Am fost obisnuita ca orice faci trebuie sa faci cu drag, cu inspiratie, adica sa-ti placa, ca sa fii multumit de rezultate in egala masura fie ca acestea ies neansemnate sau extraordinare. Desigur, o sa ziceti ca e imposibil pentru ca unele lucruri le facem de nevoie, (sau le catalogam drept datorii), iar altele, cu toate ca plac sunt vazute drept vicii, sunt interzise de normele morale sau pur si simplu "nu-i voie" sa le pomenesti, pentru ca daca nu respecti aceste "legi" nescrise, ori esti copil, ori nebun si societatea, draga de ea are privire ascutita si te taxeaza imediat cu o palma. Tanti asta pe nume Societatea, in ochii mei de copil visator aparea mereu ca o tanti cu coc, cu ochi mici si dintzi mari, la care trebuie sa-i zici " Buna Ziua", nu pentru ca ar fi atat de buna, insa pentru ca altfel n-ai cum. Asa am ajuns sa analizez bine lucrurile, oamenii si fenomenele din jurul meu. Toate,de la cele care fascineaza pe toti, la cele obisnuite si aparent neimportante, pana la cele care sunt interzise sau de-a dreptul subiecte tabu. In timp, calitatea asta (in masura in care este o calitate), s-a dezvoltat neobservat si s-a transformat intr-un joc permanent in care detaliile se vad cel mai bine. Trebuie sa recunosc faptul ca imi place analiza asta si de multe ori mi-a fost de mare folos, cu toate ca uneori exista si aici tonalitati si nuantze contradictorii, care se complica reciproc si atunci e mai greu un pic, (adica dureaza ceva mai mult de 1 minut- poate dura 1 zi...doua maximum si deobicei raspunsurile vin in zori foarte devreme, dupa ce ai dormit ore bune, pastrand in subconstient intrebarea sau dilema la care cautai raspunsul. Si paradoxal, dar adevarat, in asemenea cazuri raspunsurile care vin sunt cele mai bune, ele nu nasc alte intrebari, vin in armonie perfecta cu intuitia si ( cel putin in cazul meu), le acord toata increderea.Dar sa revin la conceptele astea multicolore de bine si rau. O sa trec la unele exemple, pentru ca sunt pe cat de simple (in viziunea unora), poate banale, insa notorii:" Nu-i frumos si nici bine sa mananci cu gura plina si sa vorbesti in timpul mesei!!" -- Da? Si ce te faci atunci cand in mijlocul unei discutii faine intervine o cutie de ciocolate la fel de bune, la ce renunti? A, nu renunti? foarte bine! Inseamna ca vei simti cum e sa ai soare in doua ferestre in acelasi timp, si merita din plin. " Vai, nu mai rade ca un copil, ai crescut deja, trebuie sa stii sa-ti moderez emotiile!!" -- Bun, atunci care e diferentza dintre imaginea unei fetze fericite dintr-o reclama si simfonia interioara care se vede-n exterior pe fatza unui om fericit cu adevarat? Simplu: prima e sugrumata de limitele unor linii, schitze si culori, iar a doua nu e limitata decat de propria-i imaginatie, frumusete si capacitate de a se bucura din tot sufletul." Fumatul e rau si urat, intai te transforma iar apoi, cand esti dependent- te distruge"-- Aici e un pic mai complicat, dar nu imposibil de explicat: eu, nu am fumat niciodata si nici nu am de gand, insa nu-mi plac nici una dintre campaniile anti-fumat, din simplu motiv ca sunt ineficiente, inclinand spre ridicol. Mi se pare destul de accesibila schema: Nu vrei- Nu fumezi si asta nu o schimba nimeni. Fumezi?- atunci asuma-ti acest lucru si daca reusesti, incearca sa fumezi frumos, sa pui farmec, suna imposibil?- Atunci sa ne amintim povestile vechi orientale in care acest aspect era atat de frumos prezentat incat era parte componenta a starii de basm si de mister. Da, da, stiu prea multa poveste "nu e buna", totusi am un bun prieten, care e confirmarea intruchipata a celor spuse, fumeaza mult, insa intr-o maniera fascinanta, pe care o admir, ( suficient de neobservat, pentru a nu da impresia ca ma holbez la el:) As putea continua cu multe astfel de exemple, dar esential este sa nu judecam lumea si lucrurile din jurul nostru, sugrumandu-le in limitele impuse de cineva. Conceptele de BINE, RAU, FRUMOS, URAT sunt atitudini, imagini si note atat de personale incat pot varia in cel mai neasteptat mod. Tot ce este important ramane sufletul, gandurile, imaginatia si spectrul de culori pe care este directionat fiecare dintre noi. Cum spunea Eliade : Fii exact ceea ce esti, iti va reusi cel mai bine!
|
|
Comentează
Din cutia cu povesti : Pana unde e Binele si unde Incepe Raul?
Am fost obisnuita ca orice faci trebuie sa faci cu drag, cu inspiratie, adica sa-ti placa, ca sa fii multumit de rezultate in egala masura fie ca acestea ies neansemnate sau extraordinare. Desigur, o sa ziceti ca e imposibil pentru ca unele lucruri le facem de nevoie, (sau le catalogam drept datorii), iar altele, cu toate ca plac sunt vazute drept vicii, sunt interzise de normele morale sau pur si simplu "nu-i voie" sa le pomenesti, pentru ca daca nu respecti aceste "legi" nescrise, ori esti copil, ori nebun si societatea, draga de ea are privire ascutita si te taxeaza imediat cu o palma. Tanti asta pe nume Societatea, in ochii mei de copil visator aparea mereu ca o tanti cu coc, cu ochi mici si dintzi mari, la care trebuie sa-i zici " Buna Ziua", nu pentru ca ar fi atat de buna, insa pentru ca altfel n-ai cum. Asa am ajuns sa analizez bine lucrurile, oamenii si fenomenele din jurul meu. Toate,de la cele care fascineaza pe toti, la cele obisnuite si aparent neimportante, pana la cele care sunt interzise sau de-a dreptul subiecte tabu. In timp, calitatea asta (in masura in care este o calitate), s-a dezvoltat neobservat si s-a transformat intr-un joc permanent in care detaliile se vad cel mai bine. Trebuie sa recunosc faptul ca imi place analiza asta si de multe ori mi-a fost de mare folos, cu toate ca uneori exista si aici tonalitati si nuantze contradictorii, care se complica reciproc si atunci e mai greu un pic, (adica dureaza ceva mai mult de 1 minut- poate dura 1 zi...doua maximum si deobicei raspunsurile vin in zori foarte devreme, dupa ce ai dormit ore bune, pastrand in subconstient intrebarea sau dilema la care cautai raspunsul. Si paradoxal, dar adevarat, in asemenea cazuri raspunsurile care vin sunt cele mai bune, ele nu nasc alte intrebari, vin in armonie perfecta cu intuitia si ( cel putin in cazul meu), le acord toata increderea.Dar sa revin la conceptele astea multicolore de bine si rau. O sa trec la unele exemple, pentru ca sunt pe cat de simple (in viziunea unora), poate banale, insa notorii:" Nu-i frumos si nici bine sa mananci cu gura plina si sa vorbesti in timpul mesei!!" -- Da? Si ce te faci atunci cand in mijlocul unei discutii faine intervine o cutie de ciocolate la fel de bune, la ce renunti? A, nu renunti? foarte bine! Inseamna ca vei simti cum e sa ai soare in doua ferestre in acelasi timp, si merita din plin. " Vai, nu mai rade ca un copil, ai crescut deja, trebuie sa stii sa-ti moderez emotiile!!" -- Bun, atunci care e diferentza dintre imaginea unei fetze fericite dintr-o reclama si simfonia interioara care se vede-n exterior pe fatza unui om fericit cu adevarat? Simplu: prima e sugrumata de limitele unor linii, schitze si culori, iar a doua nu e limitata decat de propria-i imaginatie, frumusete si capacitate de a se bucura din tot sufletul." Fumatul e rau si urat, intai te transforma iar apoi, cand esti dependent- te distruge"-- Aici e un pic mai complicat, dar nu imposibil de explicat: eu, nu am fumat niciodata si nici nu am de gand, insa nu-mi plac nici una dintre campaniile anti-fumat, din simplu motiv ca sunt ineficiente, inclinand spre ridicol. Mi se pare destul de accesibila schema: Nu vrei- Nu fumezi si asta nu o schimba nimeni. Fumezi?- atunci asuma-ti acest lucru si daca reusesti, incearca sa fumezi frumos, sa pui farmec, suna imposibil?- Atunci sa ne amintim povestile vechi orientale in care acest aspect era atat de frumos prezentat incat era parte componenta a starii de basm si de mister. Da, da, stiu prea multa poveste "nu e buna", totusi am un bun prieten, care e confirmarea intruchipata a celor spuse, fumeaza mult, insa intr-o maniera fascinanta, pe care o admir, ( suficient de neobservat, pentru a nu da impresia ca ma holbez la el:) As putea continua cu multe astfel de exemple, dar esential este sa nu judecam lumea si lucrurile din jurul nostru, sugrumandu-le in limitele impuse de cineva. Conceptele de BINE, RAU, FRUMOS, URAT sunt atitudini, imagini si note atat de personale incat pot varia in cel mai neasteptat mod. Tot ce este important ramane sufletul, gandurile, imaginatia si spectrul de culori pe care este directionat fiecare dintre noi. Cum spunea Eliade : Fii exact ceea ce esti, iti va reusi cel mai bine!
Am fost obisnuita ca orice faci trebuie sa faci cu drag, cu inspiratie, adica sa-ti placa, ca sa fii multumit de rezultate in egala masura fie ca acestea ies neansemnate sau extraordinare. Desigur, o sa ziceti ca e imposibil pentru ca unele lucruri le facem de nevoie, (sau le catalogam drept datorii), iar altele, cu toate ca plac sunt vazute drept vicii, sunt interzise de normele morale sau pur si simplu "nu-i voie" sa le pomenesti, pentru ca daca nu respecti aceste "legi" nescrise, ori esti copil, ori nebun si societatea, draga de ea are privire ascutita si te taxeaza imediat cu o palma. Tanti asta pe nume Societatea, in ochii mei de copil visator aparea mereu ca o tanti cu coc, cu ochi mici si dintzi mari, la care trebuie sa-i zici " Buna Ziua", nu pentru ca ar fi atat de buna, insa pentru ca altfel n-ai cum. Asa am ajuns sa analizez bine lucrurile, oamenii si fenomenele din jurul meu. Toate,de la cele care fascineaza pe toti, la cele obisnuite si aparent neimportante, pana la cele care sunt interzise sau de-a dreptul subiecte tabu. In timp, calitatea asta (in masura in care este o calitate), s-a dezvoltat neobservat si s-a transformat intr-un joc permanent in care detaliile se vad cel mai bine. Trebuie sa recunosc faptul ca imi place analiza asta si de multe ori mi-a fost de mare folos, cu toate ca uneori exista si aici tonalitati si nuantze contradictorii, care se complica reciproc si atunci e mai greu un pic, (adica dureaza ceva mai mult de 1 minut- poate dura 1 zi...doua maximum si deobicei raspunsurile vin in zori foarte devreme, dupa ce ai dormit ore bune, pastrand in subconstient intrebarea sau dilema la care cautai raspunsul. Si paradoxal, dar adevarat, in asemenea cazuri raspunsurile care vin sunt cele mai bune, ele nu nasc alte intrebari, vin in armonie perfecta cu intuitia si ( cel putin in cazul meu), le acord toata increderea.Dar sa revin la conceptele astea multicolore de bine si rau. O sa trec la unele exemple, pentru ca sunt pe cat de simple (in viziunea unora), poate banale, insa notorii:" Nu-i frumos si nici bine sa mananci cu gura plina si sa vorbesti in timpul mesei!!" -- Da? Si ce te faci atunci cand in mijlocul unei discutii faine intervine o cutie de ciocolate la fel de bune, la ce renunti? A, nu renunti? foarte bine! Inseamna ca vei simti cum e sa ai soare in doua ferestre in acelasi timp, si merita din plin. " Vai, nu mai rade ca un copil, ai crescut deja, trebuie sa stii sa-ti moderez emotiile!!" -- Bun, atunci care e diferentza dintre imaginea unei fetze fericite dintr-o reclama si simfonia interioara care se vede-n exterior pe fatza unui om fericit cu adevarat? Simplu: prima e sugrumata de limitele unor linii, schitze si culori, iar a doua nu e limitata decat de propria-i imaginatie, frumusete si capacitate de a se bucura din tot sufletul." Fumatul e rau si urat, intai te transforma iar apoi, cand esti dependent- te distruge"-- Aici e un pic mai complicat, dar nu imposibil de explicat: eu, nu am fumat niciodata si nici nu am de gand, insa nu-mi plac nici una dintre campaniile anti-fumat, din simplu motiv ca sunt ineficiente, inclinand spre ridicol. Mi se pare destul de accesibila schema: Nu vrei- Nu fumezi si asta nu o schimba nimeni. Fumezi?- atunci asuma-ti acest lucru si daca reusesti, incearca sa fumezi frumos, sa pui farmec, suna imposibil?- Atunci sa ne amintim povestile vechi orientale in care acest aspect era atat de frumos prezentat incat era parte componenta a starii de basm si de mister. Da, da, stiu prea multa poveste "nu e buna", totusi am un bun prieten, care e confirmarea intruchipata a celor spuse, fumeaza mult, insa intr-o maniera fascinanta, pe care o admir, ( suficient de neobservat, pentru a nu da impresia ca ma holbez la el:) As putea continua cu multe astfel de exemple, dar esential este sa nu judecam lumea si lucrurile din jurul nostru, sugrumandu-le in limitele impuse de cineva. Conceptele de BINE, RAU, FRUMOS, URAT sunt atitudini, imagini si note atat de personale incat pot varia in cel mai neasteptat mod. Tot ce este important ramane sufletul, gandurile, imaginatia si spectrul de culori pe care este directionat fiecare dintre noi. Cum spunea Eliade : Fii exact ceea ce esti, iti va reusi cel mai bine!Antropologie la Mall si pantomima unor papusi ridicole
Întâi de toate, nu-mi place ideea "hai să ne vedem la Mall", de ce tocmai acolo şi nu în altă parte? "Pentru că e atmosfera cool"- mi-a raspuns odată o colegă, aproape uimită de intrebarea-mi atât de.."naivă". De câte ori ajung acolo, observ tot felul de lucruri care probabil ar face împreună un studiu de antropologie. Imaginea clară şi complexă a unei "veritabile" turme. Mai mult, o comunitate ce se complace în discutarea amplă şi emotivă a unor nimicuri, ( bârfe, bârfuliţe, ştiri de 2 lei umflate prin talk-show-uri şi tabloide, tendinţe "moderne" dezlipite caraghios de pe coperte colorate şi aplicate deasupra mutrelor de mulgătoare şi văcari)...de-a dreptul patetic. Mi se creează impresia că imbecililor le place enorm să stea împreună într-o cutie, în care ar dispărea riscul de a gândi cu propriul cap, care, e mult mai bine să stea pe post de suport pentru mult râvnita pălărie GUCCI (de ex-lu). În condiţiile astea nu ai neapărată nevoie să gandeşti, ( nu de alta, dar există riscul de a face riduri..pe creier). Trebuie doar să corespunzi cu stricteţe unor "norme": -Să ai unghii suficient de ascuţite şi mari, încât să nu încapă în mănuşi, ( desigur, nu contează dacă ai mâini mari şi inestetice care "suportă" cu greu şocul de design la care au fost supuse).- Machiajul, desigur! Mai bine zis multitudinea de produse aşezate angro pe biata epidermă, care resemnată aşteaptă ...PLOAIA.-Tre să ţii gura întredeschisă, când eşti pe regim de pauză cerebrală, manieră "neorealistă" de a-ţi ilustra stilul şi statutul de Barbie cu 6 baterii.- Dacă îţi trece prin cap să deschizi o carte, important este să fie una "cool", să aiba cel mult 3 personaje, poveste de telenovelă, autor în vogă şi copertă de nuanţa poşetei.- Să nu cumva să râzi natural, sau să dai frâu liber propriilor idei şi emoţii-pericol de...electrocutare existenţială.- Şi să nu uit, să-ţi faci abonament la Solar, acolo se naşte esenţa frumuseţii eterne. (Când văd disperarea care îi cuprinde pe unii din motiv că nu au reuşit să ajungă azi la solar, mă gândesc dacă abonamentul ăsta include şi reduceri pentru clinicile oncologice). Lista asta desigur, poate continua la nesfârşit, câte bordeie atâtea obiceie...important este să realizăm în timp util unde este limita dintre modă, stil, frumuseţe şi maimuţăreala banală şi ridicolă, dictată de aşa-numite tendinţe şi stiluri, care sunt mai întâi de toate instrumente comerciale gândite bine şi promovate abuziv, tocmai pentru a direcţiona turma pe traseul dorit. Şi mai ales, dragilor şi dragelor, GÂNDIŢI, nu se va întâmpla nici o tragedie, vă garantez, mai mult de atât, v-ar uimi în fiecare zi rezultatele fenomenale ale acestui proces complex şi accesibil atât prinţilor, cât şi cerşetorilor din lumea întreagă.
Întâi de toate, nu-mi place ideea "hai să ne vedem la Mall", de ce tocmai acolo şi nu în altă parte? "Pentru că e atmosfera cool"- mi-a raspuns odată o colegă, aproape uimită de intrebarea-mi atât de.."naivă". De câte ori ajung acolo, observ tot felul de lucruri care probabil ar face împreună un studiu de antropologie. Imaginea clară şi complexă a unei "veritabile" turme. Mai mult, o comunitate ce se complace în discutarea amplă şi emotivă a unor nimicuri, ( bârfe, bârfuliţe, ştiri de 2 lei umflate prin talk-show-uri şi tabloide, tendinţe "moderne" dezlipite caraghios de pe coperte colorate şi aplicate deasupra mutrelor de mulgătoare şi văcari)...de-a dreptul patetic. Mi se creează impresia că imbecililor le place enorm să stea împreună într-o cutie, în care ar dispărea riscul de a gândi cu propriul cap, care, e mult mai bine să stea pe post de suport pentru mult râvnita pălărie GUCCI (de ex-lu). În condiţiile astea nu ai neapărată nevoie să gandeşti, ( nu de alta, dar există riscul de a face riduri..pe creier). Trebuie doar să corespunzi cu stricteţe unor "norme": -Să ai unghii suficient de ascuţite şi mari, încât să nu încapă în mănuşi, ( desigur, nu contează dacă ai mâini mari şi inestetice care "suportă" cu greu şocul de design la care au fost supuse).- Machiajul, desigur! Mai bine zis multitudinea de produse aşezate angro pe biata epidermă, care resemnată aşteaptă ...PLOAIA.-Tre să ţii gura întredeschisă, când eşti pe regim de pauză cerebrală, manieră "neorealistă" de a-ţi ilustra stilul şi statutul de Barbie cu 6 baterii.- Dacă îţi trece prin cap să deschizi o carte, important este să fie una "cool", să aiba cel mult 3 personaje, poveste de telenovelă, autor în vogă şi copertă de nuanţa poşetei.- Să nu cumva să râzi natural, sau să dai frâu liber propriilor idei şi emoţii-pericol de...electrocutare existenţială.- Şi să nu uit, să-ţi faci abonament la Solar, acolo se naşte esenţa frumuseţii eterne. (Când văd disperarea care îi cuprinde pe unii din motiv că nu au reuşit să ajungă azi la solar, mă gândesc dacă abonamentul ăsta include şi reduceri pentru clinicile oncologice). Lista asta desigur, poate continua la nesfârşit, câte bordeie atâtea obiceie...important este să realizăm în timp util unde este limita dintre modă, stil, frumuseţe şi maimuţăreala banală şi ridicolă, dictată de aşa-numite tendinţe şi stiluri, care sunt mai întâi de toate instrumente comerciale gândite bine şi promovate abuziv, tocmai pentru a direcţiona turma pe traseul dorit. Şi mai ales, dragilor şi dragelor, GÂNDIŢI, nu se va întâmpla nici o tragedie, vă garantez, mai mult de atât, v-ar uimi în fiecare zi rezultatele fenomenale ale acestui proces complex şi accesibil atât prinţilor, cât şi cerşetorilor din lumea întreagă. Poveste despre cum se fac Povestile
" Corina, tu de pe ce planeta esti?"- ma intreaba ieri un domn doctor cu ochelari rotunzi si privire urata." De pe Soare" , raspund eu fara sa dau prea multa atentie intrebarii.Tot felul de...diferiti in lumea asta, nu ca m-ar deranja, chiar deloc, insa nu-mi place cand incearca sa-mi dea lectii despre " ce e bine " si ce nu. Ascult intotdeauna sfaturile, insa atunci cand ti se impune ceva drept "adevar absolut" - devine aberatie.Viata e un fel de poveste, cel putin, e schitata dupa acelasi gen de scenariu: Personajul principal .Personaje Foarte pozitive : ( sunt cei care-ti fac ziua frumoasa prin simpla lor prezenta, oamenii apropiati, dragi, extraordinari, admirabili, care sunt intotdeauna intr-o lumina buna si mereu colorati in culori frumoase).Personaje pozitive: ( astia-s prezente dragute, care pot fi vechi cunostinte, sau cunostinte foarte noi, care insa aduc cu ele primavara). Astfel de personaje au toate sansele sa fie trecute la un moment dat, la categoria personajelor Foarte Pozitive.Personajele negative: ( sunt cativa mici, rai, uratzi si invidiosi - nici macar nu au culoare sunt un fel de...."experimente umane", pot fi periculosi uneori, dar oricum nu merita luati in serios). Chiar daca te enerveaza, iti dai seama ca nici macar atat nu merita. Dar trebuie si astia ( asa 2-3) pentru contrast.Decorul: ( o categorie extrem de larga, care include simpli trecatori, cainele vecinei, baba de la etajul 2, oamenii necunoscuti care imi zambesc fara vre-un motiv si multe, multe alte elemente "miscatoare" sau statice, evenimente, fenomene si situatii.Ultimul dar nu cel din urma in intreaga Poveste, este soundtrack-ul. Iar aici nu pot exista definitii, in fiecare zi exista tonalitati si acorduri diferite, pe care le traiesc toate personajele cate putin, insa care sunt dirijate in mare parte de catre Personajul Principal. Iar privind in urma uneori, poti sa-ti dai seama daca pana acum a sunat o simfonie sau doar cateva note absurde. Asadar, ca in orice poveste....inainte mult mai este. :)
" Corina, tu de pe ce planeta esti?"- ma intreaba ieri un domn doctor cu ochelari rotunzi si privire urata." De pe Soare" , raspund eu fara sa dau prea multa atentie intrebarii.Tot felul de...diferiti in lumea asta, nu ca m-ar deranja, chiar deloc, insa nu-mi place cand incearca sa-mi dea lectii despre " ce e bine " si ce nu. Ascult intotdeauna sfaturile, insa atunci cand ti se impune ceva drept "adevar absolut" - devine aberatie.Viata e un fel de poveste, cel putin, e schitata dupa acelasi gen de scenariu: Personajul principal .Personaje Foarte pozitive : ( sunt cei care-ti fac ziua frumoasa prin simpla lor prezenta, oamenii apropiati, dragi, extraordinari, admirabili, care sunt intotdeauna intr-o lumina buna si mereu colorati in culori frumoase).Personaje pozitive: ( astia-s prezente dragute, care pot fi vechi cunostinte, sau cunostinte foarte noi, care insa aduc cu ele primavara). Astfel de personaje au toate sansele sa fie trecute la un moment dat, la categoria personajelor Foarte Pozitive.Personajele negative: ( sunt cativa mici, rai, uratzi si invidiosi - nici macar nu au culoare sunt un fel de...."experimente umane", pot fi periculosi uneori, dar oricum nu merita luati in serios). Chiar daca te enerveaza, iti dai seama ca nici macar atat nu merita. Dar trebuie si astia ( asa 2-3) pentru contrast.Decorul: ( o categorie extrem de larga, care include simpli trecatori, cainele vecinei, baba de la etajul 2, oamenii necunoscuti care imi zambesc fara vre-un motiv si multe, multe alte elemente "miscatoare" sau statice, evenimente, fenomene si situatii.Ultimul dar nu cel din urma in intreaga Poveste, este soundtrack-ul. Iar aici nu pot exista definitii, in fiecare zi exista tonalitati si acorduri diferite, pe care le traiesc toate personajele cate putin, insa care sunt dirijate in mare parte de catre Personajul Principal. Iar privind in urma uneori, poti sa-ti dai seama daca pana acum a sunat o simfonie sau doar cateva note absurde. Asadar, ca in orice poveste....inainte mult mai este. :) Draga Mos Craciun
Draga Moshule,Chiar daca probabil stii ce-as vrea eu sa-mi aduci anul asta, m-am gandit ca ar fi bine sa fac niste precizari, ca sa fii sigur, in caz ca te mai lasa memoria (periodic).In primul, atunci cand zbori prin partile astea sa porti masca,( nuuu, nu de gaz, masca din asta medicinala care e 3 lei prin farmacii). Nu de alta, dar daca mai racesti si tu, s-a dus cu tot spiritul Craciunului. Ar mai fi ceva, daca dai peste din aia care nu mai cred in povesti, zane si mosi, nu te intrista, ei pur si simplu au crescut privindu-l pe Pokemon si alti monstri la TV, niste "greseli grafice", la care nu-i clar unde-s ochii si de unde exact le cresc mainile...si..consecintele se vad cu ochiul liber.Acuma sa revin la LISTA mea de anul asta (mai bine zis prima parte a listei):Fa te rog ceva sa dispara troleibuzele, iar in locul lor sa apara niste masinarii dragute in care sa nu fie niciodata aglomeratie sau mizerie, in schimb, sa fie ziare si carti de colorat (ca sa nu mai scrie lumea me pereti cum il/o cheama si pe cine iubeste in ziua aia. In loc de taxatoarea grasa care mereu nu incape, adu te rog un elf care sa zboare zambind frumos printre oameni, impartindu-le bomboane sau gume de mestecat.Ar fi util daca ai aduce cateva semafoare fermecate, care sa le dea cate o palma la modul cel mai direct soferilor ce merg pe verde si pietonilor care traverseaza pe rosu.Poate aduci si niste bradutzi impodobiti gata, sa-i lasi pe strazi, sa fie clar ca vine Craciunul, nu de alta dar ar putea sa vina si Iepurasul de Pasti la cat de "impodobita" e capitala.Sa treci te rog pe la ZOO, ca sa faci o mica schimbare: elibereaza animalele din custi, iar in locul lor pune angajatii Gradinii Zoologice, ca sa simta pe pielea lor cum e sa fii LEU acolo, intr-un spatiu de 1,5 metri.Te-as ruga sa aduci "minte proshtilor", dar cred ca nici farmecele tale nu ajuta aici, asa ca poate il aduci pe Vlad Tzepes la Chisinau(asa, intr-o scurta vacanta de o saptamana).Adu daca se poate cateva kilograme de somn babei de la et 2, poate dupa un somn bun, o sa uite sa "incante" imprejurimile cu imnul CCCP in fiecare dimineatza la ora CINCI..Ca sa inchei frumos primul capitol al listei, te rog sa aduci zambete celor multzi si bosumflatzi de pe strazi. Timp, care sa ajunga la totzi pentru toate si sa nu se mai planga lumea de lipsa lui. Inspiratie celor ce o cauta si multumire deplina celor ce o gasesc si singuri.
Draga Moshule,Chiar daca probabil stii ce-as vrea eu sa-mi aduci anul asta, m-am gandit ca ar fi bine sa fac niste precizari, ca sa fii sigur, in caz ca te mai lasa memoria (periodic).In primul, atunci cand zbori prin partile astea sa porti masca,( nuuu, nu de gaz, masca din asta medicinala care e 3 lei prin farmacii). Nu de alta, dar daca mai racesti si tu, s-a dus cu tot spiritul Craciunului. Ar mai fi ceva, daca dai peste din aia care nu mai cred in povesti, zane si mosi, nu te intrista, ei pur si simplu au crescut privindu-l pe Pokemon si alti monstri la TV, niste "greseli grafice", la care nu-i clar unde-s ochii si de unde exact le cresc mainile...si..consecintele se vad cu ochiul liber.Acuma sa revin la LISTA mea de anul asta (mai bine zis prima parte a listei):Fa te rog ceva sa dispara troleibuzele, iar in locul lor sa apara niste masinarii dragute in care sa nu fie niciodata aglomeratie sau mizerie, in schimb, sa fie ziare si carti de colorat (ca sa nu mai scrie lumea me pereti cum il/o cheama si pe cine iubeste in ziua aia. In loc de taxatoarea grasa care mereu nu incape, adu te rog un elf care sa zboare zambind frumos printre oameni, impartindu-le bomboane sau gume de mestecat.Ar fi util daca ai aduce cateva semafoare fermecate, care sa le dea cate o palma la modul cel mai direct soferilor ce merg pe verde si pietonilor care traverseaza pe rosu.Poate aduci si niste bradutzi impodobiti gata, sa-i lasi pe strazi, sa fie clar ca vine Craciunul, nu de alta dar ar putea sa vina si Iepurasul de Pasti la cat de "impodobita" e capitala.Sa treci te rog pe la ZOO, ca sa faci o mica schimbare: elibereaza animalele din custi, iar in locul lor pune angajatii Gradinii Zoologice, ca sa simta pe pielea lor cum e sa fii LEU acolo, intr-un spatiu de 1,5 metri.Te-as ruga sa aduci "minte proshtilor", dar cred ca nici farmecele tale nu ajuta aici, asa ca poate il aduci pe Vlad Tzepes la Chisinau(asa, intr-o scurta vacanta de o saptamana).Adu daca se poate cateva kilograme de somn babei de la et 2, poate dupa un somn bun, o sa uite sa "incante" imprejurimile cu imnul CCCP in fiecare dimineatza la ora CINCI..Ca sa inchei frumos primul capitol al listei, te rog sa aduci zambete celor multzi si bosumflatzi de pe strazi. Timp, care sa ajunga la totzi pentru toate si sa nu se mai planga lumea de lipsa lui. Inspiratie celor ce o cauta si multumire deplina celor ce o gasesc si singuri. Acuma inchei pentru moment, tre sa plec. Dar fii sigur Moshule ca revin pentru ca sa completez lista.
Stii tu, ca-n poveste, inainte mult mai este..
Larevedere!!!
Cu drag, Eu.:)
Destinatar:
MOS CRACIUN ( cu plete dalbe)
Strada Fulgilor de Nea
Regatul Zapezilor
Polul Nord
'Geaba vii, 'geaba te duci, 'geaba rupi niste papuci
Anii de studentie, pentru unii- perioada cu multe carti, nopti nedormite, praf de biblioteci si intrebari ce-si cauta raspunsul....Pentru altii insa, nu e decat un motiv sa stea la o barfa cu dragii de colegi, sau sa povesteasca ce "tragedii" s-au mai abatut pe capul eroilor din telenovele, (din care fereasca Sfantu' sa pierzi vre-un episod) In perioada examenelor se chinuie lumea, varsa lacrimi, aprind lumanari cu rugi fierbinti, (doar o auzi el Sfantu Petru si o face minunea unei note "luminoase" )...dupa ce trece si asta, lucrurile revin la locul lor. Iarasi lumea devine ocupata cu ocupatii "importante" si cu tot regretul si bunele intentii (de dimineatza) nu mai ajung la ore. Bun si asa, ca doar zile sunt multe in astia trei ani de facultate. Cand intr-o buna dimineatza, se trezeste studentul si spre marea-i uimire afla (de prin vecini si sms-uri) ca trebuie in timp record sa "inventeze" si el o teza de licenta. Uite atunci vine panica, unde se plimba teza asta sa o gaseasca el....nervi, "emotzuri", iar lacrimi, iar rugaciuni siiii hop: apare si teza ca prin minune. E, dar asa cum un rau nu vine niciodata singur se ivesc in zare si Sfintele Examene de Licenta.....of, tare greu, dar pentru ca studentii "le reusesc pe toate", intr-o alta dimineatza se trezeste studentul mamii cu DIPLOMA, stai sa vezi acuma viata de rege....DA...de unde? Toti angajatorii vor CV si interviu, pilele nu mai tin si aici apare MAREA NEDUMERIRE: Cum Doamne iarta-ma nu ma face nimeni "Seful Sefilor"??? ca doar am diploma care straluceste de frumoasa ce este.....Si in final, ajung fostii studenti "geniali" sa spuna ca "au invatat degeaba", ca "e nedreapta lumea" si din vina tuturor ajung sa profeseze munci grele, care nici pe departe nu au tangente cu titlul diplomei...Oare de ce???:)) in NICI UN CAZ DIN VINA LOR, DESIGUR....Aici mi-a venit in minte o veche fabula de a lui G.Toparceanu:"Rumegând cocenii de pe lânga jug, S-a-ntrebat odata boul de la plug:- Doamne, pe când altii huzuresc mereu, Pentru ce eu singur sa muncesc din greu?...La-ntrebarea asta, un prelung ecouI-a raspuns din slava: - Pentru ca esti bou..."
Anii de studentie, pentru unii- perioada cu multe carti, nopti nedormite, praf de biblioteci si intrebari ce-si cauta raspunsul....Pentru altii insa, nu e decat un motiv sa stea la o barfa cu dragii de colegi, sau sa povesteasca ce "tragedii" s-au mai abatut pe capul eroilor din telenovele, (din care fereasca Sfantu' sa pierzi vre-un episod) In perioada examenelor se chinuie lumea, varsa lacrimi, aprind lumanari cu rugi fierbinti, (doar o auzi el Sfantu Petru si o face minunea unei note "luminoase" )...dupa ce trece si asta, lucrurile revin la locul lor. Iarasi lumea devine ocupata cu ocupatii "importante" si cu tot regretul si bunele intentii (de dimineatza) nu mai ajung la ore. Bun si asa, ca doar zile sunt multe in astia trei ani de facultate. Cand intr-o buna dimineatza, se trezeste studentul si spre marea-i uimire afla (de prin vecini si sms-uri) ca trebuie in timp record sa "inventeze" si el o teza de licenta. Uite atunci vine panica, unde se plimba teza asta sa o gaseasca el....nervi, "emotzuri", iar lacrimi, iar rugaciuni siiii hop: apare si teza ca prin minune. E, dar asa cum un rau nu vine niciodata singur se ivesc in zare si Sfintele Examene de Licenta.....of, tare greu, dar pentru ca studentii "le reusesc pe toate", intr-o alta dimineatza se trezeste studentul mamii cu DIPLOMA, stai sa vezi acuma viata de rege....DA...de unde? Toti angajatorii vor CV si interviu, pilele nu mai tin si aici apare MAREA NEDUMERIRE: Cum Doamne iarta-ma nu ma face nimeni "Seful Sefilor"??? ca doar am diploma care straluceste de frumoasa ce este.....Si in final, ajung fostii studenti "geniali" sa spuna ca "au invatat degeaba", ca "e nedreapta lumea" si din vina tuturor ajung sa profeseze munci grele, care nici pe departe nu au tangente cu titlul diplomei...Oare de ce???:)) in NICI UN CAZ DIN VINA LOR, DESIGUR....Aici mi-a venit in minte o veche fabula de a lui G.Toparceanu:"Rumegând cocenii de pe lânga jug, S-a-ntrebat odata boul de la plug:- Doamne, pe când altii huzuresc mereu, Pentru ce eu singur sa muncesc din greu?...La-ntrebarea asta, un prelung ecouI-a raspuns din slava: - Pentru ca esti bou..."La vanatoare de fluturi
Se zice ca a venit Primavara, e, o fi asa, daca e sa ma uit afara ,dar dupa fetzele acre ale oamenilor din strada...mi se pare toiul Iernii. De exemplu azi: zi frumoasa cu soare , un pic de vant, eu racita DAR totusi e bine. Ies afara ca am treaba nu de alta, prima mutra care-mi iese-n cale, o baba care pare sa fie suparata rau pe tot ce o inconjoara, din anumite motive (cunoscute numai de "geniul" mintzii ei), ia de jos o piatra si o arunca dupa un biet catel ce-si odihnea osul la soare. Ma opresc si o intreb: " Nu va este mila de el?" La care baba total derutata imi explica in fuga faptul ca acest caine e un netrebnic si ca sta exact in gradina ei si ca "le-ar rupe gatul tuturor javrelor ce ii calca florile" ..." Dar daca ar fi un fluture?" intreb eu asa pentru ca nu pot sa tac. Se intoarce spre mine si uitandu-se urat: "Fluturii nu latra si nu-si fac treburile-n gradini" . "Asta nu putem sti cu sigurantza", ii raspund eu si o las sa comenteze singura. Prin oras..In multitudinea de vorbe, urlete, ragete, sunete stranii, etc, care pot fi auzite prin centrul insoritei capitale aud cateva acorduri ale unor piese de jazz. Niste tineri canta in strada sub ochii nedumeriti, mirati, curiosi sau, pur si simplu goi ai trecatorilor. Ma opresc putin. " Uite la ei cum pierd timpul, eu la varsta lor lucram la colhoz si aveam si tractor da ei sufla-n fluier si cersesc" Erau vocile unor domni care isi fumau tigarile cu ochii in soare. Ei cum sa le explic eu ca alea nu sunt "fluiere" si ceea ce fac ei nu se numeste cersit...eh..pentru o clipa imi fugi gandul la fluturi, cat de frumos este zborul lor si totusi cat de banal pare pentru unii oameni..."Lua-l-ar naiba de soare ca imi da in ochi" zice o doamna in troleu catre sotul ei (presupun). "Ihi" raspunde acesta aratand deplina afirmatie pt cele spuse. Asta chiar mi s-a parut amuzant, si oare ce ar fi daca ar disparea asa dintr-o data si Soarele, ar fi mai fericita respectiva?? Nu cred.. In fine, de ce sa tot vorbim de lucruri marete, schimbari, vremuri mai bune si multe din tonalitatea asta, daca atata lume habar nu are sa pretuiasca lucrurile frumoase care i se dau pe gratis si pe care le intalneste la fiecare pas??
Se zice ca a venit Primavara, e, o fi asa, daca e sa ma uit afara ,dar dupa fetzele acre ale oamenilor din strada...mi se pare toiul Iernii. De exemplu azi: zi frumoasa cu soare , un pic de vant, eu racita DAR totusi e bine. Ies afara ca am treaba nu de alta, prima mutra care-mi iese-n cale, o baba care pare sa fie suparata rau pe tot ce o inconjoara, din anumite motive (cunoscute numai de "geniul" mintzii ei), ia de jos o piatra si o arunca dupa un biet catel ce-si odihnea osul la soare. Ma opresc si o intreb: " Nu va este mila de el?" La care baba total derutata imi explica in fuga faptul ca acest caine e un netrebnic si ca sta exact in gradina ei si ca "le-ar rupe gatul tuturor javrelor ce ii calca florile" ..." Dar daca ar fi un fluture?" intreb eu asa pentru ca nu pot sa tac. Se intoarce spre mine si uitandu-se urat: "Fluturii nu latra si nu-si fac treburile-n gradini" . "Asta nu putem sti cu sigurantza", ii raspund eu si o las sa comenteze singura. Prin oras..In multitudinea de vorbe, urlete, ragete, sunete stranii, etc, care pot fi auzite prin centrul insoritei capitale aud cateva acorduri ale unor piese de jazz. Niste tineri canta in strada sub ochii nedumeriti, mirati, curiosi sau, pur si simplu goi ai trecatorilor. Ma opresc putin. " Uite la ei cum pierd timpul, eu la varsta lor lucram la colhoz si aveam si tractor da ei sufla-n fluier si cersesc" Erau vocile unor domni care isi fumau tigarile cu ochii in soare. Ei cum sa le explic eu ca alea nu sunt "fluiere" si ceea ce fac ei nu se numeste cersit...eh..pentru o clipa imi fugi gandul la fluturi, cat de frumos este zborul lor si totusi cat de banal pare pentru unii oameni..."Lua-l-ar naiba de soare ca imi da in ochi" zice o doamna in troleu catre sotul ei (presupun). "Ihi" raspunde acesta aratand deplina afirmatie pt cele spuse. Asta chiar mi s-a parut amuzant, si oare ce ar fi daca ar disparea asa dintr-o data si Soarele, ar fi mai fericita respectiva?? Nu cred.. In fine, de ce sa tot vorbim de lucruri marete, schimbari, vremuri mai bune si multe din tonalitatea asta, daca atata lume habar nu are sa pretuiasca lucrurile frumoase care i se dau pe gratis si pe care le intalneste la fiecare pas??De frica sa nu uite si Povestile de noi...
A fost odata o palma de pamant pe care toate "ploile" istoriei au biciuit-o cu cruzime si pe care primavara o impresura cu flori an de an, parca pentru a-i sterge din tristete....Nu incerc sa schitez o imagine plangacioasa de continua victima dar, acum, daca iesi in strada te convingi in scurt timp de acest lucru..Foarte Regretabil DAR Adevarat... Da, da, exact vorbesc despre Republica Moldova, tarisoara ceea de care habar nu au multi occidentali si pe care o indragesc cei care o viziteaza. Revenind cu picioarele pe solul realitatii vedem alt episod al povestii: oameni care prefera sa nu iasa din casa de frica pericolelor ce i-ar putea astepta afara...Tinerii- categorie a societatii care sunt cea mai sigura directie spre succes, ce li se intampla? Sunt batuti, maltratati si intimidati in plina strada. .....SUNA PROMITATOR, NU?...... Jurnalistii- cei care ne aduc noutatile si care ne prezinta lumea in cuvinte...le este ordonat sa taca, sau...sa vorbeasca la comanda ca niste papagali dresati, care trebuie sa se multumeasca cu largimea custii lor si sa nu uite ca "adevarul trebuie sa fie mereu unul comod". Ma infioara tabloul junglei in care ajungem, oare astia se pot numi oameni? Cuvantul- cel mai mare talent al oamenilor, accesibil pentru Regi si pentru Boschetari, tocmai el este calcat cu vehementa in picioare... Daca ajungi sa-ti fie frica sa vorbesti atunci ce-ti ramane sa faci? Ne mai putem oare simti oameni intr-o societate imbacsita de interdictii, controlata si inghetata de principii demult invechite? Cu siguranta NU. Peste tot in lume se simte farmecul Sfintelor Sarbatori de Pasti....Ma intreb oare cum va arata Ziua Invierii aici la Chisinau, ar fi pacat sa fie umbrita de plumbul terorii mute ce a invaluit de ceva vreme capitala. Daca lucrurile vor continua pe aceleasi acorduri ma tem ca no sa mai ramana loc nici pentru povestile de seara, petru ca oricum in vise vor veni cosmaruri.. Toti Mos Craciunii din lume vor evita sa mai calce pe plaiuri moldave de frica vamilor si de posibilitatea de a fi arestati "cu tot cu reni si daruri".. Toate celelalte personaje de poveste, care ne fac sarbatorile mai frumoase, vor pleca si ele pentru ca nici macar iluziile nu pot supravietui intr-o societate lipsita de drepturi, in care nu exista valori.... Papusile nu au suflet, dar daca ar avea- ar plange vazand ce li se intampla unor oameni in secolul XXI...
A fost odata o palma de pamant pe care toate "ploile" istoriei au biciuit-o cu cruzime si pe care primavara o impresura cu flori an de an, parca pentru a-i sterge din tristete....Nu incerc sa schitez o imagine plangacioasa de continua victima dar, acum, daca iesi in strada te convingi in scurt timp de acest lucru..Foarte Regretabil DAR Adevarat... Da, da, exact vorbesc despre Republica Moldova, tarisoara ceea de care habar nu au multi occidentali si pe care o indragesc cei care o viziteaza. Revenind cu picioarele pe solul realitatii vedem alt episod al povestii: oameni care prefera sa nu iasa din casa de frica pericolelor ce i-ar putea astepta afara...Tinerii- categorie a societatii care sunt cea mai sigura directie spre succes, ce li se intampla? Sunt batuti, maltratati si intimidati in plina strada. .....SUNA PROMITATOR, NU?...... Jurnalistii- cei care ne aduc noutatile si care ne prezinta lumea in cuvinte...le este ordonat sa taca, sau...sa vorbeasca la comanda ca niste papagali dresati, care trebuie sa se multumeasca cu largimea custii lor si sa nu uite ca "adevarul trebuie sa fie mereu unul comod". Ma infioara tabloul junglei in care ajungem, oare astia se pot numi oameni? Cuvantul- cel mai mare talent al oamenilor, accesibil pentru Regi si pentru Boschetari, tocmai el este calcat cu vehementa in picioare... Daca ajungi sa-ti fie frica sa vorbesti atunci ce-ti ramane sa faci? Ne mai putem oare simti oameni intr-o societate imbacsita de interdictii, controlata si inghetata de principii demult invechite? Cu siguranta NU. Peste tot in lume se simte farmecul Sfintelor Sarbatori de Pasti....Ma intreb oare cum va arata Ziua Invierii aici la Chisinau, ar fi pacat sa fie umbrita de plumbul terorii mute ce a invaluit de ceva vreme capitala. Daca lucrurile vor continua pe aceleasi acorduri ma tem ca no sa mai ramana loc nici pentru povestile de seara, petru ca oricum in vise vor veni cosmaruri.. Toti Mos Craciunii din lume vor evita sa mai calce pe plaiuri moldave de frica vamilor si de posibilitatea de a fi arestati "cu tot cu reni si daruri".. Toate celelalte personaje de poveste, care ne fac sarbatorile mai frumoase, vor pleca si ele pentru ca nici macar iluziile nu pot supravietui intr-o societate lipsita de drepturi, in care nu exista valori.... Papusile nu au suflet, dar daca ar avea- ar plange vazand ce li se intampla unor oameni in secolul XXI... All The Invisible Children..
All the Invisible Children is the brainchild of Producer Chiara Tilesi. Together with Stefano Veneruso, her producing partner of MK Film Productions, they firmly believed in the realization of this film composed of seven segments directed by authoritative directors. The film makers narrate, through their own personal perspective, unique stories about the children’s condition in their part of the world.Considering the complexity and actual aim of the project, the producers felt the need to involve different personalities and institutions. All the Invisible Children has actually been produced by Maria Grazia Cucinotta, Chiara Tilesi and Stefano Veneruso for MK Film Productions, in conjunction with associate producers Gaetano Daniele, Anna Rita Dell’Atte, Cesare Falletti di Villa Falletto and Andrea Piedimonte. Moreover, the film has been co-produced by Rai Cinema and distributed in Italy by 01 Distribution.Following, is an apercu of the directors who realized this extraordinary film and a glimpse of their work:MEHDI CHAREF’s troubling story Tanza is named after its hero, a twelve-year-old boy who joins an army of freedom fighters; EMIR KUSTURICA’s uplifting segment tells the heartbreaking tale of a young gypsy boy; SPIKE LEE’s powerful film Jesus Children of America tells of the struggle of a Brooklyn teenager who realizes that she is the HIV-positive daughter of drug-addicted parents; KATIA LUND’s poignant contribution entitled BILU & JOÃO , portrays a day in the life of two enterprising children struggling on the streets of São Paolo; JORDAN SCOTT and RIDLEY SCOTT have co-directed the hypnotic Jonathan, written by Jordan Scott, depicting a photojournalist whose desperate need to escape his personal torment allows him to regress back to his childhood; STEFANO VENERUSO has co-written and directed Ciro, a story about a young boy living between crime and play in the run down housing estates of Naples; and JOHN WOO’s moving film Song Song & Little Cat follows the special bond between the penniless orphan, Little Cat, and the wealthy yet troubled Song Song.This unique project brings together these incredible talents from very different parts of the world to create a feature with a strong image and a powerful message.Producer Chiara Tilesi discusses the thinking behind the project:“The title says it all: ‘All the Invisible Children’; our aim is to bring ignored children’s issues into public awareness and consciousness, if nothing else, to make them more visible. Cinema, like music and other art forms, is a perfect medium to raise the bar of awareness, empathy, compassion and understanding. We all felt that this was an opportunity that needed to be seized. I am so glad we did, and I thank all our participants very sincerely.”The film, which has premiere at the Venice Film Festival in September 2005, took over four years to make and as Chiara Tilesi explains, funding was not easy.“Securing the finance was actually quite difficult considering the complexity and size of the project. It took four years of hard work and we knocked on many doors. However, as this film transcends the entertainment industry, we brought together several ‘worlds’. In the end though, thanks to the energy and inspiration of the directors and solid and committed production teamwork, we succeeded in securing finance. Another aspect that seems to be worth mentioning, is the one of global production organization and logistics; dealing with eight different directors in seven different countries sometimes even simultaneously, has been quite challenging for our entire team. Thanks to the quality and stature of the directors and their producers’ work though, I can say that being on every set has been for me a great professional experience and a true learning opportunity”.Each director has been given total creative freedom, with the back up of the producers who were there to help every step of the way. Chiara explains:“When I first thought about doing this film it was essential that each of the directors be allowed to choose their theme and have the freedom to develop their idea. It would have been absurd to try and impose themes onto them - if they are not portraying something close to their hearts, it would not have the same resonance. We discussed the main aim of the film, which was to underline those aspects of children that most of the times are invisible; and they are invisible because nobody knows about them. The only preset concept was that we were looking for stories about the plight of children from their own countries. Miraculously, all the directors came up with completely different themes.”
All the Invisible Children is the brainchild of Producer Chiara Tilesi. Together with Stefano Veneruso, her producing partner of MK Film Productions, they firmly believed in the realization of this film composed of seven segments directed by authoritative directors. The film makers narrate, through their own personal perspective, unique stories about the children’s condition in their part of the world.Considering the complexity and actual aim of the project, the producers felt the need to involve different personalities and institutions. All the Invisible Children has actually been produced by Maria Grazia Cucinotta, Chiara Tilesi and Stefano Veneruso for MK Film Productions, in conjunction with associate producers Gaetano Daniele, Anna Rita Dell’Atte, Cesare Falletti di Villa Falletto and Andrea Piedimonte. Moreover, the film has been co-produced by Rai Cinema and distributed in Italy by 01 Distribution.Following, is an apercu of the directors who realized this extraordinary film and a glimpse of their work:MEHDI CHAREF’s troubling story Tanza is named after its hero, a twelve-year-old boy who joins an army of freedom fighters; EMIR KUSTURICA’s uplifting segment tells the heartbreaking tale of a young gypsy boy; SPIKE LEE’s powerful film Jesus Children of America tells of the struggle of a Brooklyn teenager who realizes that she is the HIV-positive daughter of drug-addicted parents; KATIA LUND’s poignant contribution entitled BILU & JOÃO , portrays a day in the life of two enterprising children struggling on the streets of São Paolo; JORDAN SCOTT and RIDLEY SCOTT have co-directed the hypnotic Jonathan, written by Jordan Scott, depicting a photojournalist whose desperate need to escape his personal torment allows him to regress back to his childhood; STEFANO VENERUSO has co-written and directed Ciro, a story about a young boy living between crime and play in the run down housing estates of Naples; and JOHN WOO’s moving film Song Song & Little Cat follows the special bond between the penniless orphan, Little Cat, and the wealthy yet troubled Song Song.This unique project brings together these incredible talents from very different parts of the world to create a feature with a strong image and a powerful message.Producer Chiara Tilesi discusses the thinking behind the project:“The title says it all: ‘All the Invisible Children’; our aim is to bring ignored children’s issues into public awareness and consciousness, if nothing else, to make them more visible. Cinema, like music and other art forms, is a perfect medium to raise the bar of awareness, empathy, compassion and understanding. We all felt that this was an opportunity that needed to be seized. I am so glad we did, and I thank all our participants very sincerely.”The film, which has premiere at the Venice Film Festival in September 2005, took over four years to make and as Chiara Tilesi explains, funding was not easy.“Securing the finance was actually quite difficult considering the complexity and size of the project. It took four years of hard work and we knocked on many doors. However, as this film transcends the entertainment industry, we brought together several ‘worlds’. In the end though, thanks to the energy and inspiration of the directors and solid and committed production teamwork, we succeeded in securing finance. Another aspect that seems to be worth mentioning, is the one of global production organization and logistics; dealing with eight different directors in seven different countries sometimes even simultaneously, has been quite challenging for our entire team. Thanks to the quality and stature of the directors and their producers’ work though, I can say that being on every set has been for me a great professional experience and a true learning opportunity”.Each director has been given total creative freedom, with the back up of the producers who were there to help every step of the way. Chiara explains:“When I first thought about doing this film it was essential that each of the directors be allowed to choose their theme and have the freedom to develop their idea. It would have been absurd to try and impose themes onto them - if they are not portraying something close to their hearts, it would not have the same resonance. We discussed the main aim of the film, which was to underline those aspects of children that most of the times are invisible; and they are invisible because nobody knows about them. The only preset concept was that we were looking for stories about the plight of children from their own countries. Miraculously, all the directors came up with completely different themes.”Soare si Martisoare
Odata soarele coborî într-un sat, la hora, luând chipul unui fecior. Un zmeu l-a pândit si l-a rapit dintre oameni, inchizându-l într-o temnita. Lumea se intristase. Pasarile nu mai cântau, izvoarele nu mai curgeau, iar copiii nu mai râdeau. Nimeni nu îndraznea sa-l înfrunte pe zmeu. Dar într-o zi, un tânar voinic s-a hotarât sa plece sa salveze soarele. Multi dintre pamânteni l-au condus si i-au dat din puterile lor ca sa-l ajute sa-l biruie pe zmeu si sa elibereze soarele...Drumul lui a durat 3 anotimpuri: vara, toamna si iarna. A gasit castelul zmeului si au început lupta. S-au înfruntat zile întregi pâna când zmeul fu doborât. Slabit de puteri si ranit, tânarul elibera Soarele. Acesta se ridica pe cer înveselind si bucurând lumea. A reînviat natura, oamenii s-au bucurat, dar viteazul n-a ajuns sa vada primavara. Sângele cald din rani i s-a scurs în zapada. Pe când acesta se topea, rasareau flori albe, ghioceii, vestitorii primaverii. Pâna si ultima picatura de sânge se scurse în zapada imaculata. Muri...De atunci se împletesc doi ciucurasi: unul alb si unul rosu. Rosul înseamna dragoste pentru tot ce este frumos, amintind de culoarea sângelui voinicului. Albul simbolizeaza sanatatea si puritatea ghiocelului, prima floare a primaverii. Primavara e cea mai frumoasa poveste a Soarelui, in care fiecare suflet este o floare , iar fiecare zambet este un fluture ce zboara orbit de miracolul acestei lumi!!!!!! La Multi Ani de MARTISOR!!!!!
Odata soarele coborî într-un sat, la hora, luând chipul unui fecior. Un zmeu l-a pândit si l-a rapit dintre oameni, inchizându-l într-o temnita. Lumea se intristase. Pasarile nu mai cântau, izvoarele nu mai curgeau, iar copiii nu mai râdeau. Nimeni nu îndraznea sa-l înfrunte pe zmeu. Dar într-o zi, un tânar voinic s-a hotarât sa plece sa salveze soarele. Multi dintre pamânteni l-au condus si i-au dat din puterile lor ca sa-l ajute sa-l biruie pe zmeu si sa elibereze soarele...Drumul lui a durat 3 anotimpuri: vara, toamna si iarna. A gasit castelul zmeului si au început lupta. S-au înfruntat zile întregi pâna când zmeul fu doborât. Slabit de puteri si ranit, tânarul elibera Soarele. Acesta se ridica pe cer înveselind si bucurând lumea. A reînviat natura, oamenii s-au bucurat, dar viteazul n-a ajuns sa vada primavara. Sângele cald din rani i s-a scurs în zapada. Pe când acesta se topea, rasareau flori albe, ghioceii, vestitorii primaverii. Pâna si ultima picatura de sânge se scurse în zapada imaculata. Muri...De atunci se împletesc doi ciucurasi: unul alb si unul rosu. Rosul înseamna dragoste pentru tot ce este frumos, amintind de culoarea sângelui voinicului. Albul simbolizeaza sanatatea si puritatea ghiocelului, prima floare a primaverii. Primavara e cea mai frumoasa poveste a Soarelui, in care fiecare suflet este o floare , iar fiecare zambet este un fluture ce zboara orbit de miracolul acestei lumi!!!!!! La Multi Ani de MARTISOR!!!!!Ziua despre care Poezia vorbeste cel mai bine..
I-Shall I compare thee to a summer's day? Thou art more lovely and more temperateRough winds do shake the darling buds of May, And summer's lease hath all too short a date: Sometime too hot the eye of heaven shines, And often is his gold complexion dimm'd; And every fair from fair sometime declines, By chance, or nature's changing course, untrimm'd; But thy eternal summer shall not fade, Nor lose possession of that fair thou owest; Nor shall Death brag thou wander'st in his shade, When in eternal lines to time thou growest; So long as men can breathe, or eyes can see, So long lives this, and this gives life to thee.(William Shakepeare -Sonnet18) ROMEO -Lady, by yonder blessed moon I swearThat tips with silver all these fruit-tree tops--JULIET -O, swear not by the moon, the inconstant moon,That monthly changes in her circled orb,Lest that thy love prove likewise variable.ROMEO -What shall I swear by?JULIET -Do not swear at all;Or, if thou wilt, swear by thy gracious self,Which is the god of my idolatry,And I'll believe thee...(Romeo and Juliet Act 2, Scene 2 )
I-Shall I compare thee to a summer's day? Thou art more lovely and more temperateRough winds do shake the darling buds of May, And summer's lease hath all too short a date: Sometime too hot the eye of heaven shines, And often is his gold complexion dimm'd; And every fair from fair sometime declines, By chance, or nature's changing course, untrimm'd; But thy eternal summer shall not fade, Nor lose possession of that fair thou owest; Nor shall Death brag thou wander'st in his shade, When in eternal lines to time thou growest; So long as men can breathe, or eyes can see, So long lives this, and this gives life to thee.(William Shakepeare -Sonnet18) ROMEO -Lady, by yonder blessed moon I swearThat tips with silver all these fruit-tree tops--JULIET -O, swear not by the moon, the inconstant moon,That monthly changes in her circled orb,Lest that thy love prove likewise variable.ROMEO -What shall I swear by?JULIET -Do not swear at all;Or, if thou wilt, swear by thy gracious self,Which is the god of my idolatry,And I'll believe thee...(Romeo and Juliet Act 2, Scene 2 )Geniul poeziei romanesti
Atunci cand vorbesc despre Mihai Eminescu cuvintele sunt doar pete bizare de culoare care oricat de frumoase si inaltzatoare ar fi, nu pot descrie decat o mica parte din genialitatea si farmecul acestei personalitatzi. (Imparat si Proletar) Pe bănci de lemn, în scunda tavernă mohorâtă,Unde pătrunde ziua printre fereşti murdare,Pe lângă mese lunge, stătea posomorâtă,Cu feţe-ntunecoase, o ceată pribegită,Copii săraci şi sceptici ai plebei proletareAh! - zise unul - spuneţi că-i omul o luminăPe lumea asta plină de-amaruri şi de chin?Nici o scânteie-ntr-însul nu-i candidă şi plină,Murdară este raza-i ca globul cel de tină,Asupra cărui dânsul domneşte pe deplin. (Scrisoarea a II-a)De ce pana mea rămîne în cerneală, mă întrebi?De ce ritmul nu m-abate cu ispita-i de la trebi?De ce dorm, îngrămădite între galbenele file,Iambii suitori, troheii, săltăreţele dactile?Dacă tu ştiai problema astei vieţi cu care lupt,Ai vedea că am cuvinte pana chiar să o fi rupt,Căci întreb, la ce-am începe să-ncercăm în luptă dreaptăA turna în formă nouă limba veche şi-nţeleaptă?Acea tainică simţire, care doarme-n a mea harfă,În cuplete de teatru s-o desfac ca pe o marfă,Cînd cu sete cauţ forma ce să poată să te-ncapă,Să le scriu, cum cere lumea, vro istorie pe apă?Însa tu îmi vei răspunde că e bine ca în lumePrin frumoasă stihuire să pătrunză al meu nume,Să-mi atrag luare-aminte a bărbaţilor din ţară,Să-mi dedic a mele versuri la cucoane, bunăoară,Şi dezgustul meu din suflet să-l împac prin a mea minte.. (Luceafarul) ...A fost odata ca-n povesti A fost ca niciodata, Din rude mari împaratesti, O prea frumoasa fata.Si era una la parinti Si mândra-n toate cele, Cum e Fecioara între sfinti Si luna între stele.Din umbra falnicelor bolti Ea pasul si-l îndreapta Lânga fereastra, unde-n colt Luceafarul asteapta.Privea în zare cum pe mari Rasare si straluce, Pe miscatoarele carari Corabii negre duce, Îl vede azi, îl vede mâni, Astfel dorinta-i gata; El iar, privind de saptamâni, Îi cade draga fata.Cum ea pe coate-si razima Visând ale ei tâmple, De dorul lui si inima Si sufletu-i se împle.Si cât de viu s-aprinde el În orisicare sara, Spre umbra negrului castel Când ea o sa-i apara ....Am pus doar cateva mostre ale celui care cu magia mintzii si a sufletului, a transformat poezia in cea mai desavarsita arta, care poate cuprinde infinitul pe o pagina...MIHAI EMINESCU
Atunci cand vorbesc despre Mihai Eminescu cuvintele sunt doar pete bizare de culoare care oricat de frumoase si inaltzatoare ar fi, nu pot descrie decat o mica parte din genialitatea si farmecul acestei personalitatzi. (Imparat si Proletar) Pe bănci de lemn, în scunda tavernă mohorâtă,Unde pătrunde ziua printre fereşti murdare,Pe lângă mese lunge, stătea posomorâtă,Cu feţe-ntunecoase, o ceată pribegită,Copii săraci şi sceptici ai plebei proletareAh! - zise unul - spuneţi că-i omul o luminăPe lumea asta plină de-amaruri şi de chin?Nici o scânteie-ntr-însul nu-i candidă şi plină,Murdară este raza-i ca globul cel de tină,Asupra cărui dânsul domneşte pe deplin. (Scrisoarea a II-a)De ce pana mea rămîne în cerneală, mă întrebi?De ce ritmul nu m-abate cu ispita-i de la trebi?De ce dorm, îngrămădite între galbenele file,Iambii suitori, troheii, săltăreţele dactile?Dacă tu ştiai problema astei vieţi cu care lupt,Ai vedea că am cuvinte pana chiar să o fi rupt,Căci întreb, la ce-am începe să-ncercăm în luptă dreaptăA turna în formă nouă limba veche şi-nţeleaptă?Acea tainică simţire, care doarme-n a mea harfă,În cuplete de teatru s-o desfac ca pe o marfă,Cînd cu sete cauţ forma ce să poată să te-ncapă,Să le scriu, cum cere lumea, vro istorie pe apă?Însa tu îmi vei răspunde că e bine ca în lumePrin frumoasă stihuire să pătrunză al meu nume,Să-mi atrag luare-aminte a bărbaţilor din ţară,Să-mi dedic a mele versuri la cucoane, bunăoară,Şi dezgustul meu din suflet să-l împac prin a mea minte.. (Luceafarul) ...A fost odata ca-n povesti A fost ca niciodata, Din rude mari împaratesti, O prea frumoasa fata.Si era una la parinti Si mândra-n toate cele, Cum e Fecioara între sfinti Si luna între stele.Din umbra falnicelor bolti Ea pasul si-l îndreapta Lânga fereastra, unde-n colt Luceafarul asteapta.Privea în zare cum pe mari Rasare si straluce, Pe miscatoarele carari Corabii negre duce, Îl vede azi, îl vede mâni, Astfel dorinta-i gata; El iar, privind de saptamâni, Îi cade draga fata.Cum ea pe coate-si razima Visând ale ei tâmple, De dorul lui si inima Si sufletu-i se împle.Si cât de viu s-aprinde el În orisicare sara, Spre umbra negrului castel Când ea o sa-i apara ....Am pus doar cateva mostre ale celui care cu magia mintzii si a sufletului, a transformat poezia in cea mai desavarsita arta, care poate cuprinde infinitul pe o pagina...MIHAI EMINESCU Pungi de Hartie vs Pungi de Plastic....
Priveam eri la BBC, o emisiune unde catziva experti au dicutat foarte aprins timp de o ora si ceva despre "CE AR PUTEA FACE CU PUNGILE DE HARTIE", daca dintr-un oarecare motiv nu au reusit sa le dea la reciclare. Intai mi se paru foarte amuzant sa aud sugestii de genul:Cut the bags open and make book covers for school books. Cut out some eye holes and make a mask. Save bags with handles for decorate it yourself trick or treat bags.Cut into place mat sizes and let the kids color their own place mats just like at the big chain restaurants. If you want to get really creative put some games or puzzles or a story starter to get the kids going.Use to help unripe peaches, plums, and tomatoes ripen more quickly. Make a kite by attaching string to each corner of the bag (at the open end). Hold the strings and see how high your kite will go! Cut into strips and make paper chains. etc..
Priveam eri la BBC, o emisiune unde catziva experti au dicutat foarte aprins timp de o ora si ceva despre "CE AR PUTEA FACE CU PUNGILE DE HARTIE", daca dintr-un oarecare motiv nu au reusit sa le dea la reciclare. Intai mi se paru foarte amuzant sa aud sugestii de genul:Cut the bags open and make book covers for school books. Cut out some eye holes and make a mask. Save bags with handles for decorate it yourself trick or treat bags.Cut into place mat sizes and let the kids color their own place mats just like at the big chain restaurants. If you want to get really creative put some games or puzzles or a story starter to get the kids going.Use to help unripe peaches, plums, and tomatoes ripen more quickly. Make a kite by attaching string to each corner of the bag (at the open end). Hold the strings and see how high your kite will go! Cut into strips and make paper chains. etc.. Insa imediat mi-am dat seama ca la noi nici se prea poate vorbi despre aceste pungi de hartie, mai mult si cele de plastic incep sa devina un adevarat lux (in sensul ca majoritatea magazinelor cer taxa si pt ele).
In al doilea rand daca ma gandesc cum ar fi sa se discute si la noi "Ce Sa Facem cu Pungile de Plastic?" Raspunsul cred ca ar veni prompt si sigur: "sa le folosim de 1000 de ori", dupa care, daca ne lasa inima le mai si aruncam...asta in caz ca nu "le pescuieste din tomberoane vre-o babutza care prevazatoare si practica din fire, le va gasi cu sigurantza cel putin inca 10 intrebuintzari... sa se mire toti cu BBC-ul lor cu tot..
Si cam asa traiesc pungile de plastic in Republica Moldova...(chiar daca or fi ele pericol ecologic, dar aici nu le lasa nimeni asa, cu una cu doua..).
Un P.S. pentru Mos Craciun
Draga Mosule Craciun,Dupa ce am vazut astazi n-am putut sa nu iti scriu iarasi...stai sa-ti spun,Dimineatza de martzi, adica azi. Friiiiiig, tare frig afara. Dar cu gandul la ciocolata imi pun fularul cel galben de larna peste nas si ies pana la magazinul din apropiere. Acolo trec repede printre cativa oameni pe jumatate adormiti ca sa ajung in sfarsit la BUCURIA-(o filiala a multiubitei fabrici) ...dupa o privire fulger imi dau seama ca o sa stau la coada pt cumparatura mea...dar ma conformez de dragul scopului...Lumea cumpara "bumboane", tanti vanzatoare are niste ochelari care ii cad de pe nas si o fatza de conopida, ma amuza de nu mai pot, dar nu rad ca nu-i frumos sa razi de altii si inca singura...Pe langa toate e si racita tanti....mi-am dat seama de chestia asta dupa primul APCIUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU ( la care nici gand sa-si acopere gura cu o batista sau macar cu mana)...ploaie de bacterii, tunete de nervi....Totusi stau cuminte si astept randul de aproape 15 minute. Uraa in sfarsit vad ca inaintea mea este o singura doamna care vrea "bomboane bune"....da sa fie BUNE..pana la urma a luat napolitane -da asta nu e tocmai treaba mea asa ca incerc sa nu dau atentie....In sfarsit aud:- Ce vrea fetitza??Eu, din reflex de bune maniere ii zic: " Buna ziua, imi dati si mie va rog..." La care doamna se incrunta si-mi zice : "Ei, dap nu vezi shi buna ii ziua, lucrezi de te ia dracu si nici nu te vede nimeni!!!!Spune repede ce sa-ti dau si nu ma lua tu pi mini cu vorbe deaiestea..."Hooo, ma uit la dansa cu ochii mari si ma intreb pentru ce naiba se precipita la mine in halul asta? Ii zic sa nu strige ca nu-i in Jungla si sa-mi dea 300gr de Chisinaul de Seara....Se pare ca nu i-a placut comparatia mea...acuma urla cu doua tonuri mai sus (vaiii ce voooce, ce prestatiee)....as sta la spectacol, dar n-am timp, asa ca ii zic EXTREM de amabil sa-mi dea ce ii cer sa ii platesc si sa ne despartim fericite.... Ar mai urla ea dar la un moment dat observa ca se mareste coada si lumea se cam enerveaza....in sfarsit tace si-mi tranteste bomboanele cerute de parca ar fi vrut sa faca gaura-n tejghea cu ele.."Na! Ti-am pus de 16 lei ca 300gr fix nu se primesc!!Si da-mi 25 bani pt "culioshel"Intreb: "Adica tre sa va platesc pentru pachetelul asta mic??""DAP CUUM, amu ni le da la numar shi nu pot sa le dau dijeaba..!!!""Buuun." Zic si fac eforturi enorme sa nu rad de afirmatia asta...Imi da rest, cu atata nervozitate in miscari incat ma gandeam ca daca Pinnochio cel de lemn ar avea o sora (rea evident) , pai sigur e tanti asta....Nu i-am zis decat un merci scurt, ar fi fost culmea sa-i zic LAREVEDERE....nu cred ca as vrea sa o revad vre-o data....Si uite asa Mos Craciune, io stiu ca esti un mos bun si tocmai de asta te rog sa faci o minune si sa vad de acu incolo doar vanzatoare amabile, care sa nu se enerveze cand le dai un "Buna Ziua"...CELE BUNE MOS CRACIUNE!!!!!!Cu drag, Eu:)
Draga Mosule Craciun,Dupa ce am vazut astazi n-am putut sa nu iti scriu iarasi...stai sa-ti spun,Dimineatza de martzi, adica azi. Friiiiiig, tare frig afara. Dar cu gandul la ciocolata imi pun fularul cel galben de larna peste nas si ies pana la magazinul din apropiere. Acolo trec repede printre cativa oameni pe jumatate adormiti ca sa ajung in sfarsit la BUCURIA-(o filiala a multiubitei fabrici) ...dupa o privire fulger imi dau seama ca o sa stau la coada pt cumparatura mea...dar ma conformez de dragul scopului...Lumea cumpara "bumboane", tanti vanzatoare are niste ochelari care ii cad de pe nas si o fatza de conopida, ma amuza de nu mai pot, dar nu rad ca nu-i frumos sa razi de altii si inca singura...Pe langa toate e si racita tanti....mi-am dat seama de chestia asta dupa primul APCIUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU ( la care nici gand sa-si acopere gura cu o batista sau macar cu mana)...ploaie de bacterii, tunete de nervi....Totusi stau cuminte si astept randul de aproape 15 minute. Uraa in sfarsit vad ca inaintea mea este o singura doamna care vrea "bomboane bune"....da sa fie BUNE..pana la urma a luat napolitane -da asta nu e tocmai treaba mea asa ca incerc sa nu dau atentie....In sfarsit aud:- Ce vrea fetitza??Eu, din reflex de bune maniere ii zic: " Buna ziua, imi dati si mie va rog..." La care doamna se incrunta si-mi zice : "Ei, dap nu vezi shi buna ii ziua, lucrezi de te ia dracu si nici nu te vede nimeni!!!!Spune repede ce sa-ti dau si nu ma lua tu pi mini cu vorbe deaiestea..."Hooo, ma uit la dansa cu ochii mari si ma intreb pentru ce naiba se precipita la mine in halul asta? Ii zic sa nu strige ca nu-i in Jungla si sa-mi dea 300gr de Chisinaul de Seara....Se pare ca nu i-a placut comparatia mea...acuma urla cu doua tonuri mai sus (vaiii ce voooce, ce prestatiee)....as sta la spectacol, dar n-am timp, asa ca ii zic EXTREM de amabil sa-mi dea ce ii cer sa ii platesc si sa ne despartim fericite.... Ar mai urla ea dar la un moment dat observa ca se mareste coada si lumea se cam enerveaza....in sfarsit tace si-mi tranteste bomboanele cerute de parca ar fi vrut sa faca gaura-n tejghea cu ele.."Na! Ti-am pus de 16 lei ca 300gr fix nu se primesc!!Si da-mi 25 bani pt "culioshel"Intreb: "Adica tre sa va platesc pentru pachetelul asta mic??""DAP CUUM, amu ni le da la numar shi nu pot sa le dau dijeaba..!!!""Buuun." Zic si fac eforturi enorme sa nu rad de afirmatia asta...Imi da rest, cu atata nervozitate in miscari incat ma gandeam ca daca Pinnochio cel de lemn ar avea o sora (rea evident) , pai sigur e tanti asta....Nu i-am zis decat un merci scurt, ar fi fost culmea sa-i zic LAREVEDERE....nu cred ca as vrea sa o revad vre-o data....Si uite asa Mos Craciune, io stiu ca esti un mos bun si tocmai de asta te rog sa faci o minune si sa vad de acu incolo doar vanzatoare amabile, care sa nu se enerveze cand le dai un "Buna Ziua"...CELE BUNE MOS CRACIUNE!!!!!!Cu drag, Eu:)Scrisoare pentru Mos Craciun (capitolul3)
Mos Craciuuuuun,Uite ca revin si eu cu scrisorica mea:)Am fost tare ocupata in ultima vreme, am colaborat cu Mos Nicolae, l-am ajutat , ca racise saracu si era-n "febra de cadouri" ...tocmai de asta nu am scris.Pai uite, sa revin la lista mea , stii mosule, ma gandesc ca as vrea sa ne aduci un ministru al Culturii, te rooog, da sa-ti spun ceva, cand o sa faci acolo la tine-n atelier Ministri ai culturii, sa faci te rog oameni care intr-adevar sa aiba ideie de cultura, arta si tot ce ar trebui sa inglobeze domeniul lor. Altceva ar mai fi, sa faci cumva sa dispara tot tutunul din lume, asa brusc, sa nu fumeze nimeni, ca eu asa tare vreau sa respir, macar...O SAPTAMANA...iar cei care totusi au facut un hobby din a-si ruina propriul organism , sa le pui multe multe multe bomboane prin buzunare (nu de cele scumpe, de astea mici si prapadite de la Nefis) sa-si strice dintzii daca tot le place sa faca gauri, sa le faca in dintzii lor nu in plamanii mei. A, da, era sa -mi scape un detaliu ,sa vezi Moshule, avem noi aici in Chisinau un bulevard care se numeste Traian, asa si exact pe Traian asta sta un chiosc, care pe langa faptul ca e absolut inutil, mai e si o sursa lenta dar sigura de Analfabetism, te intrebi de ce? Pentru ca pe sticla scrie cu litere mari si galbene:" LEGUME, FRUCTE SI BANANE"...asa ca te rog fa acolo orice altceva , demoleaza-l ...ORICE numa sa nu-l vad eu. Te mai rog ceva, stii fabrica Bucuria? Tre sa stii, sigur ti-o fi zis vre-un elf cu viziuni est-europene despre ea; fabrica asta e tare mare si zi de zi face dulciuri, acuma doleantza mea e sa nu mai faca nimeni produse cu E-uri (conservanti, uleiuri tehnice sau de palmier)...nu de alta dar eu as manca ciocolata de la Bucuria ca imi place denumirea fabricii, da cand vad E-uri...nu ma Bucur deloc, ba din contra.....
No bine Moshule,eu te las pentru moment dar te asigur ca o sa-ti mai scriu.....
LArevedere , salutari renilor ( spune-le sa vina pe role anul asta ca avem drumuri mai rele decat anu trecut)
Cu mare drag,
tot eu, Corina:)
Scrisoare pentru Mos Craciun (capitolul2)
Draga Mos Craciun!!!!!!Scriu din nou pentru ca trebuie neaparat sa-ti spun cateva lucruri, care sincer sper sa nu le prea intalnesc in Noul An....Ieri, zi de Duminica, afara friiiig, da ce nu faci pentru un spectacol la care ti-ai luat deja bilet si la care vrei neaparat sa ajungi...ca sa nu creez confuzii: SPARGATORUL DE NUCI (balet in doua acte) de P.I. Tchaikovski. Urc scarile, intru, n-am intarziat, merg la locul meu si astept....In sfarsit al treilea sunet, lumina se stinge si povestea incepe. Cu toate astea inca vre-o zece ratacitzi intra galagiosi facandu-si loc prin intuneric...mdaaa....incerc sa-mi indrept toata atentia spre scena......Imposibil... fara sa vreau aud dialoguri de domenii diverse:-Si cat tzine spektakliu ista si cine canta?-Da nustiu, matinca Biesu..-Hai dar stam pana canta ea si ne ducem...Cu greu imi stapaneam rasul....Dupa primul act vine si momentul "fericit"- ANTRACT...o parte din spectatori a iesit sa manance:)))), iar o alta parte se uita-n Fosa, de parca ar fi circ acolo...Se apropie doua fete si ma intreaba: " Da ce-s foitzele celea roz care costa 2 lei?" Le explic faptul ca aceea se numeste libret si acolo e continutul povestii din scena. Dupa un "AAAAAA, da??", fetele se aseaza si intr-o clipa uita de libret, si de faptul pentru ce au venit( in orice caz asta reiesea din subiectul discutiei).In scurt timp dupa inceputul celui de al doilea act aud o voce in spatele meu: "Iaka, am dat 60 lei sa ma uit cum sar niste capre".....Sincer abia m-am abtinut sa nu-l intreb pe nenea cela "destept" pentru ce naiba a mai venit,????Ei ce sa zic.... cel mai urat este faptul ca unii vin asa doar sa scartzaie din scaun si sa manance chips-ri, fara sa le treaca prin minte cat de multa munca necesita un spectacol si cat suflet este in fiecare miscare si in fiecare acord....Nu mai zic nimic de cei care confunda notiunile de Opera si Balet......Draga Mos Craciun, de data asta te rog un singur lucru:Fa un miracol si pune-le pe toate la locul lor, sa aiba toti destula minte incat sa poata respecta si aprecia tot ce ii inconjoara, cu atat mai mult Arta....
Draga Mos Craciun!!!!!!Scriu din nou pentru ca trebuie neaparat sa-ti spun cateva lucruri, care sincer sper sa nu le prea intalnesc in Noul An....Ieri, zi de Duminica, afara friiiig, da ce nu faci pentru un spectacol la care ti-ai luat deja bilet si la care vrei neaparat sa ajungi...ca sa nu creez confuzii: SPARGATORUL DE NUCI (balet in doua acte) de P.I. Tchaikovski. Urc scarile, intru, n-am intarziat, merg la locul meu si astept....In sfarsit al treilea sunet, lumina se stinge si povestea incepe. Cu toate astea inca vre-o zece ratacitzi intra galagiosi facandu-si loc prin intuneric...mdaaa....incerc sa-mi indrept toata atentia spre scena......Imposibil... fara sa vreau aud dialoguri de domenii diverse:-Si cat tzine spektakliu ista si cine canta?-Da nustiu, matinca Biesu..-Hai dar stam pana canta ea si ne ducem...Cu greu imi stapaneam rasul....Dupa primul act vine si momentul "fericit"- ANTRACT...o parte din spectatori a iesit sa manance:)))), iar o alta parte se uita-n Fosa, de parca ar fi circ acolo...Se apropie doua fete si ma intreaba: " Da ce-s foitzele celea roz care costa 2 lei?" Le explic faptul ca aceea se numeste libret si acolo e continutul povestii din scena. Dupa un "AAAAAA, da??", fetele se aseaza si intr-o clipa uita de libret, si de faptul pentru ce au venit( in orice caz asta reiesea din subiectul discutiei).In scurt timp dupa inceputul celui de al doilea act aud o voce in spatele meu: "Iaka, am dat 60 lei sa ma uit cum sar niste capre".....Sincer abia m-am abtinut sa nu-l intreb pe nenea cela "destept" pentru ce naiba a mai venit,????Ei ce sa zic.... cel mai urat este faptul ca unii vin asa doar sa scartzaie din scaun si sa manance chips-ri, fara sa le treaca prin minte cat de multa munca necesita un spectacol si cat suflet este in fiecare miscare si in fiecare acord....Nu mai zic nimic de cei care confunda notiunile de Opera si Balet......Draga Mos Craciun, de data asta te rog un singur lucru:Fa un miracol si pune-le pe toate la locul lor, sa aiba toti destula minte incat sa poata respecta si aprecia tot ce ii inconjoara, cu atat mai mult Arta....DRAGA MOS CRACIUN ( capitolul I )...
Pentru ca se apropie Maria Sa IARNA si dupa cum se stie, aceasta nu vine niciodata singura, m-am gandit sa ii scriu mosului un volum de scrisori...(asta din modestie, evident) :)Asa deci, sa incepem cu inceputul:Draga Mos Craciunel,Stiu ca primesti scrisori aproape identice si pentru ca ti s-a acrit de ele, uneori nu mai citesti nimica, ei bine in cazul meu pot sa te asigur ca nu se va intampla asa.In primul rand te-as ruga sa aduci cateva tone de sanatate, atata cat sa ajunga la toti, poate in felul asta medicii si farmacistii vor invata sa fie amabili macar odata in saptamana.A, mai este ceva de maxima importanta, sa o aduci te rog inapoi pe BONY (motana mea), nustiu unde-i si nu pot trai cu ideea ca sufera de foame si frig pe undeva, si in plus cu siguranta ii lipseste o perna, si stirile (ca e felina desteapta)....Dupa asta te rog sa faci cumva sa nu vad dimineatza nici o baba in transportul public, sa fie in toate troleurile cafea (cu si fara zahar), ciocolata, arahide si ziare, la fiecare statie, o voce placuta sa anuntze " Dragi pasageri, sper ca aveti o calatorie placuta, am ajuns la statia XXXXX, va rugam sa coborati daca e cazul si va FOARTE MULTUMIM ca a-ti ales serviciile noastre- O ZI BUNA!"In magazine sa fie mereu consultanti care sa vorbeasca doar cand sunt intrebati si atunci scurt si la subiect. Pretzurile sa varieze exact dupa grosimea buzunarului meu, a, da si pt prezentza in magazine sa se dea ciocolata, asa pentru....a mentzine starea de fericire:):).Sa nu uit, draga Mosule, te-as ruga sa faci o minune sa dispara toate mutrele urate si antipatice de la TV si vocile de carbunari de la unele posturi (mai ales nationale)Ca sa nu te plictisesc cu aceasta prima scrisorica, vreau drept final sa te rog sa aduci caldura in calorifere, ca uneori am impresia ca o sa-mi inghetze si visele si ar fi pacat, ca visez frumos in ultima vreme:)
Pentru ca se apropie Maria Sa IARNA si dupa cum se stie, aceasta nu vine niciodata singura, m-am gandit sa ii scriu mosului un volum de scrisori...(asta din modestie, evident) :)Asa deci, sa incepem cu inceputul:Draga Mos Craciunel,Stiu ca primesti scrisori aproape identice si pentru ca ti s-a acrit de ele, uneori nu mai citesti nimica, ei bine in cazul meu pot sa te asigur ca nu se va intampla asa.In primul rand te-as ruga sa aduci cateva tone de sanatate, atata cat sa ajunga la toti, poate in felul asta medicii si farmacistii vor invata sa fie amabili macar odata in saptamana.A, mai este ceva de maxima importanta, sa o aduci te rog inapoi pe BONY (motana mea), nustiu unde-i si nu pot trai cu ideea ca sufera de foame si frig pe undeva, si in plus cu siguranta ii lipseste o perna, si stirile (ca e felina desteapta)....Dupa asta te rog sa faci cumva sa nu vad dimineatza nici o baba in transportul public, sa fie in toate troleurile cafea (cu si fara zahar), ciocolata, arahide si ziare, la fiecare statie, o voce placuta sa anuntze " Dragi pasageri, sper ca aveti o calatorie placuta, am ajuns la statia XXXXX, va rugam sa coborati daca e cazul si va FOARTE MULTUMIM ca a-ti ales serviciile noastre- O ZI BUNA!"In magazine sa fie mereu consultanti care sa vorbeasca doar cand sunt intrebati si atunci scurt si la subiect. Pretzurile sa varieze exact dupa grosimea buzunarului meu, a, da si pt prezentza in magazine sa se dea ciocolata, asa pentru....a mentzine starea de fericire:):).Sa nu uit, draga Mosule, te-as ruga sa faci o minune sa dispara toate mutrele urate si antipatice de la TV si vocile de carbunari de la unele posturi (mai ales nationale)Ca sa nu te plictisesc cu aceasta prima scrisorica, vreau drept final sa te rog sa aduci caldura in calorifere, ca uneori am impresia ca o sa-mi inghetze si visele si ar fi pacat, ca visez frumos in ultima vreme:)Cu mult drag ,
EU:)
12.11.2008,Chisinau,
De la fereastra cu soare,
Regatul Unit al Moldovei, Transnistriei si Sorocii de Nord.
Destinatar:
Mos Craciun ( cu plete dalbe)
Polul Nord
Imparatia Zapezilor,
( prin nametzi
VA URMA.......
Tampenii...de culoare..
Nu credeam ca o sa ajung sa o vad si pe asta....o pisica cu blana vopsita in diverse nuantze,( mov, albastru si negru)...deci chiar nu pot sa cred cat de sarite de pe fix pot fi unele persoane, bietul animal, a ajuns sa aiba mai mult creier decat stapanul.Ma gandesc oare ce urmeaza??Poate papagali la lesa si fluturi la brelocul de la chei....jalnic. Nu mai zic nimic despre faptul ca lumea abereaza vizibil cand este vorba de "moda" de la TV- incercand sa o urmeze orbeste, fara sa faca incercari de a o adapta, macar putin......Mai bine ar purta opincutze...macar n-ar fi asa ridicol cum sunt pantofii cu fosfor...
Nu credeam ca o sa ajung sa o vad si pe asta....o pisica cu blana vopsita in diverse nuantze,( mov, albastru si negru)...deci chiar nu pot sa cred cat de sarite de pe fix pot fi unele persoane, bietul animal, a ajuns sa aiba mai mult creier decat stapanul.Ma gandesc oare ce urmeaza??Poate papagali la lesa si fluturi la brelocul de la chei....jalnic. Nu mai zic nimic despre faptul ca lumea abereaza vizibil cand este vorba de "moda" de la TV- incercand sa o urmeze orbeste, fara sa faca incercari de a o adapta, macar putin......Mai bine ar purta opincutze...macar n-ar fi asa ridicol cum sunt pantofii cu fosfor...
Bunica:)
Bunicutza mea, o persoana extraordinara de la care in fiecare zi invat ceva frumos si pe care nu voi inceta niciodata sa o admir.Chiar daca timpul trece fulgerator lasand fire albe in parul ei odata negru ca pana corbului, cei aproape 90 de ani nu fac decat sa o innobileze, fara a putea sa-i stearga limpezimea privirii si zambetul.Mereu zice ca varsta omului este doar o scuza a timpului si ca defapt important este varsta pe care o ai in suflet-iar la ea in suflet e mereu soare si urme de primavara.Are o viatza despre care s-ar putea scrie carti, imbratisand domenii extrem de diverse: de la arta , muzica si compozitie, pana la medicina,pedagogie si ziaristica.Zice ca daca ar mai face o facultate asta ar fi cu sigurantza ceva de domeniu politic (si sunt sigura ca ar avea rezultate foarte bune:).Cea mai mare pasiune a ei este DE A TRAI, combina cu maiestrie acordurile viorii si muncile agricole de care se ocupa vara intreaga, bucurandu-se nespus de roadele toamnei aurii.Am rugato azi sa-mi descrie pe scurt o zi asa cum o traieste ea, iata ce mi-a zis:" Deabia deschid ochii si soarele imi invaluie casa cu lumina lui splendida, iar zarea imi promite o zi buna. Pe fereastra se zareste Nistru ce isi spune zi de zi povestea milenara. In scurt timp pornesc la camp, acolo unde culturile agricole se simt in largul lor iar Soarele si Ploaia isi construiesc imparatia. Drumul (de 6 km) imi da timp suficient de a fugi cu gandul la tot felul de trebi dar si la planuri de viitor apropiat. Ajungand la camp vad de departe nucul sadit de mine acu 4 ani, care deja imi serveste drept adapost de razele fierbinti ale lunii iulie. Cand obosesc de munca , ma asez sub nuc sa-mi trag rasuflarea si sa observ zborul pasarilor care se avanta frenetic dupa insecte.Timpul se deapana vertiginos si razele soarelui din ce in ce mai nemiloase, ma determina sa-mi continui prezentza la umbra nucului, iar dupa o noua runda de munci agricole ma indrept spre casa.Cu fiecare zi , dorintza de a ma afla aici in "bratele naturii" , sub nucul cel plin de rod se intetzeste si in plus, cum as putea sa renuntz la acest spectacol pe care mi-l ofera natura in fiecare zi. Intotdeauna am avut o pasiune aparte pentru tot ce e frumos- iar cu anii acest sentiment se aprofundeaza in continuu.Acum, il rog pe Dumnezeu sa ne daruiasca o toamna de poveste, cat mai bogata in toata varietatea sa de aspecte, iar noi sa ne facem in fiecare zi timp sa o admiram."Dupa spusele bunicii nu mai zic nimic, decat faptul ca ma inchin in fatza unui asemenea suflet si ii multumesc pentru toate cu mult drag.:):):):):)
Bunicutza mea, o persoana extraordinara de la care in fiecare zi invat ceva frumos si pe care nu voi inceta niciodata sa o admir.Chiar daca timpul trece fulgerator lasand fire albe in parul ei odata negru ca pana corbului, cei aproape 90 de ani nu fac decat sa o innobileze, fara a putea sa-i stearga limpezimea privirii si zambetul.Mereu zice ca varsta omului este doar o scuza a timpului si ca defapt important este varsta pe care o ai in suflet-iar la ea in suflet e mereu soare si urme de primavara.Are o viatza despre care s-ar putea scrie carti, imbratisand domenii extrem de diverse: de la arta , muzica si compozitie, pana la medicina,pedagogie si ziaristica.Zice ca daca ar mai face o facultate asta ar fi cu sigurantza ceva de domeniu politic (si sunt sigura ca ar avea rezultate foarte bune:).Cea mai mare pasiune a ei este DE A TRAI, combina cu maiestrie acordurile viorii si muncile agricole de care se ocupa vara intreaga, bucurandu-se nespus de roadele toamnei aurii.Am rugato azi sa-mi descrie pe scurt o zi asa cum o traieste ea, iata ce mi-a zis:" Deabia deschid ochii si soarele imi invaluie casa cu lumina lui splendida, iar zarea imi promite o zi buna. Pe fereastra se zareste Nistru ce isi spune zi de zi povestea milenara. In scurt timp pornesc la camp, acolo unde culturile agricole se simt in largul lor iar Soarele si Ploaia isi construiesc imparatia. Drumul (de 6 km) imi da timp suficient de a fugi cu gandul la tot felul de trebi dar si la planuri de viitor apropiat. Ajungand la camp vad de departe nucul sadit de mine acu 4 ani, care deja imi serveste drept adapost de razele fierbinti ale lunii iulie. Cand obosesc de munca , ma asez sub nuc sa-mi trag rasuflarea si sa observ zborul pasarilor care se avanta frenetic dupa insecte.Timpul se deapana vertiginos si razele soarelui din ce in ce mai nemiloase, ma determina sa-mi continui prezentza la umbra nucului, iar dupa o noua runda de munci agricole ma indrept spre casa.Cu fiecare zi , dorintza de a ma afla aici in "bratele naturii" , sub nucul cel plin de rod se intetzeste si in plus, cum as putea sa renuntz la acest spectacol pe care mi-l ofera natura in fiecare zi. Intotdeauna am avut o pasiune aparte pentru tot ce e frumos- iar cu anii acest sentiment se aprofundeaza in continuu.Acum, il rog pe Dumnezeu sa ne daruiasca o toamna de poveste, cat mai bogata in toata varietatea sa de aspecte, iar noi sa ne facem in fiecare zi timp sa o admiram."Dupa spusele bunicii nu mai zic nimic, decat faptul ca ma inchin in fatza unui asemenea suflet si ii multumesc pentru toate cu mult drag.:):):):):)
Oare cand se va vindeca prostia omeneasca?.....
Azi, intr-o draga dimineatza de vineri, m-a lovit inspiratia sa mai scriu cate ceva.Ma gandeam sa scriu ceva frumos insa dupa o discutie "extraordinara" pe care tocmai am avut-o cu vecina de la 2 ( o baba CEL PUTIN nesuferita)...mi-a trecut bucuria-n scarba.....Bun, sa incep cu inceputul, deci eu trebuie sa vorbesc rusa corect si frumos...OK...si ea care inca se orienteaza dupa ora Moscovei nu tre sa stie nici o iota romaneste, ca cica" e limba dusmanului"..Ma intreb oare la ce bun mai avem o limba asa frumoasa daca nu o vorbim de frica sa nu ne"penalizeze" vre-un individ care nu a avut bunul simt sa o invete macar de forma.Cel mai mirific este sa mergi in una din marile sali de concerte din Chisinau, Teatru, Opera, Filarmonica, etc si sa vezi cate un grup de tanti care seamana leit cu Pomul de Craciun si incearca sa para intruchiparea culturii si a bunelor maniere , evident vorbesc in rusa( fara sa constientizeze ca o vorbesc cu un accent care zgarie urechea de la o posta),dar continuie insistent chiar si dupa inceputul spectacolului.....Fenomenal, dupa 2 ore sau chiar mai mult de discutii "globale" se sfarseste si ceea ce se intampla pe scena, dar asta nu mai conteaza, important este nu faptul ca ai mers la teatru pentru a admira povestea din scena, ci mai degraba ca sa poti spune sus si tare ca "Ai fost LA Teatru"....Ma amuza la maxim prostia oamenilor si mai ales a celor care se cred genii in devenire, e o specie raspandita peste tot...cred ca degraba se vor da si premii pt cantitea limitata sau inexistenta a materiei cenusii din capul unora.In fine eu as face o campanie grandioasa PUNE-TI NEURONUL IN MISCARE, care posibil i-ar ajuta sa gandeasca pe unii macar....UNEORI..Timpul se strecoara fulgerator printre toti si toate si ar fi mare pacat sa-l irosim pe nimicuri...vorba lui Shakespeare" O ZI IN CARE N-AI CITIT, N-AI ZAMBIT si Nu ai gandit la nimic frumos, e o zi pierduta.....
Azi, intr-o draga dimineatza de vineri, m-a lovit inspiratia sa mai scriu cate ceva.Ma gandeam sa scriu ceva frumos insa dupa o discutie "extraordinara" pe care tocmai am avut-o cu vecina de la 2 ( o baba CEL PUTIN nesuferita)...mi-a trecut bucuria-n scarba.....Bun, sa incep cu inceputul, deci eu trebuie sa vorbesc rusa corect si frumos...OK...si ea care inca se orienteaza dupa ora Moscovei nu tre sa stie nici o iota romaneste, ca cica" e limba dusmanului"..Ma intreb oare la ce bun mai avem o limba asa frumoasa daca nu o vorbim de frica sa nu ne"penalizeze" vre-un individ care nu a avut bunul simt sa o invete macar de forma.Cel mai mirific este sa mergi in una din marile sali de concerte din Chisinau, Teatru, Opera, Filarmonica, etc si sa vezi cate un grup de tanti care seamana leit cu Pomul de Craciun si incearca sa para intruchiparea culturii si a bunelor maniere , evident vorbesc in rusa( fara sa constientizeze ca o vorbesc cu un accent care zgarie urechea de la o posta),dar continuie insistent chiar si dupa inceputul spectacolului.....Fenomenal, dupa 2 ore sau chiar mai mult de discutii "globale" se sfarseste si ceea ce se intampla pe scena, dar asta nu mai conteaza, important este nu faptul ca ai mers la teatru pentru a admira povestea din scena, ci mai degraba ca sa poti spune sus si tare ca "Ai fost LA Teatru"....Ma amuza la maxim prostia oamenilor si mai ales a celor care se cred genii in devenire, e o specie raspandita peste tot...cred ca degraba se vor da si premii pt cantitea limitata sau inexistenta a materiei cenusii din capul unora.In fine eu as face o campanie grandioasa PUNE-TI NEURONUL IN MISCARE, care posibil i-ar ajuta sa gandeasca pe unii macar....UNEORI..Timpul se strecoara fulgerator printre toti si toate si ar fi mare pacat sa-l irosim pe nimicuri...vorba lui Shakespeare" O ZI IN CARE N-AI CITIT, N-AI ZAMBIT si Nu ai gandit la nimic frumos, e o zi pierduta.....Si iarasi Toamna
A trecut întâi o boarePe deasupra viilor,Şi-a furat de prin ponoarePuful păpădiilor.....
A trecut întâi o boarePe deasupra viilor,Şi-a furat de prin ponoarePuful păpădiilor.....
Pete de culoare zboara, colindand padurile, val de frunze se strecoara...e toamna in fiecare colt de strada, amintiri a unei veri invechite inca ne mai bantuie visele....se zice ca toate culorile s-au nascut toamna, atata gratie in valsul frunzelor inrosite de soare, care dupa o clipa de stralucire cad... amestecandu-se in pasii grabiti ai trecatorilor, ale caror umbrele stau ca niste scuturi otelite in fata soarelui care inca mai zaboveste confuz pe alei.
Toamna tu, daca tot vii, sa aduci cu tine doar splendoare...uita undeva in abisuri vanturile picurande si zarile cetoase. Sa aduci galbenul gutuilor insa te-as ruga sa lasi ploile reci departe, defapt...ai putea sa aduci cateva pentru campuri si coline insa nu le lasa sa cada zile intregi, sufla culoare si peste fetele ingandurate ale oamenilor si fa-i sa zambeasca pentru ca....e Toamna!!!
Ziua Animalelor..
Astazi este Ziua Internationala a Animalelor In fiecare an, pe 4 octombrie, este sarbatorita viata animala in toate formele ei si relatia oamenilor cu regatul necuvantatoarelor, pe tot intreg globul fiind tinute evenimente speciale. Rolul acestei zile este de a-i face pe oameni sa constientizeze rolul animalelelor in vietile noastre, de la cei mai buni prieteni, care ne ajuta si ne iubesc fara limite, la mentinerea echilibrului lantului trofic. Ziua Internationala a Animalelor a fost infiintata in 1931, la o conventie a ecologistilor de la Florenta, pentru a sublinia faptul ca o groaza de specii sunt pe cale de disparitie.4 octombrie a fost aleasa Ziua Animalelor intrucat ea reprezinta Ziua Sfantului Francisc de Assisi, patronul animalelor si al mediului inconjurator. Numeroase biserici crestine tin in cadrul slujbei din duminica cea mai apropiata acestei zile binecuvantari pentru animale. Aceasta nu este doar o sarbatoare religioasa, este o ocazie pentru orice iubitor de animale sa isi exprime dragostea fata de necuvantatoare. Frumos suna, nu?....Asta este o zi de care se bucura doar animalutzele din occident, alea cu cozile roz si cu fular de la Chanel....pacat, traversand strazile poti vedea caini vagabonzi care urmaresc zecile de trecatori mirosind insistent sacose in speranta ca vor primi si ei ceva...dar- NIMIC(poate doar o injuratura scapata printre dintzi...) Din ce in ce mai mult, societatea in care traim cu totii, striga tare ca ar fi moderna,evoluata si democrata pana-n extreme.... Nu spun ca ar trebui sa construim 100 de restaurante pt caini si frizerii pt pisici, dar ar trebui sa respectam mediul in care traim si sa incercam sa fim nu doar oameni ci si umani.... vorba poetului..."Gaze, flori intarzate, Muza mea satirica V-a inchinat cu drag la toate cate-o strofa lirica Dar cand stiu c-o sa va inghetze Iarna mizerabila Ma cuprinde o tristete Iremediabila!"
Astazi este Ziua Internationala a Animalelor In fiecare an, pe 4 octombrie, este sarbatorita viata animala in toate formele ei si relatia oamenilor cu regatul necuvantatoarelor, pe tot intreg globul fiind tinute evenimente speciale. Rolul acestei zile este de a-i face pe oameni sa constientizeze rolul animalelelor in vietile noastre, de la cei mai buni prieteni, care ne ajuta si ne iubesc fara limite, la mentinerea echilibrului lantului trofic. Ziua Internationala a Animalelor a fost infiintata in 1931, la o conventie a ecologistilor de la Florenta, pentru a sublinia faptul ca o groaza de specii sunt pe cale de disparitie.4 octombrie a fost aleasa Ziua Animalelor intrucat ea reprezinta Ziua Sfantului Francisc de Assisi, patronul animalelor si al mediului inconjurator. Numeroase biserici crestine tin in cadrul slujbei din duminica cea mai apropiata acestei zile binecuvantari pentru animale. Aceasta nu este doar o sarbatoare religioasa, este o ocazie pentru orice iubitor de animale sa isi exprime dragostea fata de necuvantatoare. Frumos suna, nu?....Asta este o zi de care se bucura doar animalutzele din occident, alea cu cozile roz si cu fular de la Chanel....pacat, traversand strazile poti vedea caini vagabonzi care urmaresc zecile de trecatori mirosind insistent sacose in speranta ca vor primi si ei ceva...dar- NIMIC(poate doar o injuratura scapata printre dintzi...) Din ce in ce mai mult, societatea in care traim cu totii, striga tare ca ar fi moderna,evoluata si democrata pana-n extreme.... Nu spun ca ar trebui sa construim 100 de restaurante pt caini si frizerii pt pisici, dar ar trebui sa respectam mediul in care traim si sa incercam sa fim nu doar oameni ci si umani.... vorba poetului..."Gaze, flori intarzate, Muza mea satirica V-a inchinat cu drag la toate cate-o strofa lirica Dar cand stiu c-o sa va inghetze Iarna mizerabila Ma cuprinde o tristete Iremediabila!" DEDICATIE ETERNITATII
Actorii merg de-a lungul vremiiPrin eri si azi si viitorCa nici un vis sa nu se stingaAcesta-I rostul, truda lorSchimband costumele, povestea,Schimband si chip si grai si mers,Ei fac sa-ncapa pe o scenaNEMARGINITUL UNIVERS!!!......randuri dedicate celor ce poarta in suflet maiestria de a aduce in suflet sclipiri de soare, chiar si in miez de noapte....celor ce se inchina scenei si legilor acesteia!!!!!
Actorii merg de-a lungul vremiiPrin eri si azi si viitorCa nici un vis sa nu se stingaAcesta-I rostul, truda lorSchimband costumele, povestea,Schimband si chip si grai si mers,Ei fac sa-ncapa pe o scenaNEMARGINITUL UNIVERS!!!......randuri dedicate celor ce poarta in suflet maiestria de a aduce in suflet sclipiri de soare, chiar si in miez de noapte....celor ce se inchina scenei si legilor acesteia!!!!!O zi care incearca sa fie frumoasa
Eh, ce mai zi, toata lumea se inghesuie de dimineatza cu"florile-n dintzi" ca doar e ziua Profesorului.....Buna traba, inca un motiv extraordinar sa nu se faca lectii serioase.A nu se intelege gresit, respect profesorii si cred ca ceea ce fac e demn de admiratie- eu n-as rezista "hoardelor de studentzi" si tot felul de diferitzi care infloresc zi de zi prin auditorii si alearga zapaciti pe holururile facultatii.In fine...ziua asta:Ma trezesc dimineata cu gandul sa-l impusc pe individul care a inventat ceasul desteptator....pe geam imaginea de afara DOARME- dar eu tre sa ma trezesc ca doar am test chiar la prima ora, ma spal pe dintzi cu gandul la politica externa a lui Bismark, destept nenea....eu as fi actionat la fel...doar ca poate mai bine:))Oooops ,timpul trece fulger dimineata, dupa ce imi beau ceaiul fuga sa prind troleul...care intarzieeee...eh, in sfarsit apare in zare oranj si incarcat pana la refuz.....e, da ce nu faci de dragul lui Bismark...urc...stau pe jumatate de treapta cu nasul in umarul unei tanti care miroase mai degraba a alcool etilic decat a parfum...dar nu-mi pasa...continui sa gandesc pozitiv...Asaa..urmatoarea statie...urca cativa copilasi cu trei garoafe obosite saracutzele dar inca rosii...discutii aprinse despre o posibila ploaie anuntzata la nush ce post TV...off...alta statie, multe batrane revoltate cu sau fara motiv....filosofie nu alta si inca in rusa (asta se cheama limba straina, dar ne-am obisnuit cu ea de 50 ani si parca nu mai e chiar asa straina, poate chiar mai putin decat cea cu care ne-am nascut...)Imi ajunge la urechi un dialog:"- Profesoara mea e mai frumoasa" zice un copilas cu ruxacul de 1 tona si cu o floare-n mana.-"Ba nuuuu, raspunde altul de alaturi cu trei flori.-BA DAAAA...- DE CE? intreaba in sfarsit baietelul aproape suparat..-PT CA PROFESOARA MEA E SI FRUMOASA SI DESTEAPTA- raspunde cel mic cu un aer de geniu in devenire.Uraaaa in sfarsit si statia mea, cobor extrem de incantata ca o sa pot sa respir in voie...asa...4 minute pana sa intarzii, cu viteza luminii urc la etajul 7....ce fericire, n-am intarziat, am ajuns la timp, a trecut si testul si ziua defapt si ma gandeam de ce nu punem suflet in ceea ce sarbatorim...de ce sa lasi banal o floare pe masa unei profesoare doar de dragul obiceiului??? Ar fi frumos sa invatam sa punem valoare in ceea ce facem si gandim, sa apreciem oamenii ce ne inconjoara si atunci cand le multumim pt ceva sau le facem urari sa o facem din suflet...cu sau fara flori...insa cu drag. FELICITARI SINCERE TUTUROR PROFESORILOR DIN LUMEA ASTA!!!!!!!Va multumesc pentru talentul cu care transformati greselile in realizari si simple incercari in capodopere!!!!!!!!
Eh, ce mai zi, toata lumea se inghesuie de dimineatza cu"florile-n dintzi" ca doar e ziua Profesorului.....Buna traba, inca un motiv extraordinar sa nu se faca lectii serioase.A nu se intelege gresit, respect profesorii si cred ca ceea ce fac e demn de admiratie- eu n-as rezista "hoardelor de studentzi" si tot felul de diferitzi care infloresc zi de zi prin auditorii si alearga zapaciti pe holururile facultatii.In fine...ziua asta:Ma trezesc dimineata cu gandul sa-l impusc pe individul care a inventat ceasul desteptator....pe geam imaginea de afara DOARME- dar eu tre sa ma trezesc ca doar am test chiar la prima ora, ma spal pe dintzi cu gandul la politica externa a lui Bismark, destept nenea....eu as fi actionat la fel...doar ca poate mai bine:))Oooops ,timpul trece fulger dimineata, dupa ce imi beau ceaiul fuga sa prind troleul...care intarzieeee...eh, in sfarsit apare in zare oranj si incarcat pana la refuz.....e, da ce nu faci de dragul lui Bismark...urc...stau pe jumatate de treapta cu nasul in umarul unei tanti care miroase mai degraba a alcool etilic decat a parfum...dar nu-mi pasa...continui sa gandesc pozitiv...Asaa..urmatoarea statie...urca cativa copilasi cu trei garoafe obosite saracutzele dar inca rosii...discutii aprinse despre o posibila ploaie anuntzata la nush ce post TV...off...alta statie, multe batrane revoltate cu sau fara motiv....filosofie nu alta si inca in rusa (asta se cheama limba straina, dar ne-am obisnuit cu ea de 50 ani si parca nu mai e chiar asa straina, poate chiar mai putin decat cea cu care ne-am nascut...)Imi ajunge la urechi un dialog:"- Profesoara mea e mai frumoasa" zice un copilas cu ruxacul de 1 tona si cu o floare-n mana.-"Ba nuuuu, raspunde altul de alaturi cu trei flori.-BA DAAAA...- DE CE? intreaba in sfarsit baietelul aproape suparat..-PT CA PROFESOARA MEA E SI FRUMOASA SI DESTEAPTA- raspunde cel mic cu un aer de geniu in devenire.Uraaaa in sfarsit si statia mea, cobor extrem de incantata ca o sa pot sa respir in voie...asa...4 minute pana sa intarzii, cu viteza luminii urc la etajul 7....ce fericire, n-am intarziat, am ajuns la timp, a trecut si testul si ziua defapt si ma gandeam de ce nu punem suflet in ceea ce sarbatorim...de ce sa lasi banal o floare pe masa unei profesoare doar de dragul obiceiului??? Ar fi frumos sa invatam sa punem valoare in ceea ce facem si gandim, sa apreciem oamenii ce ne inconjoara si atunci cand le multumim pt ceva sau le facem urari sa o facem din suflet...cu sau fara flori...insa cu drag. FELICITARI SINCERE TUTUROR PROFESORILOR DIN LUMEA ASTA!!!!!!!Va multumesc pentru talentul cu care transformati greselile in realizari si simple incercari in capodopere!!!!!!!!The Tragedy of Macbeth
Act 1, Scene 1 SCENE I. A desert place.Thunder and lightning. Enter three WitchesFirst WitchWhen shall we three meet again In thunder, lightning, or in rain?Second WitchWhen the hurlyburly's done,When the battle's lost and won.Third WitchThat will be there the set of sun.First WitchWhere the place?Second WitchUpon the heath.Third WitchThere to meet with Macbeth.First WitchI come, Graymalkin!Second WitchPaddock calls.Third WitchAnon.ALLFair is foul, and foul is fair:Hover through the fog and filthy air.....Not going to the theatre is like making one's toilet without a mirror...."A.Schopenhauer
Act 1, Scene 1 SCENE I. A desert place.Thunder and lightning. Enter three WitchesFirst WitchWhen shall we three meet again In thunder, lightning, or in rain?Second WitchWhen the hurlyburly's done,When the battle's lost and won.Third WitchThat will be there the set of sun.First WitchWhere the place?Second WitchUpon the heath.Third WitchThere to meet with Macbeth.First WitchI come, Graymalkin!Second WitchPaddock calls.Third WitchAnon.ALLFair is foul, and foul is fair:Hover through the fog and filthy air.....Not going to the theatre is like making one's toilet without a mirror...."A.Schopenhauer POEZII IN DUET
nord( Dan Gabor)suflet cu fereastra spre nord,am parte numai de ploi nepământene.mă ridic în turnca într-un far: ai grijăsă nu te izbeşti de ţărm, (numai largul nu poate eşua).suflet cu fereastra spre nordşi totuşi aparţin tuturor punctelor cardinale(de parcă ar contadepărtările în ce le măsori).închide fereastra la turn −începe sa fie rece;a intrat un nor în sânge:mâine poate e furtună.nord-est(Corina Toma)Cu fereastra spre nord,Poate fi si soarele,cantand cu cerul acelasi accord.Ploile, mai aduc si culoare uneori,Cazand peste primavara cu flori in zare.Si turnul tau,O oaza de lumina,Ce intr-o clipa valuri negre-alina,Iar largul,Ce nu poate esua,e-nchis de-a pururi in privirea ta.Atunci cand simti ca “incepe sa fie rece”,Arunca o privire si un zambet timpului ce trece.Norul de sange, se va preface-n soare,Iar furia furtunii in…visare.
nord( Dan Gabor)suflet cu fereastra spre nord,am parte numai de ploi nepământene.mă ridic în turnca într-un far: ai grijăsă nu te izbeşti de ţărm, (numai largul nu poate eşua).suflet cu fereastra spre nordşi totuşi aparţin tuturor punctelor cardinale(de parcă ar contadepărtările în ce le măsori).închide fereastra la turn −începe sa fie rece;a intrat un nor în sânge:mâine poate e furtună.nord-est(Corina Toma)Cu fereastra spre nord,Poate fi si soarele,cantand cu cerul acelasi accord.Ploile, mai aduc si culoare uneori,Cazand peste primavara cu flori in zare.Si turnul tau,O oaza de lumina,Ce intr-o clipa valuri negre-alina,Iar largul,Ce nu poate esua,e-nchis de-a pururi in privirea ta.Atunci cand simti ca “incepe sa fie rece”,Arunca o privire si un zambet timpului ce trece.Norul de sange, se va preface-n soare,Iar furia furtunii in…visare.