Ţigări fără filtru

Toate ţigările fumate vreodată de mine s-au adunat să-mi spună că-mi trebuie o padrugă, şi să n-o las să fugă pe nici una care vine. "Bine, dragele tatei, mulţumesc, pentru grija voastră cenuşie, Vă iubesc la nebunie, Dar nu ştiţi ce-mi trebuie mie."

Dragă blog,Pot să-ţi spun că nu sânt mortDar nici viu că sânt nu pot.Ca să te liniştesc îţi zicCă nu mi s-a-ntâmplat nimic.Astăzi sânt cum ieri eram,Nimic nu s-a schimbat.Atunci cu rimă îţi scriam,Acum cu rimă-ţi tac.

Stau aşezat pe un scaun cu tapiţerie albastră,Port blugi suri găuriţi şi o cămaşă în carouri,Scriu aceste rânduri în Notepad, că nu-mi place Wordu.Sunt student, am 75 de kile.Tu, omul care citeşti ce am scris,Deja ştii mai multe despre mine decât eu despre tine.Pot doar să presupun..că probabil ţii mâna dreaptă pe mouse,Şi priveşti încordat(ă) la ecran..Mai mult nimic...Ieri priveam un film.Despre un detectiv care trebuiasă găsească soţul dispărut al unei femei.În timpul scenei când detectivul şi soţia celui dispărutdiscutau şi beau bere la o masă,S-a intamplat ceva..Poate o să mă crezi nebun, dar..Cei doi din film au inceput să privească spre obiectiv,Nimic de mirare,.. până când au trecut vreo 20 de minutede când bărbatul şi femeia tot priveau de parcă analizau ceva cu atenţie..A mai trecut ceva timp şi cei din film continuau să privească,după cum mi-am dat seama atunci,Să privească spre mine!Probabil că ei mă vedeau la fel cum şi eu pe eiprin sticla ecranului.Am incremenit, nu puteam mişca un deget.Apoi bărbatul a spus, văzându-mă speriat,"Pur şi simplu vrem să ştim."Mai departe nu ţin minte ce a fost..Mi-aduc aminte doarCum m-am trezit de la sunetul deşteptătorului,Şi a inceput să mă doară capul când m-am sculat din pat..Nu vreau să cred că totul a fost doar un vis,Dar nu contează..Ce vreau să-ţi spun, omule care mă citeşti acum..Să nu te speriiDacă vei vedea, dacă vei simţiCum eu te privesc şi te urmăresc,Cum mă holbez la tine fără să clipesc un ochi..Să nu te sperii, căci"Pur şi simplu vreau să ştiu".

Universitatea din MoldovaFacultatea ViciiCatedra Greşeli şi ChidosLucrare de an:Desen de familie la tema"Să fim fericiţi!"a executat ___eu______a verificat ___________Chişinău 2009

Ei seAscund sub mese,Tu teAcunzi în curte,Eu măAscund pe urmă.-------------------Te găsesc înnotândAlături de corăbii din hârtie ruptă,Îmi spui să dau la casă o sutăCa să mă lase şi pe mine în bazin.Uit să iau cecul.Dar şi tu uiţi deseoriSă stingi beculDin coridor.Apa e rece.Iau aer în plămâni.Tu-mi aminteştiSă nu mă uşurez în bazin.Un copil aruncă de susCorăbii din hârtieMuşcând dintr-o feliede harbuz.E bine.Lipit de tineŞi de părul tău ud.Nu e nevoie să mă ascund,Nu mă vede nimeni.

Azi mi-am ras barba de cinci ori.Creştea foarte repede şi cobora spre buzunareSă găseasca telefonul, să mi-l ducă la ureche..DoareSă te aud în receptor!Tăiam barba, o rădeam,Dar a cincea oara am căzut..Mi-ai vorbit la telefonŞi n-am pututDecât să te aud.Cuvinte în ureche, urechile-n cuvinte,Tu în mine, iarăşiDoare.Trebuie să-mi cumpăr ciocolată, sau bere,Să-mi ung rănile,Să-mi lecuiesc urechile.

Când vin acasăpun plămânii pe raft-să stea şi ei undeva mai curat..Când merg la culcarepun ochii pe raft-să nu mai visez că nu m-ai visat.

Afară e frig, Iar tu eşti în mineÎn casă e cald. Iar tu eşti în mineOamenii se ucid Iar tu eşti în mineŞi mor pe asfalt Iar tu eşti în mine...Tu eşti în mine!Chiar şi în unghiile pe care le-am tăiat ieri eşti!Chiar şi în saliva pe care am scuipat-o eşti!Nu mă laşi să respir, mă strângi de gât, mă uciziNu mă laşi nici să strig:"Ieşi afară! Ieşi afară! Ieşi afară!"Eşti rea,chiar dacă plângi atunci când priveşti telenovele.

Atunci când merele coapte cădeaudin pomul bătrân de pe bulevardul Zidarilor,eu cădeam de la al nouălea etaj al blocului şaptede pe acelaşi bulevard,în dimineaţa zilei de 22 iulie.Asfaltul mi-a urat bun-venit în lumea morţilor,în timp ce din mine ieşeau şuvoaie de sângecare muţumeau pentru ospitalitate."Somn uşor şi vise plăcute",mi-a sunat în cap şi am căzutîntr-un somn adânc..probabil cel de moarte.Meniu/Ceas alarmă/Oră alarmă/Setaţi alarma: 06:00.Noapte bună, eu.

Oamenii ucid alţi oamenişi apoi plâng.Oamenii iubesc alţi oamenişi apoi plâng.Oamenii mint alţi oamenişi apoi plâng.Oamenii morşi apoi râd.Vreau să râd.

Paşii tăi nu-mi aratăNiciodatăUrmele taleAdevărate,Drumul spre tineNu mai ramâneŞi nu văd decât panoul publicitar..

Mă întorc în patul meu..Pentru că eu cred in somn..iar patul e obiectul meu de cultla care mă rog, sa mă adoarmă cât mai repede.În somn rănile se vindecă..sau te dor şi mai mult..depinde cât de mult terogi la patul făcător de minuni şi dacă într-adevar crezi în somn.

Ai dinţi narcomaniŞi limba ţi-i beată..Iar eu te hrănesc Cu ciocolată.Mi-atingi abdomenulCu mâna ca o floare,Şi simt gustul pe care Ţi l-am dăruit.