieră aproape didactică.Mai grav, degradarea condițiilor climatice din ultimii ani, combinată cu dezastrul din 2026, a scos din joc majoritatea ultimilor fermieri care mai cultivau sfeclă de zahăr din convingere și perseverență.Astăzi, circa 70% din suprafețele cultivate cu sfeclă de zahăr – din aproximativ 6.500 de hectare – sunt concentrate în mâinile unui singur fermier independent și ale unei singure gospodării afiliate unui producător.✍️Beneficiarii măsurilor restrictive Altfel spus, nu vorbim despre consolidarea unei ramuri. Vorbim despre eșecul ei accelerat.Pentru a cosmetiza cifrele slabe de producție – circa 25.000 de tone până la 1 ianuarie 2026 – producătorii de zahăr au recurs, în regim de urgență, la importuri de până la aproximativ 10.000 de tone, în regim preferențial, fără achitarea taxelor vamale la import, din țările UE și Ucraina. Conform practicii deja stabilite, toate contingentele tarifare preferențiale au fost epuizate în primele ore ale anului.Astfel cei care insistă asupra închiderii pieței interne sunt cei mai mari importatori ai anului curent.Iar după ce au importat masiv pentru a-și acoperi propriile carențe, unicul actor activ încearcă acum să blocheze complet importurile altora, pentru a exclude orice concurență și pentru a putea împinge prețurile spre nivelul propriilor costuri, de circa 900 euro/tonă.Într-o piață în care zahărul din Moldova este deja la circa 720 euro/tonă, față de 500 euro în România și 380 euro în Ucraina, ideea de a închide total accesul la import nu mai poate fi numită protecție. Este o tentativă brutală de control al pieței.Această idee este promovată activ prin proiectul unei hotărâri de Guvern privind reglementarea importului de zahăr, care exclude importurile de zahăr din regimurile de comerț liber unilaterale și bilaterale, inclusiv din AA/DCFTA cu UE, CEFTA, EFTA etc., precum și prin instituirea unui mecanism birocratic abuziv, care nu poate fi justificat prin cadrul legal internațional sau național și care ar urma să fie gestionat de o structură asociativă afiliată și controlată de un producător de zahăr.Toate aceste elemente au drept scop concentrarea ofertei în mâinile unui singur producător de zahăr și canalizarea cererii exclusiv către piața locală, fără posibilitate reală de import.Asta nu mai este politică economică. Este capturare de stat la scară sectorială.✍️Ingredientele unui proiect de hotărâre de Guvern prost intenționat1. Echipa de lobby Chiar dacă practica internațională, legislația europeană, cadrul juridic național și internațional la care Moldova este parte impun efectuarea unei analize de piață serioase, care să stabilească problemele reale ale pieței, paleta de soluții și respectarea unor proceduri prestabilite, urmate de consultări și transparență decizională, aceste exigențe au fost ignorate.Pe de o parte, avem uniunea sectorială, aflată într-un aranjament greu de ignorat cu o asociație internațională de business, ambele împărțind același birou și același staff la sediul producătorului de zahăr.Pe de altă parte, aceste eforturi sunt susținute activ de un secretar de stat și de un reprezentant al Consiliului Economic de pe lângă Prim-ministru. Această cooperare și sinergie asigură promovarea promptă și accelerată a unor inițiative guvernamentale menite să servească interesele economice ale unui producător de zahăr, evitându-se adesea multe proceduri legale naționale și internaționale și operându-se cu informații manipulatorii sau eronate.Mai grav, în procesul de promovare a acestor inițiative se evită deliberat verificarea informațiilor și evaluarea impactului asupra pieței, concurenței și competitivității.Se ignoră poziția și dialogul cu societatea civilă și cu mediul de afaceri, adevărații perdanți și potențialii beneficiari ai unei piețe funcționale – industria conservelor, panificația, producătorii de dulciuri, înghețată și zecile de procesatori care dau substanță reală brandului „Made in Moldova”.2. Momentul oportun Sincronizarea spune totul despre natura proiectului.În timp ce Executivul se confruntă cu criza energetică și cu consecințele crizei mondiale din domeniul petrolier, acest proiect este împins discret, „la mijloc de noapte”, în plină perioadă de sărbători, cu termene restrânse pentru consultări publice.Calculul a fost simplu și cinic: să nu existe timp suficient pentru verificări, reacții și examinare detaliată a documentului. Nu este o scăpare de procedură. Este o metodă.3. Lipsa de expertiză a responsabililor din MAIA și MDED Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare continuă să opereze, inclusiv public, cu date privind suprafețele cultivate și estimări care nu mai au nicio legătură cu realitatea din teren.Cine alimentează autoritățile centrale și locale cu aceste informații eronate?Impresia tot mai puternică este că informația nu vine dintr-un mecanism instituțional solid, ci este „servită” din același birou de lobby care promovează și proiectul.O simplă verificare a informațiilor primare, instituirea unui dialog cu asociațiile și cu mediul de afaceri din țară ar clarifica această situație. Situația privind terenurile însămânțate în anul 2026 poate fi verificată prin intermediul direcțiilor agricole raionale, precum și prin analiza importurilor de semințe.Față de MDED, există o întrebare simplă: când va fi prezentat studiul final privind piața internă a zahărului în anul 2025?Când va stabilită legătura de cauzalitate dintre importuri și situația din ramură și care au fost efectele economice, financiare și de piață ale concentrării acesteia, ca urmare a aplicării măsurilor de apărare comercială din octombrie 2025, pentru cele 200 de zile, așa cum prevăd acordurile internaționale, dar și legislația națională în domeniu?Această analiză, bazată pe date factologice și statistice reale, ar permite identificarea problemelor adevărate din ramură și propunerea unor soluții pentru investitorii și proprietarii companiilor de zahăr din Moldova, precum și pentru autorități, fără a încălca prevederile acordurilor internaționale la care Moldova este parte.Lipsa unor asemenea analize, studii de piață și evaluări de impact face ca întregul demers să nu mai fie politică economică. Este improvizație administrativă pusă în slujba unui interes privat.4. Sabotaj și manipulare cu iz proeuropean În momentul în care nemulțumirile din partea asociațiilor, producătorilor și operatorilor independenți au început să crească, a fost pusă în mișcare o nouă manevră: „albirea” inițiativei printr-o scrisoare comună de susținere, semnată în numele celor mai mari trei asociații internaționale de business din Moldova.Doar că tentativa a eșuat.Este de menționat că asemenea acțiuni colective de promovare a unor inițiative din partea directorilor executivi ai acestor asociații trebuie să fie desfășurate corect și în conformitate cu cadrul legal, evitând interesele ascunse ale unor membri sau companii.Practicile din perioada „statului capturat”, bine cunoscute de unii, nu dispar, ci doar capătă alte forme și metode de promovare, prin limbaj corporatist, anteturi elegante și apeluri false la „interesul ramurii”.Un lobby îngust și lipsit de argumente reale compromite viitorul mai multor afaceri din țară și lovește direct în reputația și credibilitatea mediului de afaceri progresiv din Republica Moldova.✍️Statutul actual: proiectul trebuie retras La această etapă, proiectul este încă în așteptare. Însă viciile lui sunt prea grave pentru a mai putea fi cosmetizate.Lipsa unei analize reale de impact, încălcarea principiilor concurenței, ignorarea obligațiilor internaționale, derapajele de la principiul neretroactivității legii și opoziția clară din partea producătorilor mari, medii și mici din industria alimentară conturează o concluzie limpede: acest proiect nu trebuie ajustat, ci retras.Nu există nicio bază serioasă pentru adoptarea lui. Există doar presiune, interes, lobby și trucuri administrative.✍️Ce ar trebui făcut, de fapt Este evident că sectorul are nevoie de un set de măsuri echilibrate, care să armonizeze interesele producătorului de zahăr cu cele ale altor industrii consumatoare de zahăr și ale comercianților care depind de accesul la materie primă în condiții competitive, la prețuri corecte și bazate pe principii de piață.✍️Producătorii de zahăr Producătorii evită să recunoască faptul că modelul actual de business este defectuos, cu costuri administrative exagerate și un management eșuat, orientat preponderent spre lupta cu concurenții și cu importurile.Anterior, companiile acestei industrii prelucrau 15–19 mii de hectare de sfeclă, erau profitabile, competitive și reușeau să acopere consumul intern, valorificând adesea și cotele preferențiale la export în țările UE, CEFTA sau CSI.Cu tot efortul instituțional, în anul 2026 industria zahărului promite însămânțarea a 6.500 de hectare de terenuri, ceea ce nu va asigura materie primă suficientă nici măcar pentru o singură fabrică.Pentru alinierea la tendințele europene, industria locală are nevoie de o productivitate medie la hectar de 50–60 de tone, în condițiile în care media ultimilor patru ani a fost de circa 35 de tone, de un management eficient care să asigure prelucrarea fără staționări și defecțiuni, precum și de un personal tehnic și administrativ de 140–160 de angajați.Cheltuielile administrative și comerciale actuale sunt comparabile cu cele din vremurile bune, când ramura era în ascensiune și reușea să producă 80–100 de mii de tone de zahăr.Aceasta nu mai este o problemă de piață. Este o problemă de ineficiență internă a ramurii, care se încearcă a fi pusă pe umerii tuturor consumatorilor industriali și ai populației.✍️Autoritățile Ramurile economiei naționale merită să fie susținute prin întregul set de instrumente de politici economice, comerciale, fiscale și de subvenționare, cu condiția respectării procedurilor legale și a normelor internaționale, pe baza unor date reale și a unor analize profunde ale pieței.Dialogul trebuie asigurat de autoritățile MDED și MAIA, cu participarea reprezentanților din industria zahărului, ai asociațiilor de business, ai Camerei de Comerț și Industrie, ai societății civile și ai companiilor din industria alimentară.Orice măsură de apărare comercială trebuie să fie justificată și bazată pe un studiu de impact și pe dovada existenței unui prejudiciu cauzat industriei locale de către importurile din străinătate.În plus, autoritățile trebuie să înțelegă impactul asupra imaginii țării și posibilitatea apariției unor măsuri similare asupra produselor moldovenești exportate.În plus, autoritățile trebuie să înțeleagă și impactul colateral asupra lanțului comercial: blocarea acordurilor de comerț liber și restrângerea artificială a accesului la zahăr vor afecta inevitabil și rețelele de retail, cash and carry și comerțul tradițional, prin reducerea ofertei disponibile pentru consumatorul final.✍️Concluzie Subiectul este prea important și prea sensibil pentru a fi tratat superficial și în regim de urgență, fără o analiză adecvată de piață și de impact, atunci când scopul real este promovarea și instituirea unui monopol.Dacă statul vrea cu adevărat să protejeze o ramură strategică, trebuie să înceapă prin a proteja concurența, transparența și bunul-simț administrativ.În caz contrar, vom asista la o politică de sprijin a unei companii ineficiente, cu management defectuos, care visează să opereze doar în condiții de monopol, sub umbrela și acoperirea Guvernului.Asemenea practici defectuoase nu sunt în spiritul celor mai bune practici europene și trebuie să rămână în trecut.Iar asemenea practici nu mai trebuie tolerate, acoperite sau ambalate frumos. Ele trebuie numite exact așa cum sunt: abuz de putere economică cu sprijin administrativ.

 

Anatol Teslev, unul din cei 2 moldoveni campioni european la fotbal în componența URSS este la Culisele Arenelor.Amintiri despre anomaliile Imperiului Sovietic: o mașină era mai greu de procurat decât o casă. Ce salarii și ce prime aveau jucătorii de fotbal în comunism. Titlul european câștigat ÎNAINTE de marea finală !!!!! Să te ții de fotbal, că acolo hrănesc bine! Se juca pentru o bucată de pâine... 😱😱😱Dar și despre primii pași ai fotbalului de după independență. 🔥Anatol Teslev, ultimul mohican, EXCLUSIV, la Culisele Arenelor. 💥Partenerul proiectului: Compania GEOSPORT 🔝Vezi VIDEO AICI

 

Republica Moldova face un nou pas în consolidarea capacității sale de a livra proiecte de infrastructură la scară mare, prin atragerea operatorilor specializați în logistică de proiect — un element esențial pentru realizarea investițiilor strategice.Compania românească MS Projects, specializată în transporturi agabaritice și management logistic pentru proiecte industriale, a deschis un oficiu la Chișinău, extinzându-și astfel prezența regională după operațiunile din România și Polonia.Extinderea companiei în Republica Moldova a fost susținută de Agenția de Investiții, care a oferit asistență în procesul de intrare pe piață și a facilitat conectarea cu partenerii relevanți din ecosistemul investițional.Logistică de proiect: infrastructură invizibilă 🏗️Dincolo de transportul propriu-zis, MS Projects activează în domeniul logisticii de proiect, oferind servicii integrate pe întreg lanțul operațional — de la planificare și studii de traseu până la obținerea autorizațiilor și coordonarea livrărilor.Compania are o experiență de peste 20 de ani și gestionează operațiuni complexe la nivel european, utilizând flota specializată pentru transportul echipamentelor industriale de mari dimensiuni și al sistemelor energetice.Portofoliul include:● inginerie logistică și planificare operațională● gestionarea autorizațiilor și documentației● coordonare și execuție transporturi speciale● consultanță și management integratAceastă abordare poziționează compania ca partener operațional pentru realizarea proiectelor industriale și energetice.Prezență locală pentru proiecte regionale 💫Operațiunile din Republica Moldova sunt coordonate printr-un oficiu deschis la Chișinău, care permite gestionarea directă a activităților și colaborarea cu partenerii locali și regionali.În primul an, MS Projects începe cu o echipă de doi specialiști, cu planuri de extindere în funcție de proiectele dezvoltate pe piață.În această etapă, activitatea locală se concentrează pe planificare logistică, coordonare operațională și gestionarea documentației permisive, în timp ce implementarea proiectelor este susținută de flota regională a companiei — formată din camioane și trailere specializate pentru transportul echipamentelor industriale de mari dimensiuni și al sistemelor de stocare a energiei.Această capacitate permite mobilizarea rapidă a resurselor și gestionarea transporturilor de mare tonaj în condiții de siguranță și conformitate cu standardele europene.Prime rezultate pentru securitatea energetică 💫Extinderea este deja reflectată în rezultate concrete. MS Projects a realizat cu succes livrarea primelor unități BESS (Sisteme de stocare a energiei în baterii) în Republica Moldova — sisteme esențiale pentru stabilitatea rețelei electrice naționale și integrarea surselor de energie regenerabilă.Prin transportul și gestionarea acestor echipamente, compania contribuie direct la proiecte strategice din sectorul energetic.„Deschiderea sucursalei din Chișinău reprezintă un pas strategic important pentru MS Projects și o continuare firească a dezvoltării noastre regionale. Credem în potențialul acestei piețe și, mai ales, în forța unei echipe bine pregătite, care stă la baza fiecărui proiect de succes”, a declarat Cornel Cremeriuc, CEO MS Projects.Un cadru operațional în dezvoltare 💫Intrarea MS Projects reflectă extinderea capacităților necesare pentru susținerea investițiilor în infrastructură și energie.Cererea pentru servicii specializate a crescut în contextul modernizării economiei, al dezvoltării proiectelor energetice și al rolului tot mai activ al Republicii Moldova în fluxurile logistice regionale.Poziționată între Uniunea Europeană și Ucraina, țara devine un punct de interes pentru operațiuni regionale, inclusiv în contextul reconstrucției economice a regiunii.Contextul sectorului 💫Extinderea MS Projects are loc într-un moment favorabil pentru sectorul logistic din Republica Moldova, care înregistrează o creștere constantă odată cu transformarea economiei către servicii cu valoare adăugată ridicată.În 2025, exporturile totale de servicii ale Republicii Moldova au atins cifra de 3,2 miliarde USD, iar serviciile de transport au generat aproximativ 618 milioane USD, confirmând rolul acestui sector în competitivitatea economică.Transportul reprezintă aproximativ 19% din totalul exporturilor de servicii, evidențiind importanța infrastructurii pentru integrarea în lanțurile comerciale regionale și europene.Un semnal de încredere pentru mediul de afaceri 💫Prezența unor operatori specializați contribuie la dezvoltarea capacității locale de a gestiona proiecte tehnice complexe și la consolidarea unui mediu favorabil investițiilor.„Sunt încrezător că vom dezvolta operațiuni solide la nivel local și vom contribui activ la proiecte relevante din domeniul infrastructurii și energiei”, a menționat Valentin Șoimaru, Country Manager Moldova, MS Projects.„Extinderea companiilor specializate în servicii logistice de acest gen confirmă atractivitatea Republicii Moldova pentru investiții în infrastructură și energie și consolidează capacitatea țării de a implementa proiecte strategice”, a declarat Mihai Burunciuc, director adjunct al Agenției de Investiții.Pentru Agenția de Investiții, astfel de inițiative contribuie la creșterea competitivității economiei și la integrarea mai eficientă a Republicii Moldova în lanțurile regionale de valoare.

S.A. „Loteria Națională a Moldovei” a desfășurat, în perioada premergătoare sărbătorilor pascale, campania internă de donații „Dăruim Bucurie de Paște”, inițiată la nivelul administrației companiei și dedicată sprijinirii copiilor și familiilor aflate în situații vulnerabile.

Campania a mobilizat angajații companiei, care au contribuit benevol cu bunuri destinate copiilor și adolescenților cu vârsta cuprinsă între 3 și 18 ani. În cadrul acțiunii au fost colectate jucării și jocuri educative, cărți, articole de îmbrăcăminte, produse alimentare neperisabile și produse de igienă.Donațiile au fost sortate și transmise către beneficiari Centrului de Îngrijiri Paliative Pediatrice Casa Angelus din comuna Isacova, raionul Orhei, contribuind astfel la oferirea unui sprijin real copiilor și familiilor aflate în grija centrului. Reprezentanții instituției au transmis sincere mulțumiri pentru implicarea și solidaritatea de care au dat dovadă angajații companiei.Prin această inițiativă, Loteria Națională a Moldovei își reafirmă angajamentul față de promovarea responsabilității sociale și susținerea comunității, încurajând implicarea activă și spiritul de solidaritate în rândul angajaților.S.A. „Loteria Națională a Moldovei” va continua să dezvolte și să susțină acțiuni care contribuie la bunăstarea comunității și la consolidarea valorilor de responsabilitate socială.

Desemnat a 6-a oară cel mai bun futsalist moldovean al anului, Cristi Obadă face show la Culisele Arenelor. Cum și-a cerut soția în căsătorie cu ajutorul unui măgar. Ce trebuia să facă echipa pentru a fi mai aproape de contabilitate. Cine este ”Legenda Vus” și ce i-a cerut acesta la o ședință video. Cum era supranumit la Deva de către fanii campioanei României. În cinstea cui a pus denumirea școlii de fotbal de la Telenești și multe altele.

Expertul Petru Efros și-a amintit cum a participat Moldova la Campionatul Mondial în anii 90. Iaralov și punga cu 50 de mii de dolari. Culisele Arenelor, noi îți spunem ceea despre ce alții nu vorbesc.Partenerul proiectului: Compania GEOSPORTVezi emisiunea integral AICI

 Pe la mijlocul anilor 90 am cunoscut un om, un sportiv, alături de care urma să pășim în viață umăr la umăr. Atunci încă nu știam asta. Nu știam că vom împărtăși aceleași valori, idei și scopuri comune, în mare parte legate de sport.

Lucram la radio Europa Plus când un coleg mi-a făcut cunoștință cu antrenorul de kickboxing, Serghei Cubîșev. Acesta avea un discipol pe care îl considera cel mai bun din marele grup de sportivi pe care îi antrena. Numele lui: Ion Gheorghiu. Am scris primul material despre el prin 1997, cred, și l-am publicat în ziarul Komsomolskaia Pravda. Era despre un tânăr care câștigase o competiție importantă într-o țară din Asia. În anii 90 Moldova avea într-adevăr sportivi de talie mondială, care erau școliți și recunoscuți în țările asiatice, patria artelor marțiale. Ion Gheorghiu era unul dintre ei.Odată cu trecerea timpului am legat o prietenie, bazată pe respect reciproc, idei și valori comune și marea pasiune pentru sport. Vanea, cum îi spun prietenii, a reușit să facă performanță peste tot pe unde a activat. Ca sportiv a ajuns campion european la profesioniști în categoria super-grea. Ca antrenor a educat zeci de sportivi cu realizări deosebite pe arena internațională. A adus MMA-ul în Moldova și a școlit primii sportivi în această versiune a artelor marțiale, care este astăzi numărul unu în lume. Apoi a ajuns conducător de federație, iar rezultatele au fost senzaționale - cele mai bune din istoria Moldovei: medalie olimpică și titluri mondiale.Ajuns la vârsta de 50 de ani Ion Gheorghiu are cu ce se mândri. A lăsat o amprentă semnificativă în sportul moldovenesc și încă mai are multe de spus și de făcut. Eu mă mândresc că am așa prieten și că am avut șansa să fac parte din generația lui. Îți doresc să fii sănătos și împlinit! Restul, vei munci și vei obține, așa cum ai obținut tot ce ți-ai propus. Pentru că ești un luptător cu caracter de învingător!La mulți ani!!! foto: Alături de Ion Gheorghiu și Luis Figo

În inima raionului Cantemir, localitatea Baimaclia scrie o nouă pagină în istoria sa, una a sustenabilității și a solidarității. Ceea ce a început ca un proiect tehnic de eficientizare energetică a unui serviciu social s-a transformat, într-un timp record, într-o adevărată lecție de mobilizare, unde copiii au devenit profesorii adulților, iar parteneriatul dintre autorități și societatea civilă a devenit motorul schimbării.

Proiectul „Parteneriate locale pentru eficiența energetică în serviciile sociale” a adus la aceeași masă actori-cheie: AO „Parteneriatul Aachen Moldova” și Primăria comunei Baimaclia. Cu un buget de aproximativ 87.000 de euro, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Fundația Soros Moldova, inițiativa a vizat inițial modernizarea Serviciului social „Casă Comunitară”.Scopul acțiunilor și activităților a fost implementarea măsurilor de eficiență energetică pentru a asigura durabilitatea serviciului și un confort sporit beneficiarilor. Însă, viziunea echipei de proiect a mers mai departe de pereții unei clădiri.„Încă de la etapa de instruiri în activități de mobilizare comunitară, am înțeles că puterea acestei inițiative va sta în exemplul personal,” afirmă Natalia Dediu, reprezentanta AO „Parteneriatul Aachen Moldova”. „Sprijinul financiar al UE și al Fundației Soros Moldova a făcut posibilă această colaborare, transformând o idee bună într-o practică de succes la nivel comunitar.”Schimbarea a început în sălile de clasă ale școlii din localitate, dar și în grădinița de copii IET din Baimaclia. Copiii, elevii și pedagogii au participat la sesiuni de informare unde au învățat că eficiența energetică nu este doar un concept abstract, ci o serie de măsuri simple, care reduc costurile facturilor lunare și impactul asupra mediului.Lansarea unui concurs de soluții de eficiență energetică implementate acasă a provocat creativitatea tinerilor. Aceștia au venit cu dovezi, de la facturi cu consum redus, până la materiale video – demonstrând cum au reușit să reducă risipa de energie. Premiile, pe măsură: lămpi de masă cu baterii solare, baterii externe (power banks) și termosuri, oferite celor mai implicați 20 de elevi de la IP Gimnaziul „Mihai Eminescu” din Baimaclia, în cadrul sărbătorii „Hramul Satului”, precum și 10 copii de la grădinița din localitate, care la fel s-au ales cu premii.Svetlana Derivolcov, directoarea școlii, subliniază rolul educației: „Succesul nostru își are rădăcinile în educație. Elevii au transferat cunoștințele membrilor familiei , unde întreaga familie a început să aplice măsuri simple. Schimbarea începe de la fiecare casă, iar școala are un rol esențial în formarea unui comportament responsabil.”Impactul proiectului s-a extins rapid către grupurile cele mai expuse vulnerabilităților energetice. Printr-o colaborare strânsă între APL și OSC, au fost selectate 10 gospodării cu posibilități financiare reduse pentru a fi susținute în procesul de tranziție verde.Fiecare dintre aceste familii a beneficiat de un pachet de eficientizare energetică:● 10 corpuri de iluminat LED pentru interior;● 2 lămpi solare pentru iluminatul exterior;● Un termos pentru menținerea temperaturii băuturilor, reducând nevoia de reîncălzire frecventă.Această măsură nu a fost doar despre echipamente, ci despre demnitate și sprijin reciproc. Zinovia Darii, lideră comunitar și directoare de grădiniță, explică evoluția percepției publice: „La început, puțini credeau că poți economisi energie fără investiții mari. Dar astăzi, locuitorii își împărtășesc unii altora soluții simple. Comunitatea a descoperit că schimbările mici pot avea rezultate mari.”Tranziția verde în Baimaclia nu este doar o listă de dotări tehnice, ci o schimbare de mentalitate. Rezultatele sunt vizibile pe mai multe planuri:1. Comportamental: Locuitorii au adoptat un consum rațional de energie.2. Social: Relația dintre APL și OSC s-a consolidat prin transparență și obiective comune.3. Participativ: Comunitatea a învățat că vocea lor contează, de la mic la mare.Locuitorii din Baimaclia demonstrează că, atunci când resursele europene întâlnesc entuziasmul local, eficiența energetică devine un bun comun, nu doar un lux tehnologic.***Acest material a fost realizat cu suportul financiar al Uniunii Europene. Articolul face parte din campania „Utilizăm energia eficient” și prezintă bune practici de mobilizare comunitară desfășurate în cadrul proiectului „Parteneriate locale pentru eficiența energetică în serviciile sociale”, implementat cu suportul financiar al Uniunii Europene și cofinanțat și implementat de Fundația Soros Moldova, în parteneriat cu I.P. Keystone Moldova și AO „Fondul de Inovații Sociale din Moldova”.Conținutul acestui articol aparține autorilor și nu reflectă în mod necesar opinia Uniunii Europene și a Fundației Soros Moldova.

Agenția de Investiții anunță finalizarea procesului de evaluare și selecție a dosarelor depuse în cadrul Programului de promovare a exportului „BRIDGE Export”, ediția 2026. În urma evaluării, 16 asociații de business vor beneficia de sprijin financiar nerambursabil în valoare totală de peste 14,6 milioane MDL, pentru implementarea activităților de promovare a exporturilor și de internaționalizare.

Acest mecanism contribuie la creșterea exporturilor și la extinderea prezenței companiilor moldovenești pe piețe externe strategice.„BRIDGE Export” reprezintă un instrument de sprijin destinat consolidării prezenței produselor și serviciilor moldovenești pe piețele externe, prin cofinanțarea inițiativelor sectoriale dezvoltate de asociațiile de business. Sprijinul financiar este acordat în proporție de până la 60% din costurile eligibile ale proiectelor.În cadrul apelului din acest an: – au fost recepționate 20 de dosare; – suma totală solicitată pentru finanțare a fost de peste 31 milioane MDL; – au fost propuse 124 de activități de promovare a exporturilor.Activitățile incluse în proiectele depuse reflectă o abordare complexă de internaționalizare și includ: – participări la expoziții și târguri internaționale – elaborarea de studii de piață și strategii sectoriale – campanii de marketing pe piețe externe – organizarea de evenimente de afaceri și forumuri – vizite de studiu – misiuni economice și întâlniri B2B – precum și vizite de familiarizare a jurnaliștilor dedicată promovării externe.Evaluarea proiectelor a fost realizată de o comisie interinstituțională, în baza unor criterii clare privind calitatea programelor propuse, capacitatea operațională a asociațiilor, nivelul de cofinanțare și fezabilitatea implementării. Pentru a fi eligibile, proiectele au trebuit să acumuleze un punctaj minim de 60 de puncte, iar finanțarea a fost acordată în limita bugetului disponibil și proporțional punctajului obținut.„Programul BRIDGE Export oferă un cadru structurat prin care asociațiile de business pot deveni actori activi în promovarea exporturilor și în deschiderea de noi piețe pentru companiile din Republica Moldova. Rezultatele acestei ediții confirmă interesul crescut pentru internaționalizare și necesitatea unor instrumente de sprijin adaptate nevoilor sectorului privat”, a declarat Mihai Burunciuc, Director adjunct al Agenției de Investiții.Proiectele finanțate vor contribui la creșterea competitivității exportatorilor moldoveni, extinderea accesului pe piețe externe și dezvoltarea parteneriatelor comerciale internaționale, susținând integrarea Republicii Moldova în lanțurile valorice globale.În ultimii trei ani, prin intermediul programului de granturi, Agenția de Investiții a oferit peste 8 milioane MDL pentru 46 de activități, sprijinind 20 de inițiative ale asociațiilor de business dedicate promovării exportului și internaționalizării afacerilor, generând un export de peste 1 miliard de lei. Programul este implementat pe o perioadă de trei ani, începând cu anul 2026, cu un buget total de 60 milioane MDL, alocat din bugetul de stat câte 20 milioane MDL, anual.Lista completă a asociațiilor selectate pentru acordarea sprijinului financiar este disponibilă aici: https://invest.gov.md/ajutor-de-stat/bridge-export-2026/Programul „BRIDGE Export” este implementat de Agenția de Investiții în baza Hotărârii Guvernului nr. 35/2026 și reprezintă unul dintre principalele instrumente de sprijin pentru internaționalizarea companiilor moldovenești.

Industria IT și a serviciilor creative a încetat de mult să fie doar o promisiune pentru economia Republicii Moldova; a devenit un motor cert al creșterii și al inovației. În cadrul acestui ecosistem efervescent, dezvoltarea de jocuri video atrage tot mai mult atenția investitorilor. Ceea ce a început ca o mișcare susținută de entuziaști se transformă rapid într-o industrie capabilă să exporte produse digitale complexe, trecând de la externalizare la crearea de proprietăți intelectuale originale.

Paparuda Studio: O nouă generație de dezvoltatoriUn exponent principal al acestei tranziții este Paparuda Studio. Fondat oficial în 2026 de Victor Marchitan, Artiom Snegur și Alex Culeva, studioul a devenit rapid un model de urmat pentru potențialul creativ și de business al nișei locale. Atrăgând recent o rundă importantă de investiții locale, cu o valoare estimativă de peste 4 milioane de lei, Paparuda își propune să lanseze primul său joc comercial în următoarele 12–15 luni, vizând un impact direct pe piețele internaționale.Echipa se poziționează strategic în zona jocurilor Indie și AA (double-A) – un segment care îmbină creativitatea independentă cu o execuție finisată și complexă, specifică echipelor extrem de agile. Astfel, compania dezvoltă experiențe cooperative originale, unde interacțiunea socială și gameplay-ul colaborativ sunt esențiale.Investiția atrasă va permite extinderea echipei de la 5 la aproximativ 15–20 de specialiști de top (programatori, game designeri, artiști 2D/3D). Ambițiile globale ale studioului sunt clare: pregătesc lansarea pe cele mai mari platforme de distribuție, precum Sony PlayStation, Microsoft Xbox și Nintendo, prin accesarea kit-urilor de dezvoltare oficiale. Totodată, Paparuda poartă deja discuții cu edituri internaționale de prestigiu, precum Devolver Digital și Team17, pentru parteneriate de finanțare și distribuție.„Pentru noi, game development nu înseamnă doar a crea jocuri, ci și a construi o comunitate și a dezvolta ceva valoros pentru Moldova, cu implicarea specialiștilor locali. Ne dorim să ridicăm nivelul industriei prin produse care pot concura la nivel global”, afirmă Victor Marchitan. Un ecosistem susținut de educație și politici fiscaleAcest salt calitativ al companiilor locale nu ar fi posibil fără o infrastructură solidă de susținere. Pe de o parte, formarea viitoarelor talente a devenit o prioritate națională. Un pas decisiv în acest sens l-a făcut Universitatea de Stat din Moldova (USM), care a lansat recent un program de licență dedicat – Game Design, pregătind noile generații de specialiști în programare, artă vizuală 3D și animație, esențiali pentru o industrie în plină expansiune.Pe de altă parte, cadrul legislativ favorabil acționează ca un accelerator. Paparuda Studio, alături de majoritatea companiilor din domeniu, este rezident al Moldova Innovation Technology Park (MITP). Prin regimul fiscal simplificat (impozit unic de 7%), MITP oferă companiilor libertatea de a investi resursele economisite direct în calitatea produselor și în atragerea talentelor.Impactul Economic: Cifre care vorbesc de la sineEvoluția domeniului de dezvoltare a jocurilor video se înscrie organic în succesul mai larg al sectorului tehnologic din Republica Moldova. Datele reflectă o dinamică impresionantă:● Creștere accelerată a exporturilor: În 2025, sectorul IT și al industriilor creative a generat circa 864 milioane de USD, reprezentând peste un sfert din totalul exporturilor de servicii ale țării (o creștere de aproximativ 26% față de anul precedent).● Dinamica pe termen mediu: În ultimii 5 ani, sectorul a înregistrat o creștere de peste 3 ori.● Magnet pentru investiții: Sectorul IT reprezintă în prezent aproximativ 5% din stocul total de Investiții Străine Directe, care a atins 6,3 miliarde USD în 2025.O oportunitate strategică pentru viitorPoveștile de succes, precum eforturile celor de la Paparuda Studio, validează o realitate economică clară: Republica Moldova dispune de creativitatea, infrastructura și cadrul legal pentru a deveni o forță regională în producția de jocuri video. Prin sprijinul continuu, acest sector are toate șansele să atragă noi investiții și parteneriate globale și să consolideze statutul țării de hub emergent, modern și extrem de competitiv în era digitală.

Fostul finanțator al echipei Zarea Bălți, Renato Usatîi spune în premieră de ce a părăsit echipa: sute de mii de euro la mijloc. Vorbește despre relația cu Plahotniuc și cum se distrau împreună. Dezvăluie unde au ajuns banii dați lui Filat pentru a procura case celor rămași pe drumuri după tragedia de la Cotul Morii. Compară actuala guvernare cu cea a lui Plahotniuc și spune ce mari vedete din sport îi sunt prieteni și de ce.

Pornim cu elicopterul în Culisele Arenelor. Partenerul proiectului: Compania GEOSPORT Emisiunea integral AICI

În comuna Micleușeni, din raionul Strășeni, eficiența energetică nu mai este un concept abstract, ci o realitate, care poate fi măsurată în cifre și grade Celsius. Printr-un parteneriat strategic între autoritățile locale și societatea civilă, localitatea demonstrează că tranziția verde începe cu date concrete și cu o comunitate, care înțelege exact ce măsuri de eficiență energetică pot fi aplicate pentru a opri risipa de energie în gospodării.

Proiectul „Parteneriate locale pentru eficiența energetică în serviciile sociale”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Fundația Soros Moldova, a creat cadrul necesar pentru ca Fundația Agapedia Moldova să colaboreze îndeaproape cu Primăria Micleușeni.Proiectului a început cu termoizolarea și optimizarea consumului Centrului de plasament pentru persoane vârstnice și persoane cu dizabilități, care urmărește asigurarea confortului termic pentru cei 25 de beneficiari. Rezultatele proiectului se extind nu doar în cadrul instituției, ci se integrează și în viața de zi cu zi a comunității. Prin activități de mobilizare și asistență tehnică personalizată, inițiativa a ajuns direct în casele locuitorilor, transformând cifrele tehnice în beneficii reale.Una din activitățile de bază a inițiativei a fost selectarea a cinci familii din comunitate care se confruntau cu pierderi masive de căldură și costuri mari la facturile comunale. Experții proiectului au efectuat evaluări detaliate ale infrastructurii locuințelor, oferind soluții specifice pentru fiecare caz în parte.Ira Negru, membră a grupului de inițiativă, povestește despre experiența din teren: „Am mers împreună cu echipa prin sat. Am văzut că oamenii sunt mai deschiși atunci când informația vine de la cineva din comunitate. Discuțiile directe ne-au ajutat să înțelegem mai bine problemele din sat și ne fac mai responsabili față de resurse.”Pentru locuitori, schimbarea a început cu gesturi mici, dar cu impact major. Natalia Ciuș, locuitoare din Micleușeni, recunoaște importanța informării: „La întâlnirile din sat am aflat lucruri simple, dar utile. De exemplu, am înțeles că și aparatele lăsate în priză tot consumă energie. După aceste discuții, am început să fiu mai atentă. E bine când cineva ne explică pe înțelesul nostru.”Succesul la nivel de gospodărie oferă APL-ului argumentele necesare pentru planificarea pe termen lung. Datele colectate în urma monitorizării consumului înainte și după intervenții servesc drept fundament pentru elaborarea Planului local integrat privind energia și clima (PLIEC).Rodica Butnaru, primara satului Micleușeni, subliniază valoarea strategică a proiectului: „Aceste procese ne oferă o imagine clară asupra nevoilor comunității și ne ajută să luăm decizii mai bine fundamentate. Colaborarea dintre autoritatea locală și societatea civilă a demonstrat că schimbările sunt mai durabile, atunci când sunt construite împreună cu oamenii.”Pe lângă intervențiile tehnice, proiectul a pus un accent deosebit pe formarea unui grup de inițiativă locală. Prin adunări generale și ateliere practice, localnicii au învățat cum să își monitorizeze propriul consum și să adopte un comportament responsabil.„Am urmărit nu doar eficientizarea energetică a Centrului, ci și implicarea reală a comunității. Am mers din casă în casă, am distribuit pliante și am discutat cu oamenii despre ce provoacă consumuri mari de energie. Aceste discuții directe au ajutat comunitatea să înțeleagă mai bine impactul comportamentului responsabil energetic,” explică Marina Marian, Coordonatoare proiect, Fundația Agapedia Moldova.Această mobilizare „door-to-door” nu s-a rezumat doar la cifre, ci a pus bazele unui nou model de conviețuire în Micleușeni. Prin acest efort comun, Micleușeni reușește să se transforme într-un veritabil model de sustenabilitate, demonstrând că deciziile luate pe baza dovezilor clare și a implicării cetățenilor pot proteja simultan și bugetul local, și mediul înconjurător, urmând câteva obiective mari:● Transparență: Rezultatele măsurabile oferă încredere comunității în eficiența investițiilor verzi.● Responsabilitate: Administrația locală utilizează datele pentru a atrage noi fonduri și a îmbunătăți serviciile sociale.● Sustenabilitate: Micleușeni devine un model de „luare a deciziilor bazate pe dovezi”, unde fiecare kilowatt economisit contribuie la protejarea mediului și a bugetului local.***Acest material a fost realizat cu suportul financiar al Uniunii Europene. Articolul face parte din campania „Utilizăm energia eficient” și prezintă bune practici de mobilizare comunitară desfășurate în cadrul proiectului „Parteneriate locale pentru eficiența energetică în serviciile sociale” implementat din sursele Uniunii Europene, cofinanțat și implementat de Fundația Soros Moldova, în parteneriat cu I.P. Keystone Moldova și AO „Fondul de Inovații Sociale din Moldova”. Conținutul acestui articol aparține autorilor și nu reflectă în mod necesar opinia Uniunii Europene și a Fundației Soros Moldova.

În orașul Fălești, conceptul de eficiență energetică a încetat să mai fie doar un termen tehnic utilizat în conferințe și a devenit o realitate în casele oamenilor. Printr-o colaborare strânsă între Asociația Părinților Persoanelor cu Dizabilități „Eternitate” și autoritățile locale, sub umbrela unui amplu proiect finanțat de Uniunea Europeană, comunitatea demonstrează că eficiența energetică începe cu pași mici, dar cu impact uriaș asupra bugetului și confortului casnic.

Proiectul „Parteneriate locale pentru eficiența energetică în serviciile sociale” nu vizează doar infrastructura, ci, în primul rând, oamenii. În Fălești, inițiativa s-a concentrat pe consolidarea calității serviciilor din cadrul Centrului de prestare a serviciilor sociale „Pentru Voi”, destinat persoanelor vârstnice și celor cu dizabilități.Dincolo de auditul social și măsurile tehnice de eficientizare a clădirii Centrului de prestare a serviciilor sociale „Pentru Voi”, un obiectiv strategic a fost sensibilizarea cetățenilor privind consumul de energie și eficiența energetică în cadrul comunității. Astfel, 20 de locuitori din Fălești au fost instruiți despre conceptul nZEB (clădiri cu consum de energie aproape de zero) și despre cum un comportament responsabil poate reduce considerabil facturile.Succesul acțiunilor de mobilizare comunitară la Fălești a fost obținut de cele 10 familii selectate pentru a adopta măsuri de eficiență energetică. Prin simpla înlocuire a becurilor clasice și adoptarea unor soluții practice de gestionare a resurselor, aceste gospodării au devenit modele de bune practici.„Pentru mine, orice leu economisit contează, mai ales în perioada de iarnă. Participând la activitățile proiectului, am învățat ce măsuri simple pot aplica în gospodărie pentru a reduce consumul de energie. Acum înțeleg mult mai bine cum funcționează lucrurile și am început să plătesc facturi mai mici. Este o schimbare care se simte nu doar în buget, ci și în modul în care îmi gestionez resursele de zi cu zi”, mărturisește unul dintre beneficiarii proiectului.Rolul organizației societății civile (OSC) a fost esențial în explicarea soluțiilor tehnice pe înțelesul tuturor. Ludmila Jalbă, reprezentanta AO „Eternitate”, subliniază importanța suportului metodologic primit de la parteneri, precum Keystone Moldova:„Pentru ca această inițiativă să aibă impact, Keystone Moldova ne-a sprijinit prin instruiri dedicate organizării procesului de mobilizare comunitară. Instalarea becurilor economice a fost doar primul pas. Am mers mai departe și am discutat cu fiecare familie despre cum își poate reduce consumul energetic fără investiții mari. Rezultatele au apărut rapid, iar oamenii au înțeles că eficiența energetică începe cu pași mici, dar consecvenți. Suntem recunoscători Uniunii Europene și Fundației Soros Moldova pentru acest suport.”Eficiența energetică nu este un lux, ci o necesitate, mai ales pentru grupurile vulnerabile. Primăria orașului Fălești a susținut activ acest proces, asigurându-se că sprijinul ajunge acolo unde este cea mai mare nevoie.„A fost esențial pentru noi să prioritizăm gospodăriile care au nevoie reală de sprijin. Aceste familii devin exemple pentru restul comunității, demonstrând că schimbarea este posibilă și accesibilă. Doar în acest mod tranziția verde devine cu adevărat valorificată. Mulțumim donatorilor pentru că au investit în schimbarea atitudinilor comunității noastre”, a declarat Alexandr Severin, primarul localității.***Proiectul „Parteneriate locale pentru eficiența energetică în serviciile sociale” are o durată de 36 de luni (începând din februarie 2024) și sprijină 35 de organizații ale societății civile cu granturi de aproximativ 87.000 de euro fiecare. Scopul final este îmbunătățirea serviciilor sociale pentru peste 2.000 de persoane și promovarea utilizării sustenabile a energiei.Acest material a fost realizat cu suportul financiar al Uniunii Europene. Articolul face parte din campania „Utilizăm energia eficient” și prezintă bune practici de mobilizare comunitară desfășurate în cadrul proiectului „Parteneriate locale pentru eficiența energetică în serviciile sociale”, implementat din sursele Uniunii Europene, cofinanțat și implementat de Fundația Soros Moldova, în parteneriat cu I.P. Keystone Moldova și AO „Fondul de Inovații Sociale din Moldova”.Conținutul acestui articol aparține autorilor și nu reflectă în mod necesar opinia Uniunii Europene și a Fundației Soros Moldova.

Prieteni, vreau să vă prezint un document, care confirmă că modalitatea de finanțare a sportului moldovenesc trebuie să fie urgent revizuită. Am mai spus și mă repet, că genurile și probele sportive trebuie să fie dispersate pe criterii clare de importanță și impact social. Pe criterii economice, număr de sportivi care participă, număr de oameni interesați de sportul respectiv (popularitate), tradiții, rezultate pe arena internațională, etc.

Astăzi, când sportul a ajuns mai mult decât un simplu exercițiu fizic pentru sănătate, a ajuns să fie o afacere cu impact social, este absolut necesar ca acest domeniu să fie tratat corespunzător. Să NU ne mai amăgim singuri pe noi, pentru că ceea ce se întâmplă acum în sportul moldovenesc este o păcăleală.Înțeleg, nu e vorba despre bani mulți din bugetul de stat, de aceea autoritățile nu se grăbesc să facă modificări. Dar dacă aceste modificări nu vor fi făcute la timp, atunci ne vom trezi depășiți și mai mult, vom rămâne în urma lumii bune fără șanse de revenire. Mă adresez către adevărații conducători ai acestei țări: Nu ascultați poveștile cu sacii de medalii și cu recordul de medalii. Sunt fabule spuse de cei care profită de legislația imperfectă ca să mai scoată un ban de la stat. Nu îi acuz. Sărăcia i-a adus la asta. Dar haideți să facem ordine. Să stabilim clar criteriile de diferențiere între un rezultat sportiv notoriu și o competiție pe cale de dispariție, cu ZERO impact social, care doar suge banul public.Atletismul este considerat regina sporturilor. Eu Nu sunt de acord cu asta, dar accept afirmația atâta timp cât majoritatea spune așa. Doar că atletismul are un număr de 48 de probe de sport olimpice (începând cu Tokio 2020). Iar o parte dintre acestea sunt ținute artificial de CIO, doar pentru a amplifica impactul Jocurilor Olimpice, care și ele sunt concepute pentru a aduce bani mari. Exemplu: Proba de aruncare a ciocanului este una de o importanță infimă. La ediția de vară 2025 (pentru că avem și de iarnă, în sală) a campionatului Moldovei de aruncarea ciocanului, feminin, au fost înscrise 4 sportive dintre care doar 3 (!!!) au participat!!! Și toate 3 au câștigat medalii )))). Asta e ridicol )))). Îmi amintesc cum mă întreba tata când eram mic și veneam acasă de la vreo competiție școlărească, ce loc am luat? Și dacă eram pe locul 3 el mă întreba: din 3 sportivi? În glumă, bineînțeles. Ei iată că această glumă a devenit realitate! Această glumă de probă sportivă îi permite campioanei Moldovei (campioană din 3 oameni participanți) să aibă bani publici, bani mari din buzunarele noastre, pentru deplasări peste hotare la diferite competiții, inclusiv Jocurile Olimpice, la care vin alți sportivi de acest fel, campioni în țările lor, unde această ramură a atletismului este practicată de 2-3 oameni. Clasificarea ulterioară pe un loc 6 la un campionat european îți garantează 26 de mii de lei în fiecare lună, timp de doi ani – bani publici!!! Este exemplul Zalinei Marghieva, care în paralel mai este și secretar general al Comitetului Național Olimpic și Sportiv, condus de Nicolae Juravschi. Nu aș fi spus nimic dacă Marghieva ar fi practicat în continuare sportul la modul serios. Dar cum ea singură a recunoscut la Real Podcast: ”Este imposibil să lucrezi de la 8 pana la 5, după aia să mergi la sala de sport și să faci sport de performanță.” Și atunci cum stăm cu bunul simț? De ce nu renunță la această bursă, dacă nu mai poate face sport de performanță? Pentru că aceste burse sunt oferite de stat anume pentru a stimula sportivii să facă sport serios.Și astfel de exemple sunt mai multe. De asta spun că este necesar de făcut urgent o clasificare a genurilor și probelor sportive. Urgent! Și de revăzut modalitatea de acordare și de menținere a burselor sportive. Notă: În poză este raportul campionatului R.Moldova la aruncarea ciocanului, feminin, 2025, la care au participat 3 sportive din cele 4 care s-au înscris.

Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED) anunță lansarea apelului de depunere a cererilor de participare pentru efectuarea Rapoartelor de audit energetic pentru blocurile locative multietajate gestionate de Asociațiile de Proprietari din Condominiu (APC). Scopul acestui apel este de a sprijini APC-urile în evaluarea consumului actual de energie și identificarea soluțiilor eficiente de reducere a acestuia, prin implementarea măsurilor de eficiență energetică și valorificarea surselor regenerabile de energie. APC-urile care vor beneficia de suport în elaborarea raportului de audit energetic vor putea accesa, ulterior, finanțare pentru elaborarea documentației de proiect cât și implementarea măsurilor de eficiență energetică și valorificarea surselor de energie regenerabilă, co-finanțate prin programul guvernamental FEERM.

„Evoluțiile acestui produs de finanțare din cadrul programului guvernamental FEERM ne-a determinat să intervenim cu unele ajustări pentru a oferi mai multă flexibilitate potențialilor beneficiari dar și o valorificare mai eficientă a bugetului alocat în acest sens. Totodată, intrarea în faza de implementare reală a proiectelor ne permite să ne axăm eforturile în scalarea produsului pentru a ajunge la cât mai mulți beneficiari care să poată să-și reducă pierderile de căldură, diminueze facturile la energie și să-și sporesc confortul.”, a declarat Ion Muntean, directorul Centrului Național pentru Energie Durabilă. Asociațiile de Proprietari din Condominiu care vor beneficia de Raportul de audit energetic vor fi eligibile pentru Componenta II - documentație de proiect, conform produsului de finanțare „Eficiența energetică a blocurilor locative”, iar ulterior de a aplica la Componenta III - lucrări de construcții și obținerea unui grant de până la 70% din valoarea investiției eligibile prin Fondul pentru Eficiență Energetică în sectorul Rezidențial din Moldova (FEERM). Contribuția locatarilor reprezintă 30%. De asemenea, în funcție de gradul de vulnerabilitate energetică, proprietarii pot beneficia suplimentar de alocații din Fondul de Reducere a Vulnerabilității Energetice, acoperind între 15% și 90% din contribuția proprie. Pentru elaborarea Raportului de audit energetic APC va achita, în avans, o contribuție inițială de 10% din costul total al serviciului. Totodată, APC-urile care beneficiază de finanțare pentru auditul energetic trebuie să continue implementarea proiectului, participând la elaborarea documentației de proiect și executarea lucrărilor de construcții pentru realizarea măsurilor de reabilitare energetică a blocului locativ. În cazul în care APC nu depune cererea de finanțare pentru elaborarea documentației de proiect, aceasta va restitui integral costul Raportului de audit energetic suportat de CNED. Noutatea acestui apel este că sunt eligibile și clădirile date în exploatare după 2005, dacă acestea nu au implementat anterior lucrări de izolare termică a pereților și/sau acoperișului.Pentru a fi eligibilă în cadrul prezentului apel, fiecare APC trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele criterii:- Are formă de organizare juridică de tip Asociație de Proprietari din Condominiu (APC);- Este înregistrată în Registrul de stat al unităților de drept din Republica Moldova;- Nu înregistrează restanțe față de bugetul public național;- Nu are inițiate proceduri judiciare care ar putea afecta sau periclita implementarea proiectului de reabilitare energetică;- Are hotărârea consiliului de administrație al APC sau hotărârea adunării generale a APC privind decizia de realizare a Auditului Energetic sau aprobarea deciziei de reabilitare energetică a blocului locativ;- Nu se află în procedură de insolvabilitate și nu este în proces de lichidare. Dosarele de participare vor include următoarele acte:- Scrisoare de intenție, conform Anexei 1;- Declarație pe propria răspundere, conform Anexei 2;- Formularul de aplicare completat, conform Anexei 3;- Hotărârea consiliului de administrație al APC sau Hotărârea adunării generale a APC privind decizia de realizare a auditului energetic sau aprobarea deciziei de reabilitare energetică a blocului locativ;- Extras din registrul de stat al persoanelor juridice/unităților de drept;- Decizia privind înregistrarea modificărilor operate în actele de constituire a APC și în datele înscrise în Registrul de stat al persoanelor juridice (statut, componența membrilor organelor de conducere: administrator, consiliul de administrare etc);- Extrasul bancar privind existența și soldul Fondului de rezervă/de economii/ de dezvoltare și reparație al APC, care să demonstreze că dispune, în conturile sale, de resurse financiare suficiente pentru a acoperi costul estimat al Raportului de audit energetic. Evaluarea dosarelor se va realiza de CNED conform principiului primul venit - primul servit. Pentru informații suplimentare și detalii despre procesul de aplicare, APC-urile interesate pot consulta Ghidul de aplicare.APC-urile care dețin deja rapoarte de audit energetic și documentația de proiect elaborate din alte surse pot depune direct dosarul de participare pentru a obține finanțare prin programul FEERM în cadrul apelurilor deja lansate de către CNED.FEERM este un program național cu un buget de 1,4 miliarde de lei, destinat finanțării proiectelor de reabilitare energetică a locuințelor din Republica Moldova, susținând atât blocurile multietajate, cât și gospodăriile individuale, cu scopul îmbunătățirii eficienței energetice și reducerii emisiilor de carbon. Reabilitarea energetică a blocurilor locative aduce beneficii semnificative pentru locatari, precum reducerea facturilor la energie, creșterea confortului termic și a calității vieții, creșterea valorii proprietății și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.