Lista morţii comuniste


 

ABABEI, Vasile. 

      Ţăran din comuna Vlădeni, judeţul Botoşani, născut în 1911. A fost condamnat la 3 ani de muncă forţată în lagărele din Bălţile Dunării (sentinţa nr. 1896/1961), deoarece şi-a însămânţat cu porumb o suprafaţă de 2500 de metri pătraţi din pământul său, care fusese trecut cu forţa la colectivă.

ABAGERU, Nicolae. 

      Originar din Chişinău, născut în 1923. A fost condamnat în 1950 pentru activitate antisovietică şi a stat în lagărul din Gezkazgan până în 1956.

ABAGIERU, Eugenia.

      A fost condamnată în 1948 şi a trecut prin închisorile din Suceava şi Mislea.

ABAGIU, Gheorghe.

      Născut pe 19 octombrie 1921 la Negru Vodă, judeţul Constanţa. A fost condamnat la 2 ani de domiciliu obligatoriu.

ABĂCIOAIEI, Crişan.

      Ţăran partizan. A fost împuşcat în timpul luptei din Apuseni, în 1950.

ABĂCIOAIEI, Gheorghe. 

      Student. Executat în 1949, la marginea oraşului Cluj, de către Securitate.

ABĂCIOAIEI, Ioan. 

      A trecut în 1949 prin închisoarea din Jilava şi M.A.I.

ABĂCIOAIEI, Leon N.

      Student în Cluj, născut pe 3 martie 1923 la Vorniceni, judeţul Botoşani. A fost arestat pe 7 iunie 1949. Pe 8 februarie 1950, din dispoziţia lt. colonel Patriciu, a fost dus de anchetatorii Stănescu şi Bainer lângă cimitirul de pe Calea Turzii, unde a fost executat.

ABĂLAŢEI, Dumitru T.

      Ţăran, născut pe 7 septembrie 1935 la Focuri, judeţul Iaşi. A fost condamnat la moarte, ca participant la un complot, şi executat pe 14 mai 1954 în Iaşi.

ABDULGANI, Biege.

      Născut în 1919 la Comana, judeţul Constanţa. A stat 1 an şi 8 luni cu domiciliu obligatoriu.

ABDULGANI, Sedat.

      Născut pe 10 februarie 1933 la Comana, judeţul Constanţa. A stat 1 an şi 8 luni cu domiciliu obligatoriu.

ABDULGANI, Turcuţ.

      Născut pe 12 noiembrie 1943 la Medgidia. A stat 4 ani şi 5 luni cu domiciliu obligatoriu.

ABDULGANI, Vasile.

      Născut pe 22 decembrie 1922 la Mangalia. A stat timp de 2 ani cu domiciliu obligatoriu, după 1951.

ABDULHAMID, Muhedin.

      Tătar din judeţul Constanţa. A fost condamnat pentru înaltă trădare, deoarece i-a ascuns şi ajutat pe tătarii din Crimeea, fugiţi din cauza persecuţiei ruseşti. A trecut, prin închisorile din Constanţa şi Aiud.

ABDURAIN, Mucave.

      Născut pe 12 august 1935 la Comana, judeţul Constanţa. A stat 1 an şi 6 luni cu domiciliu obligatoriu.

ABELES, Alfons Oreste A .

      Avocat în Botoşani, membru al P.N.L., născut în 1899 la Ştefăneşti. A fost arestat pe 15 august 1952 şi trimis în lagărul de la Poarta Albă, unde murit pe 14 octombrie 1952.

ABELES-DUŢESCU, Virginia.

      Instructoare de zbor, soţia comandorului Abeles (care a fugit şi s-a stabilit în Turcia). A fost arestată în primăvara anului 1950 şi condamnată în iulie-august 1950 la 5 ani de închisoare, în urma unei înscenări făcute în jurul Legaţiei Turciei de la Bucureşti, fiind învinuită de spionaj, pentru că trimisese trei scrisori soţului printr-un funcţionar (V. Guerier) de la Legaţia Franţei.

ABICULESEI, Gheorghe.

      Cizmar din Târgu-Neamţ. A stat închis în penitenciarul din Aiud în perioada 1970-1976.

ABIEDIN, Ismail I.

      Sudor, născut pe 13 mai 1896 în Grecia. A fost arestat pentru spionaj, în urma unei înscenări făcute pe lângă Legaţia Turciei de la Bucureşti, chinuit în anchete şi condamnat. A murit pe 12 iulie 1953 la Văcăreşti, din cauza torturilor.

ABLAGI, Sucre.

      Născut pe 13 ianuarie 1932 la Medgidia. A stat, după 1950, cu domiciliu obligatoriu 14 ani şi 5 luni.

ABLAI.

      Hoge musulman (turc) din Medgidia. A fost condamnat pentru că a ţinut ascunşi tătari din Crimeea care nu voiau să se mai întoarcă în U.R.S.S.

ABLAMIT, Muedin Iz. 

      Hoge din Topraisar, judeţul Constanţa, născut pe 20 octombrie 1909. A fost arestat pe 20 iulie 1949, judecat de Tribunalul Militar Constanţa (sentinţa nr. 553/13.10.1949) şi condamnat la 10 ani muncă silnică pentru „uneltire contra ordinii sociale“. A trecut, închis, pe la Jilava, Aiud, Peninsula şi Gherla.

ABOREANU, Ecaterina.

      Născută pe 22 august 1921 la Lenauheim, judeţul Timiş. A fost deportată în Bărăgan, împreună cu familia, pe 18 iunie 1951.

ABRAHAM, Arcadie Arpad I. 

       Preot catolic, născut pe 16 februarie 1914 la Bixad, judeţul Covasna. A fost condamnat la moarte pentru complot, după revoluţia din Ungaria din 1956, fiind executat pe 1 septembrie 1958 la Timişoara.

ABRAMOVICI, Herman.

      Comerciant din Bucureşti (Str. Mânăştur nr. 24). A fost rănit intenţionat de o maşină (la vârsta de 22 de ani) în timp ce îşi manifesta la Ministerul de Interne solidaritatea cu generalul N. Rădescu.

ABRUDAN, Dumitru. 

       Din Oradea. A fost arestat pe 12 septembrie 1978 pentru convingerile lui religioase. 

ABRUDAN, Florin.

      A fost în stare de arest la Aiud, în perioada 1970-1976, pentru convingeri religioase.

ABRUDAN, Gheorghe.

      Din judeţul Arad. A fost condamnat.

ABRUDAN, Ion.

      A fost condamnat în 1949 şi închis în penitenciarul din Gherla (camera nr. 99, de reeducare), unde a fost bătut de torţionarii lui Eugen Ţurcanu (Mihai Livinschi, Ion Stoian ş.a.), veniţi de la Piteşti în toamna lui 1950.

ABRUDAN, Lazăr.

      Elev din judeţul Bihor. A fost condamnat în 1949 şi închis la Jilava, Târgşor şi Peninsula.

ABUNEI, Mihai.

      Din Iaşi. A fost condamnat.

ACASANDREI, Gheorghe V. 

       Din Coarnele Caprei, judeţul Iaşi. A fost condamnat.

ACATRINEI, Costache I. 

      Din Iaşi. A fost condamnat.

ACATRINEI, Ion.

      Preot ortodox de la Biserica Trei Ierarhi din Iaşi. A fost condamnat.

ACATRINEI, Mihai.

      Preot ortodox la Catedrala Mitropolitană din Iaşi, născut în 1910 la Movileni, judeţul Iaşi. A fost condamnat în 1947 pentru „uneltire împotriva U.R.S.S. şi atitudine antidemocratică“. A trecut prin închisorile de la Aiud, Gherla şi Poarta Albă.

ACHELĂRIŢEI, Constantin.

      Din comuna Mirceşti, judeţul Neamţ. A fost arestat în 1950 împreună cu un grup care încerca reorganizarea P.N.Ţ.

ACHIM.

      Ţăran din Văliug, judeţul Caraş-Severin. Partizan din lotul dr. Vuc de la Teregova. A fost arestat în 1950, chinuit de Securitatea din Timişoara şi apoi condamnat.

ACHIM, Alexandru.

      Muncitor, născut în 1923. A fost deportat în Bărăgan în 1951.

ACHIM, Ion.

      Ţăran din judeţul Tulcea. A fost arestat, în 1949, ca participant la mişcarea de rezistenţă din Babadag şi condamnat de Tribunalul Militar Constanţa.

ACHIM, Petre.

      Născut în 1905 la Mărăşeşti, Baia de Aramă, judeţul Mehedinţi. A trecut, în 1950, prin penitenciarul din Aiud, ajungând ulterior în lagărul de la Midia, unde a murit, pe data de 20 februarie 1953, din cauza condiţiilor grele de detenţie.

ACHIMESCU, Ion.

      Funcţionar la Creditul Minier Urban, strada Schitu de Jos. A fost arestat la Bucureşti în timpul manifestaţiei din Piaţa Palatului Regal din 8 noiembrie 1945.

ACHINA, Ion S. 

      Din Bucureşti. A fost condamnat la 24 de luni de muncă forţată în lagăr (Decizia M.A.I. nr. 446/27.09.1951).

ACHIRILEI, Iosif.

      Pret ortodox din parohia Piatra Tăieturii. A fost împuşcat în 1948 din ordinul Securităţii.

ACIC.

      Plutonier, din Hârşova, judeţul Constanţa. A fost condamnat în 1950 ca membru al Partidului Social Democrat, în organizaţia fictivă concepută de Lazăr Ştefănescu şi ca participant la mişcarea de rezistenţă. A trecut prin Securitatea din Constanţa şi a trecut, închis, pe la Jilava, Gherla, Aiud şi Minele de plumb.

ACIMOV, Alecsandar.

      Din Saravale, judeţul Timiş. A fost deportat pe 18 iunie 1951 la Bumbăcari, împreună cu membrii familiei: Desanca, Teofan, Smilianca, Desanca (Savici), Radovan şi Alecsandar.

ACIMOV, Ion.

      A fost arestat în 1948 pentru activitate titoistă. A fost închis în penitenciarele din Timişoara, Jilava şi Gherla.

ACIMOV, Vitomir.

      Din comuna Variaş, judeţul Timiş. Pe 18 iunie 1951 a fost deportat la Feteşti, împreună cu membrii familiei: Liubiţa, Velnica, Toma şi Dobrinca.

ACIOBĂNIŢEI, Vasile.

aciobanitei-vasile      Născut pe 17 aprilie 1924 în satul Valea Grecului, comuna Duda-Epureni, judeţul Vaslui. A urmat Liceul „Dimitrie Cantemir“din Bucureşti şi a fost student la Facultatea de Arte Plastice. În intervalul 1945-1948 a fost arestat pentru perioade scurte de Siguranţa din Huşi. În noaptea de 15-16 octombrie 1951 a fost arestat de Securitatea din Bucureşti, trădat fiind de sculptorul Gabriel Covalski. A fost condamnat pentru „uneltire contra ordinii sociale“şi anchetat (împreună cu alţi doi colegi) la Bârlad, Galaţi şi Iaşi, până în 20 septembrie 1953, când i s-a fixat domiciliu obligatoriu.

ACIOCÂRLĂNOAIEI, Florin.

      Din judeţul Arad. A trecut condamnat prin mai multe închisori.

ACIOCÂRLĂNOAIEI, Mircea.

      Din judeţul Arad. A fost condamnat.

ACIOCÂRLĂNOAIEI, Vasile.

      Din judeţul Arad. A fost condamnat.

ACIŢANTA, Păun.

      Din judeţul Arad. A fost condamnat.

ACOSTĂCHIOAIE, Gheorghe Şt.  

      Din Iaşi. A fost condamnat.

ACOSTOAIEI, Gheorghe.

      Din comuna Cordun, Roman, judeţul Neamţ. A fost arestat în 1950 (în lotul cu Gheorghe Miron) pentru încercarea de reorganizare a P.N.Ţ.

ACTERIAN, Arşavir C. 

      Avocat, om de cultură şi scriitor, născut pe 18 septembrie 1907 la Constanţa. A făcut parte din mişcarea legionară din 1937 (alături de Mircea Nicolau şi Ion Marţian). A colaborat la publicaţiile „Bunavestire“, „Vremea“şi „Axa“. În perioada 1946-1949 a activat clandestin, iar în februarie 1949 a fost arestat şi eliberat apoi în februarie 1953, după care s-a stabilit în Bucureşti. Pe 12 septembrie 1959 a fost arestat din nou şi condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti (sentinţa nr. 24/1.03.1960) la 18 ani de muncă silnică pentru „uneltire contra ordinii sociale“(deoarece citise „Aşteptând ceasul de apoi“de Dinu Pillat şi cărţile lui Mircea Eliade şi Emil Cioran, primite de la Constantin Noica). A trecut prin M.A.I., închisoarea din Jilava şi lagărul de muncă forţată de la Peninsula, fiind eliberat în 1964.

ACTERIAN-SADOVA, Maria T. 

       Actriţă la Teatrul „I.L. Caragiale“, cu domiciliul în Bucureşti (Str. Aristide Briand nr. 20), născută pe 14 iulie 1897 la Sibiu. A făcut parte din cercul simpatizanţilor legionari (în 1937), iar în 1941 a fost internată pentru câteva luni în închisoarea din Târgu Jiu, după eliberare ajutând familiile celor arestaţi. În 1956, în timpul unui turneu la Paris, a luat legătura cu Mircea Eliade şi Emil Cioran şi a adus cărţi pe care le-a dat spre citire lui Constantin Noica, Arşavir Acterian, George Penciulescu, Maria Rareş, Radu Cioculescu şi alţii care le-au difuzat mai departe. A fost arestată pe 15 octombrie 1959 şi condamnată de Tribunalul Militar Bucureşti (sentinţa nr. 24/1.03.1960) la 8 ani de închisoare şi confiscarea totală a averii, fiind eliberată în 1964.

ACTEU, Ignat.

      Ţăran din comuna Gurahonţ, judeţul Arad. A fost condamnat de Tribunalul Militar Timişoara şi închis în temniţa din Gherla.

ACTUN, Kisim.

      A fost condamnat în august 1950, în urma înscenării făcute în jurul Legaţiei Turciei din Bucureşti.

ADALBERT, Simion I. 

      Muncitor, născut pe 3 iulie 1914 la Tg. Mureş. A murit pe 7 octombrie 1952, închis la Cernavodă.

ADALBRECHT.

      Rabin din Bucureşti. A fost semnalat în celulele Ministerului de Interne în 1950.

ADAM.

      Ţăran din Caransebeş. A fost arestat în 1947, împreună cu alţi membri P.N.Ţ., după arestarea lui Iuliu Maniu. A trecut, condamnat, prin M.A.I. şi închisorile din Văcăreşti şi Aiud.

ADAM, Ana I.

      Din judeţul Constanţa, născută pe 7 martie 1949. După 1951 a stat cu domiciliu obligatoriu, împreună cu părinţii, 1 an şi 9 luni.

ADAM, Andrei.

adam-andrei      Preot ortodox, născut pe 21 august 1920 în Zerveşti, judeţul Caraş-Severin, absolvent al Academiei Teologice din Caransebeş (1945), funcţionar la cancelaria Consiliului Eparhial din Caransebeş. A fost arestat pe 17 iunie 1948. De la Securitatea din Timişoara a ajuns la Aiud, iar pe 26 decembrie 1948 a fost transferat în lagărul de la Ocnele Mari (camera nr. 11) unde a fost torturat de o echipă de reeducare (Grigore Ştefănescu, din Râmnicu Vâlcea, Ion Samson, fiul unui medic din Roman, Constantin Gemeniuc din Bucovina, Liviu Vlădoianu din Constanţa şi Gheorghe Scorţeanu) până ce a înnebunit, revenindu-şi abia în iulie 1951. Pe 13 ianuarie 1953 a fost judecat de Tribunalul Militar Timişoara, condamnat la 7 ani de închisoare şi închis la Jilava şi mina de plumb din Cavnic. A fost eliberat în noiembrie 1953.

ADAM, Anton Gh. 

      Agricultor, născut în 1907 la Luizi-Călugăra, judeţul Bacău. A fost condamnat în 1950 şi a murit pe 21 septembrie 1952 în colonia 5 Culme.

ADAM, Avram.

      Din comuna Jamu Mare, judeţul Timiş. A stat cu domiciliu obligatoriu la Dropia, începând cu 18 iunie 1951.

ADAM, Constantin I. 

      A fost condamnat în 1959 şi a murit la Gherla în 1963.

ADAM, Cornel.

      Comisar din Cernăuţi. A fost arestat în 1948 şi omorât în timpul anchetei la Securitatea din Sibiu.

ADAM, Dumitru.

      Din Bucureşti. A fost condamnat.

ADAM, Elena.

      Din Dobrogea, născută pe 22 septembrie 1938 în Bulgaria. A stat, începând cu 1951, cu domiciliu obligatoriu 4 ani şi 1 lună.

ADAM, Elisabeta.

      Din Soceni (nr. 61), judeţul Caraş-Severin. A stat închisă la Securitatea din Timişoara în perioada 1949-1950.

ADAM, Florica.

      A fost arestată pe 8 noiembrie 1945 în timpul manifestaţiei din Piaţa Palatului Regal.

ADAM, Hristu.

      Din Dobrogea, născut pe 12 martie 1920 în Albania. I s-a impus domiciliu obligatoriu timp de 4 ani şi 1 lună, după 1951.

ADAM, Ion.

      Inginer mecanic din Bucureşti. A fost condamnat în 1948 la 5 ani de temniţă grea şi a trecut, pe la Jilava, Aiud, Peninsula şi Gherla.

ADAM, Ion.

      Ţăran din Cogealac, judeţul Constanţa. Deoarece s-a opus colectivizării, a fost trimis la Canal unde a stat în perioada 1952-1954 (perioadă în care au fost arestaţi 80.000 de ţărani).

ADAM, Ion.

      Ţăran din Cobadin, judeţul Constanţa. A fost arestat ca participant la mişcarea de rezistenţă dobrogeană.

ADAM, Ion.

      Ţăran macedonean din Cobadin, judeţul Constanţa, născut în 1913. A fost omorât pe 18/19 iulie 1949, la Cobadin, în lupta care s-a dat pentru prinderea lui Gogu Puiu.

ADAM, Ion Constantin.

      Născut pe 1 septembrie 1929 la Lugoj. A fost condamnat pentru încercarea de trecere a frontierei.

ADAM, Ion S. 

      Fierar din comuna Cobadin, născut pe 13 martie 1913 la Aliman, judeţul Constanţa. A fost arestat pe 18 iulie 1949 şi condamnat la 17 ani de muncă silnică (sentinţa nr. 553/13.10.1949) de Tribunalul Militar Constanţa pentru „uneltire contra ordinii sociale“şi asociere la acţiunile grupului de partizani din pădurea Babadag. A fost executat pe 23 martie 1950 la Piteşti.

ADAM, Ionel.

      Din Dobrogea, născut pe 24 august 1937 în Bulgaria. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu 4 ani şi 6 luni.

ADAM, Marcel.

      Fost ministru, subsecretar de stat. A trecut, condamnat, prin temniţe în perioadele 1946-1954 şi 1958-1964.

ADAM, Marcel.

      S-a născut în 1905. A murit în 1962 în temniţă.

ADAM, Marin C. 

      Ţăran, născut în 1907 în judeţul Galaţi, adversar al colectivizării. A fost arestat în 1952, condamnat şi a murit pe 13 septembrie 1952 în lagărul de muncă forţată de la Poarta Albă.

ADAM, Mihai.

      Din Dobrogea, născut pe 4 mai 1907 în Bulgaria. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu 2 ani şi 2 luni.

ADAM, Mihai P. 

      Din comuna Popricani, judeţul Iaşi. A fost condamnat.

ADAM, Nicolae.

      Preot din Răcătău, judeţul Bacău. A fost arestat pe 15 august 1952 şi a murit închis, se pare la Peninsula, în 1953 (potrivit mărturiei părintelui Constantin Galeriu).

ADAM, Octavian.

      Colonel de cavalerie. A murit în 1949 (probabil la Jilava).

ADAM, Octavian Gh. 

      Născut pe 28 august 1902 la Tansa, judeţul Iaşi. A fost condamnat pentru crime de război (imaginare) şi a murit în temniţă.

ADAM, Petre.

      Născut la Cogealac, judeţul Constanţa, pe 20 decembrie 1914. A stat cu domiciliu obligatoriu 2 ani, începând din 1952.

ADAM, Rădiţa.

      Din Dobrogea, născută pe 25 mai 1910 în Bulgaria. A stat, din 1951, cu domiciliu obligatoriu 4 ani şi 1 lună.

ADAM, Slavco.

      Din Zlatiţa, judeţul Caraş-Severin. A fost deportat pe 18 iunie 1951 în Băragan,  în apropiere de Feteşti, împreună cu membrii familiei: Mira şi Seia.

ADAM, Tănase.

      Plutonier de jandarmi din Zărneşti, judeţul Braşov, născut la Tulcea în 1916. A făcut parte din legiunea Ciuc. Acuzat pentru sprijinul acordat partizanilor din Piatra Craiului, a fost arestat, condamnat la 3 ani de închisoare (sentinţa nr. 72/22.01.194 8) şi închis la Aiud.

ADAM, Toma.

      Din Bucureşti. A fost închis în temniţa din Jilava.

ADAM, Traian.

      Ţăran din comuna Soceni (nr. 61), judeţul Caraş-Severin. A fost arestat, împreună cu soţia, în perioada 1949-1950, la Securitatea din Timişoara.

ADAM, Vasile.

      Din Dobrogea, născut pe 26 februarie 1930 în Bulgaria. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu 4 ani şi 1 lună.

ADAM, Vasile D. 

      Din comuna Crucea, judeţul Constanţa, născut pe 15 iulie 1922 la Feteşti. A fost condamnat la 1 an şi 2 luni de închisoare şi a stat, în continuare, cu domiciliu obligatoriu 2 ani şi 2 luni.

ADAMESCU.

      Preot ortodox, aparţinând Eparhiei Dunării de Jos. A fost arestat în 1949 şi a stat închis în lagărul de la Peninsula.

ADAMESCU, Alexandru I. 

      Din Feteşti, născut pe 4 septembrie 1905. A fost condamnat pe 24 octombrie 1960 la 17 ani de închisoare (în urma unui proces înscenat) şi a murit pe 4 aprilie 1962 la Aiud, din cauza chinurilor îndurate în timpul anchetei.

ADAMESCU, Elena.

      Din Bucureşti. Arestată în 1952, a trecut pe la Ministerul de Interne şi închisorile din Jilava şi Târgşor.

ADAMESCU, Nicolae.

adamescu-nicolae      Avocat din Bucureşti, fruntaş P.N.Ţ. A fost arestat în noaptea de 2-3 decembrie 1947. După ce a fost anchetat cu brutalitate, a fost condamnat la 20 de ani de muncă silnică pentru acţiuni de protest împotriva înscenării procesului Iuliu Maniu – Ion Mihalache. A făcut 17 ani de temniţă grea, participând la acţiunile de grevă şi protest contra mijloacelor de exterminare din închisoare. A trecut prin M.A.I. şi închisorile din Văcăreşti, Jilava, Aiud şi Râmnicu Sărat.

ADAMESCU, Petre P. 

      Învăţător, fost fruntaş P.N.Ţ., născut pe 8 aprilie 1923 la Polovragi, judeţul Gorj. A făcut de mai multe ori închisoare după alegerile din 1946. Pe 20 august 1948 a evadat din penitenciarul din Târgu Jiu. A fost arestat pe 30 noiembrie 1950 şi condamnat de Tribunalul Militar la 10 ani de muncă silnică pentru activitate îndreptată împotriva clasei muncitoare. A trecut prin închisorile din Târgu Jiu, Craiova, Gherla, Botoşani şi Galaţi, fiind condamnat apoi administrativ, până pe 10 februarie 1963, când a fost eliberat.

ADAMEŢTEANU, Cornel I. 

      Doctor chirurg la spitalul din Târgu Jiu, născut pe 10 mai 1905 la Milcovăţu, judeţul Giurgiu. L-a salvat de la moarte pe căpitanul Grigore Brâncuşi (partizan, grav rănit pe data de 10 mai 1951, în luptă cu Securitatea). A fost arestat pe 4 iulie 1959 şi a murit pe 23 noiembrie 1960, la Craiova, din cauza torturilor la care a fost supus de Securitate în timpul anchetei.

ADAMEŢTEANU, Gheorghe.

      Avocat din Târgu Jiu. A stat închis în penitenciarul din Jilava.

ADAMEŢTEANU, Ion.

      Medic veterinar din Cluj-Napoca. A fost chinuit de Securitate şi a trecut prin temniţa din Jilava şi alte închisori.

ADAMIDE, Vladimir.

      Maior. A fost închis în penitenciarul din Jilava.

ADAMOV, Catiţa.

      Din Variaş, judeţul Timiş. A fost deportată pe 18 iunie 1951 la Viişoara.

ADAMOV, Lazăr.

      Învăţător din Banat. A fost condamnat în 1949 ca titoist. A trecut prin închisorile din Timişoara, Jilava, Aiud şi Mărgineni.

ADAMOV, Milord.

      Din comuna Chichinda. A fost condamnat în 1949 la muncă silnică pe viaţă pentru activitate titoistă şi închis la Timişoara, Jilava şi Aiud.

ADAMOVICI.

      Maior de jandarmi. A trecut prin închisoarea din Jilava în 1950.

ADAMOVICI, Mircea.

      Din judeţul Arad. A fost condamnat.

ADAMOVICI, Mita.

      Din Sânnicolau Mare, judeţul Timiş. A fost condamnat ca titoist.

ADANEI.

      În 1951 se afla în anchetă în subsolul M.A.I.

ADANGI, Mişa.

      Din judeţul Timiş. A fost deportat pe 18 iunie 1951 la Răchitoasa, în Bărăgan, împreună cu membrii familiei: Grafina, Miţa şi Aniţa.

ADĂMOAIA.

      A fost condamnat în 1951 şi închis la Jilava. În 1952 se găsea în închisoarea din Aiud, unde lucra în ateliere.

ADĂMOIU, Nicolae P. 

      Ţăran, născut pe 16 septembrie 1912 la Nucşoara, judeţul Argeş. A fost condamnat, în lotul Arnăuţoiu, la 10 ani de muncă silnică (sentinţa nr. 18/13.02.1960) pentru sprijinirea partizanilor din Muscel.

ADĂMUŢ, Dumitru.

      Preot ortodox din Adjudeni, judeţul Neamţ. A fost condamnat pentru construirea bisericii din parohia sa.

ADĂSCĂLIŢEI.

      Impiegat de mişcare la Bereşti, judeţul Galaţi. A fost condamnat în 1950, în urma unei înscenări a Securităţii şi torturat la Peninsula de brigăzile reeducate conduse de I. Bogdănescu.

ADĂSCĂLIŢEI, Dorin.

      Funcţionar la I.A.R.Braşov. A fost chinuit de Securitatea din Braşov, fiind apoi condamnat.

ADĂSCĂLIŢEI, Vasile.

      Din judeţul Neamţ. A trecut prin temniţele comuniste.

ADĂSCĂLIŢEI, Vasile.

      Tânăr din Vaslui. A fost anchetat de Securitatea din Iaşi.

ADĂSCĂLOAIE, Marcel A.

      Din Iaşi. A fost condamnat.

ADEL, Mircea.

adel-mircea1      Student în anul V la Medicină Umană, în Bucureşti. A fost arestat în noaptea de 2-3 decembrie 1947 şi anchetat cu brutalitate la M.A.I. A fost condamnat la 5 ani de temniţă grea pentru că a manifestat împotriva procesului înscenat fruntaşilor P.N.Ţ. A stat închis în penitenciarele din Văcăreşti, Jilava şi Piteşti şi în lagărul de muncă forţată de la Peninsula (în brigada torţionarului Dorneanu). După închiderea Canalului a fost trimis în temniţa din Aiud, fiind apoi eliberat (după 4 luni de la expirarea pedepsei).

ADELMAN, Ştefan.

      Din judeţul Arad. A fost condamnat.

ADOCHIŢEI, Gheorghe.

      Din Bucureşti. A fost condamnat.

ADOMNICĂI, Constantin I.

      Din Scânteia-Lunca Rateş. A trecut din prizonierat în detenţie.

ADONE, Nicolae.

      Originar din Leova, Cahul. În perioada 1949-1956 a fost deportat de N.K.V.D. în lagărul din Gezkazgan.

ADORIAN, Alexandru I.

      Născut pe 19 februarie 1886 la Abrămuţ, judeţul Bihor. A fost arestat pe 21 august 1951 şi închis la Cluj-şi Gherla, unde a murit pe 24 mai 1953.

ADORIAN, Tiberiu.

      Din Tg. Mureş. A murit în închisoare pe 26 iulie 1972.

ADRIAN, Alexandru.

      Student în anul V la Politehnică. A fost arestat pe 8 noiembrie 1945 ca participant la manifestaţia din Piaţa Palatului Regal.

ADRIAN, Gheorghe.

      Student din grupul reeducaţilor de la închisoarea din Piteşti. A acţionat şi în închisoarea din Gherla, în 1951, sub conducerea lui Gheorghe Pătraşcu.

ADRIAN, Gheorghe.

      A trecut condamnat prin închisoarea din Aiud.

ADRIOL, Dănilă.

      Din Parcheş, judeţul Tulcea. A fost arestat în iulie 1950 şi condamnat în 1951 pentru că propaga ideea începerii războiului şi punea la cale, împreună cu alţi săteni, împotrivirea la întovărăşire pentru treieratul grâului.

ADRIŢAN, Gheorghe.

      A trecut, condamnat în 1950, prin închisoarea din Aiud, Minele de plumb şi penitenciarul din Gherla.

ADUMITRESEI, Vasile.

      Din Iaşi. A fost condamnat.

AFGANTI, Constantin.

      Din Dobrogea, născut pe 10 august 1919 în Bulgaria. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu 2 ani.

AFLOAREI, Alexandru.

      Din Holboca, Iaşi. A fost condamnat la 13 luni de muncă în lagăr.

AFTALION, Ionel. 

      Negustor din Bucureşti. A fost arestat pe 15 august 1952.

AFTANASIU, Romeo Valeriu M.

      Din Iaşi. A fost condamnat.

AFTENIE, Constantin C.

      Din Ploieşti (Str. Lupeni nr. 61). A fost arestat şi condamnat de Tribunalul Militar Constanţa (sentinţa nr. 81/31.01.1950).

AFTENE, Constantin I.

      Moşier, născut pe 4 mai 1889. A fost condamnat şi a murit în anul 1956 în închisoare. 

AFTENIE, Vasile. 

aftenie-vasile      Episcop greco-catolic, născut pe 14 iulie 1899 la Valea Lungă lângă Blaj, cu studii făcute la Blaj şi Roma, preot din 1925, vice-rector al Academiei Teologice din Blaj, profesor de drept canonic, protopop al Bucureştiului, vicar arhidiecezan, episcop auxiliar al Arhidiecezei Blajului cu reşedinţa în Bucureşti (din 20 iulie 1940), militant pentru apărarea drepturilor Bisericii Române Unite. A fost arestat pe 29 decembrie 1948 şi dus la Dragoslavele, judeţul Argeş ca să semneze trecerea la ortodoxie, dar a refuzat. A fost transferat apoi la Căldăruşani şi, din 1949, la Ministerul de Interne unde a fost torturat pentru a face mărturisiri despre unii membri ai Casei Regale, al căror confesor era. A fost închis şi torturat în închisoarea din Văcăreşti (din ordinul lui Nicolski), ucis pe 10 mai 1950 şi înmormântat clandestin în Cimitirul Bellu Catolic din Bucureşti.

AFUMELEA, Radu I.

      S-a născut pe 23 ianuarie 1920 în comuna Izvoarele, judeţul Olt. A fost arestat pentru că a participat la revolta ţărănească din comună, izbucnită pe 15 ianuarie 1961. A fost torturat de Securitatea din Piteşti şi închis în lagărul de la Periprava, până pe 20 aprilie 1962.

AGA, Ilie.

      Din Rădăuţi. A fost acuzat ca fiind om de legătură al partizanilor Macoveiciuc şi Ovidiu Găină, care au acţionat în vara anului 1945.

AGA, Vasile.

      Student şi funcţionar din Rădăuţi. A fost acuzat ca fiind om de legătură al partizanilor Macoveiciuc şi Ovidiu Găină, care au acţionat în vara anului 1945.

AGACHE, Ion.

      Din oraşul Moldova Nouă. A fost arestat în perioada 1950-1956.

AGACHE, Ion.

      Mecanic din Bucureşti (Calea Moşilor nr. 246). A fost arestat pe 8 noiembrie 1945 pentru că a participat la manifestaţia din Piaţa Palatului Regal.

Agachi, Ion.

      S-a născut pe 4 aprilie 1922 şi a urmat Liceul „Carol I“din Roman. A fost arestat în 1949, anchetat de Securitatea din Galaţi şi condamnat.

AGACHI, Maria V.

      Din Lespezi, judeţul Iaşi. A fost condamnată.

AGAFIŢEI, Alexandru I.

      Din Iţcani. A fost trimis cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan.

AGAFIŢEI, Gheorghe.

      Subofiţer din Moldova. A trecut, condamnat, pe la închisorile din Jilava şi Gherla.

AGALIDIS, Emil.

      Fost director al Fabricii „Dâmboviţa“. A fost arestat în 1949.

AGAPE, Profira N.

      Din Breazu, comuna Rediu, Iaşi. A fost condamnată.

AGAPI, Alexandru V.

        S-a născut pe 30 septembrie 1897 la Iaşi. A fost arestat, condamnat de Tribunalul Militar Iaşi, pentru propaganda făcută împotriva regimului, închis la Jilava şi Gherla, unde a murit pe 18 iunie 1963.

AGAPI, Nicolae I.

      Din Breazu, comuna Rediu, Iaşi. A fost condamnat.

AGAPIE.

      Muncitor din judeţul Neamţ. A fost arestat şi condamnat la Iaşi, trecând apoi prin mai multe închisori.

AGAPIE, Ion.

      În 1947 se afla, condamnat, în închisoarea din Aiud.

AGAPIE, Mircea.

      Preot ortodox din judeţul Bihor. A fost condamnat (sentinţa nr. 308/27.06.1959) la 5 ani de închisoare corecţională, 5 ani de interdicţie şi confiscarea averii, pentru „uneltire contra ordinii sociale“. A fost eliberat în 1964.

AGAPIE, Nicolae.

      Ţăran din judeţul Galaţi, născut pe 9 februarie 1900. A fost arestat pe 22 mai 1959 de Securitatea din Galaţi şi condamnat de Tribunalul Militar Constanţa (sentinţa nr. 498/1959) la 15 ani de muncă silnică pentru instigare şi agitaţie împotriva înscrierilor în colectivă, fiind apoi închis la Jilava şi în lagărele de muncă forţată din Bălţile Dunării.

AGAPIE, Paula.

      Funcţionară. A fost arestată în 1948 de Securitatea din Braşov, condamnată şi închisă la Cetăţuia, Jilava şi Mislea.

AGAPIE, Vasile Gh. 

      Colonel din Iaşi, născut pe 22 mai 1881. A fost condamnat în 1948 şi a murit la Aiud pe 10 iulie 1950.

AGAPIE, Vasile.

      Din Iaşi. A fost condamnat la 25 de ani de muncă silnică.

AGARDI, Francisc Şt. 

      Croitor, născut pe 27 noiembrie 1924 la Satu Mare. A fost împuşcat pe 18 martie 1946 în timp ce încerca să treacă frontiera spre Ungaria.

AGARICI.

      Plutonier de jandarmi din regiunea Huşi. Ţi-a denunţat colegii, fiind condamnat şi el în 1949 la 5 ani de închisoare. A fost trimis în lagărul de muncă forţată de la Peninsula, unde a fost informator al administraţiei şi brigadier. I-a chinuit cumplit pe deţinuţi.

AGARICI, Constantin.

      Pilot de vânătoare renumit pentru faptele sale pe frontul de est (fratele lui Gheorghe Agarici). A fost arestat, condamnat în 1949 şi a trecut prin închisorile din Jilava şi Aiud.

AGARICI, Constantin (Costăchel).

        Profesor de engleză. A stat în închisoare.

AGARICI, George I. 

      Funcţionar, născut în 1911. A fost condamnat la 25 de ani de muncă silnică.

AGARICI, Gheorghe.

      Directorul serviciului comercial de la Uzinele Titan-Călan-Nădrag. A fost condamnat în 1948 în unul din loturile Pop - Bujoi.

AGAVRILOAIEI, Mihai.

      Din judeţul Constanţa, născut pe 23 ianuarie 1920. I s-a impus domiciliu obligatoriu în 1951.

AGDOHAN, Keazim.

      Turc, proprietar de vase. A fost condamnat în 1950 şi a stat închis la Jilava şi Mărgineni.

AGENOR, Aurite.

      Din Cernăuţi. A fost arestat la Făgăraş.

AGENOR, Danciu.

      Călugăr greco-catolic din Popeşti-Leordeni, Bucureşti. A fost condamnat şi închis în penitenciarul din Jilava, fiind preoţit în închisoare.

AGEU, Ion.

      Preot ortodox şi profesor la Academia Teologică din Arad, născut pe 13 martie 1917 la Buhani, judeţul Arad. A fost arestat în 1948 şi condamnat pentru „uneltire contra ordinii sociale“de Tribunalul Militar Bucureşti. A stat închis la Jilava, Arad, Timişoara şi Midia, fiind eliberat în 1964.

AGIU, Ion.

      Din judeţul Arad. A trecut condamnat prin temniţele comuniste.

AGOPIAN, Ana.

      A fost arestată, condamnată şi închisă în 1951 la Mislea.

AGOPIAN, Jean.

      A fost arestat.

AGOPIAN, Miriam.

      Din Constanţa, născută pe 1 august 1947. A stat cu domiciliu obligatoriu 1 an şi 2 luni.

AGOPIAN, Ştefan.

      A fost arestat şi anchetat de Securitatea din Constanţa, fiind apoi condamnat.

AGOPŢE, Elena.

      A fost condamnată şi a trecut prin închisorile din Jilava, Mislea şi Miercurea-Ciuc.

AGOSTINI, Guido Alfonso.

      A fost arestat în 1948 pentru că l-a găzduit pe Horaţiu Comaniciu (care fugise în Franţa) şi a păstrat corespondenţa lui primită de la Gheorghe Comşa.

AGOSTINI, Olga.

      Din Bucureşti. A fost arestată în 1948 în legătură cu Horaţiu Comaniciu (care plecase în Franţa).

AGOŢESCU, Ştefan.

      Student în anul II la Politehnică. A fost arestat pe 8 noiembrie 1945, pentru că a participat la manifestaţia din Piaţa Palatului Regal.

AGRIEŢAN, Axente.

      Doctor în drept şi moşier, născut pe 27 mai 1911 în Agrieş, judeţul Bistriţa-Năsăud. A fost arestat în 1945, condamnat la 2 ani de închisoare şi închis la Dej şi Aiud.

AGRIŢAN, Niţă.

      Născut pe 15 iulie 1916 în judeţul Constanţa. A stat cu domiciliu obligatoriu 1 an şi 2 luni.

AGURA.

      Diacon din Ismail. A fost răpit de sovietici (N.K.V.D.) şi a muncit în lagărul de muncă forţată de la Vorkuta, din munţii Urali.

AGURASTI, Mihalache.

      Din Techirghiol, născut pe 26 iunie 1949 în Bulgaria. A stat cu domiciliu obligatoriu 11 luni.

AGURASTI, Sofia.

      Din Mangalia, născută pe 23 noiembrie 1945. A stat 2 ani cu domiciliu obligatoriu.

AHALAKI, Anton.

      Din judeţul Arad. A trecut condamnat prin temniţele comuniste.

AHMET, Daut R.

      Născut pe 1 mai 1888 în Bulgaria. A fost arestat pentru legături neoficiale cu cetăţeni străini. A murit pe 7 mai 1960 în timpul anchetei în arestul Ministerului de Interne.

AICHELBURG, Werner.

      Om de cultură germană (fratele lui Wolf Aichelburg). A fost arestat şi condamnat.

AICHELBURG, Wolf.

aichelburg-wolf      Scriitor de limba germană. A fost arestat şi condamnat pentru poezia sa „Minciuna Roşie“, nepublicată. A trecut prin închisorile comuniste şi lagărul de la Peninsula. A murit la Freiburg, unde se stabilise.

AIDA, Matei.

      Din judeţul Arad. A trecut prin închisorile comuniste.

AIGOVAN, Aurel.

      Ţăran înstărit din judeţul Arad. A fost arestat pentru că i-a instigat pe ţărani să nu ducă grâul pe arii, deoarece pe 10 iulie 1950 vor veni americanii şi nu se vor mai cere cote.

AILENEI, Maria V.

      Din Breazu, comuna Rediu, Iaşi. A fost condamnată.

AILOAIEI.

      Student, martor în procesul intentat lui Eugen Ţurcanu. A fost închis în penitenciarul din Piteşti.

AILOAIEI, Constantin N.

      Din Iaşi. A fost condamnat.

AILOAIEI, Ştefan C.

      Din Bivolari, Iaşi. A fost condamnat.

AIOANEI.

      Locotenent de jandarmi din Dej. A stat arestat în 1947 la Ministerul de Interne.

AIOANESEI, Eugen.

      Născut pe 15 iunie 1950 în judeţul Constanţa. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu 2 ani.

AIONESEI.

      Ţăran din Voitinel, în apropiere de Rădăuţi, fost sergent în armată. A făcut parte din grupul de partizani condus de Vladimir Macoveiciuc şi a acţionat în Bucovina, după 1944, împotriva paraşutiştilor sovietici lansaţi în spatele frontului.

AIONESEI, Constantin V.

      Ţăran din comuna Voineşti, judeţul Iaşi, născut pe 28 iulie 1899. A fost condamnat pentru că s-a opus colectivizării şi a murit în temniţă în 1962.

AIRINEI, Rodica.

      A fost condamnată şi a trecut prin închisorile din Jilava şi Mislea.

AIRINIŢOAIEI, Gheorghe.

      Preot ortodox la Teioasa, Botoşani. A fost arestat în iulie 1952, închis la Suceava, eliberat în 1954 şi trimis apoi cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan.

AJAKI, Petru.

      Preot greco-catolic la Mănăstirea Bixad, judeţul Satu Mare. A fost arestat pe 3 august 1948 pentru credinţa sa (la care nu a renunţat).

ALĂZĂROAIE, Dumitru V.       Tâmplar, născut pe 16 octombrie 1934. A fost arestat pe 22 iulie 1958 de Securitate şi a murit torturat în timpul anchetei, pe 9 noiembrie 1958, în penitenciarul din Timişoara. ALB, Aurel.         Ţăran, născut pe 21 iunie 1918 în satul Muşca, comuna Lupşa, judeţul Alba. A fost arestat la 31 iulie 1949 şi condamnat la 2 ani de închisoare corecţională pentru „uneltire contra ordinii sociale“. ALB, Ioan F.       Din Galaţi. A fost condamnat. ALBANI, Petru.       Născut pe 28 aprilie 1916 la Aiud (Str. T. Vladimirescu nr. 88). A fost arestat pe 26 iulie 1948 şi condamnat la 6 ani de muncă silnică pentru activitate îndreptată împotriva clasei muncitoare. ALBEANU, Pantelimon C.       Preot ortodox, născut pe 6 ianuarie 1914 în comuna Stăneşti, judeţul Gorj. În 1952 se afla arestat la Securitatea din Craiova. A fost închis la Periprava, unde a şi murit (din datele S.R.I. reiese că a mai fost avertizat de Securitate pe 26 noiembrie 1982 şi că ar fi murit pe 20 noiembrie 1984 la Stăneşti). ALBERT, Avram.       A făcut parte din organizaţia „Pentru Patrie şi Rege“, care a răspândit manifeste în Banat, în perioada 1948-1949. A fost condamnat la 5 ani de închisoare şi închis la Timişoara şi Gherla. ALBERT, Petru.       Preot romano-catolic din comuna Nisiporeşti, judeţul Neamţ. A fost condamnat în 1950 şi închis în temniţa din Gherla. ALBESCU, Ion.       Învăţător. A fost condamnat în 1950 şi a trecut, închis, pe la Jilava şi Canal. ALBESCU, Nicolae.       Preot ortodox. A fost reţinut timp de 1 an la Securitatea din Iaşi. ALBIC, Milan.       Profesor universitar. Se afla, condamnat, la Gherla în 1959. ALBINA, Elena.       S-a născut pe 30 ianuarie 1928 la Timişoara. A fost deportată în Bărăgan pe 18 iulie 1951. ALBOIU, Ion.       Din Bucureşti. A fost condamnat. ALBON, Aurel.       Ţăran din Valea Perilor. A fost arestat în 1952 de Securitatea din Craiova, împreună cu grupul de partizani conduşi de Nicolae Trocan din Munţii Mehedinţi. ALBON, Ion.       A fost condamnat în 1948, împreună cu un lot de legionari. A ajuns în penitenciarul din Piteşti în perioada în care se practica reeducarea. ALBOT, Natalia.       Născută pe 11 octombrie 1920 în judeţul Constanţa. A stat 1 an şi 5 luni cu domiciliu obligatoriu. ALBU, Aurel C.       Ţăran, născut pe 8 septembrie 1932 la Cătunele. A fost condamnat (sentinţa nr. 308/27.12.1952) la 5 ani de închisoare în lotul Nicolae Trocan. A fost eliberat din închisoarea din Aiud pe 3 iulie 1956. ALBU, Avram.       A fost arestat în decembrie 1956 şi condamnat în legătură cu mişcarea de rezistenţă din Munţii Făgăraşului. ALBU, Bucur B.       Din Răşinari, Sibiu, născut pe 14 aprilie 1910, contabil la „Serviciul Special de Informaţii“. A fost arestat pe 15 iulie 1950 şi a murit pe 11 august 1952 în timpul anchetei. ALBU, Elena.       Din Bucureşti. A fost condamnată la 1 an de muncă forţată în lagăr prin Decizia nr. 377/30.08.1951 a M.A.I. ALBU, Emil.       Din Bucureşti. A fost condamnat. ALBU, Georgeta.       Din judeţul Bacău, născută pe 4 noiembrie 1957. A fost arestată, anchetată de Securitate şi condamnată de Tribunalul Militar Braşov în 1986. ALBU, Gheorghe T.       Din satul Cărpiniş, comuna Crasna, judeţul Gorj. A fost condamnat de Tribunalul Militar Craiova (sentinţa nr. 524/5.06.1951) la 1 an de închisoare. ALBU, Gheorghe.       Din Galaţi. A fost condamnat la 24 de luni de muncă în lagăr (Decizia M.A.I. nr. 446/27.09.1951). ALBU, Gheorghe.       Din Răducăneni, judeţul Iaşi. A fost condamnat. ALBU, Gheorghe.       Născut în 1911. A murit în temniţă la Aiud în 1948. ALBU, Gheorghe.       Subofiţer din Bucureşti (Str. Afumaţi nr. 17). A fost arestat în procesul Iuliu Maniu – Ion Mihalache (condamnaţi pe 19 noiembrie 1947) şi folosit ca martor al acuzării. A fost condamnat în februarie 1948 de Tribunalul Militar Bucureşti la 7 ani de închisoare, pentru omisiune la declaraţia făcută. A trecut, închis, pe la M.A.I., Uranus şi Aiud. ALBU, Gheorghe.       A fost arestat în septembrie 1945 şi condamnat de Tribunalul Militar Cluj. A stat în închisoarea din Aiud în perioada 1947-1948. ALBU, Golumbina.       S-a născut pe 17 ianuarie 1911, în judeţul Timiş. A fost deportată în Băragan pe 18 iunie 1951. ALBU, Iacob. albu-iacob      Tehnician. Născut pe 16 octombrie 1927. A fost condamnat în 1949 şi a trecut prin închisorile din Jilava şi Gherla şi prin lagăre de muncă forţată. ALBU, Ieronim.       A fost arestat pe 10 decembrie 1956, chinuit de Securitatea din Sibiu şi condamnat la 10 ani de temniţă grea, în legătură cu mişcarea de rezistenţă din Munţii Făgăraşului. ALBU, Ioan A.       Avocat, născut pe 24 mai 1909 la Lespezi, judeţul Iaşi. A fost arestat pe 10 mai 1951, ca membru P.N.Ţ. A murit la Cernavodă pe 29 septembrie 1952. ALBU, Ion.       Medic generalist. A trecut, condamnat în 1952, pe la Jilava şi Poarta Albă, unde se afla în 1954. ALBU, Ion.       Din judeţul Gorj. A fost condamnat în 1958 şi s-a aflat la Gherla în 1959. ALBU, Ion.       Cabanier la Plaiul Foii, din Piatra Craiului, în apropiere de Zărneşti. A fost arestat pentru legături cu mişcarea de rezistenţă, fiind denunţat de Traian Istrate (pe care îl ajutase atunci când era urmărit de jandarmi). A fost condamnat în ianuarie 1947 de Tribunalul Militar Bucureşti la 2 ani de închisoare pentru omisiune şi schingiuit în cadrul M.A.I. şi în temniţele din Văcăreşti şi Aiud. A murit în 1952, la scurt timp după eliberare, fiind înmormântat la Răşinari. ALBU, Ion I.       Ţăran, membru marcant al P.N.L., născut pe 24 iulie 1895 la Cuzăplac, judeţul Sălaj. A murit pe 26 februarie 1953 în lagărul de la Midia. ALBU, Ionel.       Avocat din Buzău, născut în 1916 la Brăila, preşedintele organizaţiei de tineret a P.N.Ţ., candidat la alegerile din 19 noiembrie 1946 pentru Camera Deputaţilor. A fost arestat pe 15 august 1949 de Securitatea din Buzău şi a murit în lagărul de la Midia în 1951. ALBU, Ionel.       Din judeţul Timiş, născut pe 21 octombrie 1921. A fost arestat de Securitate şi deportat în Bărăgan în iulie 1951. ALBU, Iulian.       Din Bucureşti. A fost condamnat la 24 de luni de muncă în lagăr (Decizia M.A.I. nr. 446/27.09.1951). ALBU, Jurcu.       Ţăran tânăr din judeţul Timiş, născut pe 23 februarie 1929. A fost deportat în Bărăgan în iulie 1951. ALBU, Liviu.       Din judeţul Arad. A trecut prin temniţele comuniste. ALBU, Maria.       Proprietară, văduvă, cu doi copii, din comuna Sălcuţa, judeţul Dolj. A fost arestată de Securitate şi închisă în 1948 la Craiova, în timpul campaniei de colectivizare (pentru intimidarea celor care opuneau rezistenţă). ALBU, Maximilian Gh.        Ţăran, născut în 1902 în comuna Horodnicu de Sus. A făcut parte din grupul partizanilor condus de  Silvestru Macoveiciuc, care acţiona în Bucovina. ALBU, Melania.       Originară din judeţul Dolj. A fost deportată în Bărăgan în 1951. ALBU, Nicolae.       Poliţist. A fost rănit pe 24 februarie 1945. ALBU, Nicolae.       Din Bucureşti. A fost condamnat. ALBU, Pamfil.       Iehovist. A fost arestat şi condamnat în 1951 pentru credinţa sa şi a trecut, închis, pe la Gherla şi Baia Sprie. ALBU, Romulus D.       Preot ortodox, paroh la Panc, judeţul Hunedoara. A fost condamnat de Tribunalul Militar Braşov (sentinţa nr. 138/25.05.1960) la 8 ani de închisoare pentru deţinerea de publicaţii interzise. A fost eliberat în 1964. ALBU, Teodor.       A trecut în 1949, condamnat, pe la Jilava şi Cavnic. ALBU, Teodoru.       Născut în 1897 în satul Valea Rusului, Basarabia. A fost deportat în 1949 la Kurgan, Siberia, împreună cu familia. ALBU, Teofil.       Fruntaş în armată. A fost împuşcat de sovietici în ianuarie 1945 la Mediaş. ALBU, Toma Lazăr.       Din Bucureşti. A fost condamnat. ALBU, Traian.       Din judeţul Arad. A trecut condamnat, după 1950, prin închisori. ALBU, Vasile.       Preot ortodox. A fost condamnat şi a trecut pe la Peninsula în 1953. ALBU, Vasile.       Preot greco-catolic născut pe 7 ianuarie 1907 la Firiza, Baia Mare. A fost arestat pe 15 august 1949. A fost anchetat timp de 1 an şi 6 luni de Securitatea din Sighetu Marmaţiei, fiind apoi închis la Peninsula, fără condamnare. A mai trecut prin închisorile din Jilava, Lugoj şi Timişoara. A fost eliberat în august 1955 şi a murit pe 25 aprilie 1959. ALBU, Virgil D.       Din Iaşi. A fost condamnat. ALBULESCU.       Student la Medicină Umană. A fost condamnat în 1949 şi închis în penitenciarul din Jilava. ALBULESCU.       Profesor din Bucureşti. A fost condamnat şi a făcut închisoare la Jilava. ALBULESCU, Dinu.       A fost condamnat în 1950 şi se afla în 1953 în penitenciarul din Târgu Ocna, bolnav de T.B.C. din cauza condiţiilor grele de detenţie. ALBULESCU, Dumitru I.       S-a născut pe 3 noiembrie 1932 la Turcineşti, Târgu Jiu, judeţul Gorj. A fost condamnat de Tribunalul Militar Sibiu (sentinţa nr. 845/30.11.1957) la 5 ani de închisoare pentru difuzare de manifeste împotriva regimului comunist. ALBULESCU, Valentin I.       Născut pe 27 ianuarie 1934 la Vânju Mare, judeţul Mehedinţi. A fost condamnat la 5 ani de închisoare şi închis la Craiova, Jilava şi Canal. ALBULEŢ.       Originar din comuna Ianca. A fost condamnat de Tribunalul din Bucureşti. A trecut prin închisorile din Jilava şi Gherla. ALBULEŢ, Nicolae.       Mecanic de aviaţie, originar din Lişcoteanca. A fost condamnat de Tribunalul Militar Braşov în 1949 şi închis la Jilava. ALBULEŢ, Nicolae.       Născut pe 20 iulie 1925  în judeţul Brăila. A fost arestat pe 14 iulie 1948, după ce se înapoiase din prizonierat (unde a stat în perioada 1944-1947), condamnat la 15 ani de muncă silnică şi închis la Gherla, Salcia şi Periprava. ALBUŞ, Florin.       Muncitor, născut în 1908 în judeţul Bihor. A fost arestat pe 13 decembrie 1947 şi condamnat la 3 ani de închisoare de Tribunalul Militar Bucureşti, în lotul Ion Veteleanu, pentru activitatea ţărănistă. A fost anchetat cu brutalitate la M.A.I. şi închis la Văcăreşti şi Aiud (de unde a fost eliberat în 1950, cu biletul nr. 14604/1950). ALDEA.       Preot. A fost condamnat în 1949 şi a murit în închisoarea din Aiud. ALDEA, Alexandru N.       Fost comisar, născut pe 8 mai 1887 la Popeşti, judeţul Argeş. A fost arestat pe 9 aprilie 1957 şi a murit, închis la Făgăraş, în noiembrie 1958. ALDEA, Andrei.       Preot ortodox din Berivoi, în apropiere de Făgăraş, născut pe 9 martie 1914. A fost condamnat în 1959 la 3 ani de închisoare. ALDEA, Aurel E.       General de divizie, născut pe 28 martie 1887 la Slatina, judeţul Olt, fost ministru de Interne (23.08-2.11.1944). S-a alăturat planului regal de scoatere a României din război, iar după 6 martie 1945 a fost trecut în rezervă de regimul comunist. După declararea grevei regale, din august 1945 până în martie 1946, s-a preocupat de găsirea unui adăpost sigur pentru rege şi a luat legătura cu organizaţia „Haiducii lui Avram Iancu“, condusă de Gavrilă Olteanu. Dat în vileag de D. Steanţă, a fost arestat pe 27 mai 1946, fiind condamnat pe 19 noiembrie 1946 la muncă silnică pe viaţă (de fostul lui coleg de la Ţcoala de ofiţeri de artilerie, Vasile Atanasiu) în procesul „Sumanele negre“. A fost considerat conducător al mişcării de rezistenţă. A murit în temniţa din Aiud, pe 17 octombrie 1949. ALDEA, Constantin.       Student în anul III la Politehnică. A fost arestat pe 8 noiembrie 1945, pentru că a participat la manifestaţia din Piaţa Palatului Regal. ALDEA, Elena.       Născută pe 25 mai 1917 la Mangalia. A stat 2 ani şi 2 luni cu domiciliu obligatoriu. ALDEA, Georgina.       Soţie de preot din Coşlar. A fost terorizată de Securitate, după arestarea soţului ei, în 1948, fiind dată afară din casă (cu trei copii) şi confiscându-i-se toată averea. ALDEA, Ioan C.       Născut pe 28 noiembrie 1923 la Urlaţi, judeţul Prahova. A murit pe 20 decembrie 1961 la Securitatea din Ploieşti, în timpul anchetei barbare la care a fost supus. ALDEA, Ion N.       Moşier, născut pe 2 septembrie 1900 la Săcele, judeţul Braşov. A fost arestat în august 1949, condamnat la 20 de ani de muncă silnică şi a murit în temniţă pe 1 septembrie 1961. ALDEA, Ion Remus.       Din Bucureşti. A fost condamnat. ALDEA, Izidor.       Preot greco-catolic din Coşlar. A fost  arestat  în 1948 de Miliţia din Alba Iulia. S-a încercat, fără succes, convingerea lui - prin ameninţări - de a trece la ortodoxism. Eliberat pentru scurt timp s-a ascuns la cumnatul său, Petru Micu, în comuna Cistei. În octombrie 1948 a fost din nou arestat, împreună cu fiul său, un copil de 10 ani, ca trădător de ţară, şi a trecut, necondamnat, prin închisorile din Alba Iulia, Gherla, Aiud şi Poarta Albă. După eliberare a lucrat la Aiud ca muncitor necalificat la Electro-Montaj şi apoi ca magaziner la Gostat. A murit pe 19 decembrie 1988. ALDEA, Maria Eugenia.       Născută pe 14 iulie 1950 la Mangalia. A stat, împreună cu mama ei, cu domiciliu obligatoriu 2 ani şi 2 luni. ALDEA, Marin.       Student, arestat în mai 1948, împreună cu un grup de legionari, condamnat şi închis la Piteşti, unde s-a alăturat celor care practicau reeducarea. A fost indicat ca fiind unul din conducătorii acţiunilor de demascare desfăşurate în penitenciarele din Piteşti şi Gherla. A fost eliberat după 4 ani de detenţie. ALDEA, Mihai.       Născut pe 22 septembrie 1939 la Mangalia. A stat cu domiciliu obligatoriu 2 ani şi 2 luni. ALDEA, Niţă.       Născut pe 22 septembrie 1924. A fost arestat pe 3 septembrie 1950 şi condamnat pentru uneltire împotriva regimului comunist. ALDEA, Petre.       Din Craiova. A fost condamnat. ALDEA, Petru.       Ţăran din comuna Luncaviţa, judeţul Caraş-Severin. În 1949 a fost condamnat de Tribunalul Militar Timişoara pentru legăturile avute cu partizanii din Banat. ALDEA, Romulus.       Colonel. A fost arestat în august 1947 şi anchetat în legătură cu procesul Iuliu Maniu – Ion Mihalache. A trecut, închis, pe la M.A.I., Văcăreşti şi Piteşti. ALDEA, Valentina.       Născută pe 10 octombrie 1943 la Suceava. A stat cu domiciliu obligatoriu 4 ani şi 1 lună. ALDEA, Viorica.        Din Câmpulung Muscel. A fost arestată pe 20 august 1961 şi torturată de Securitatea din Piteşti pentru sprijinul acordat partizanilor din lotul Arnăuţoiu. A fost condamnată la 5 ani de închisoare până în 26 martie 1964, când a fost graţiată (Decretul nr. 411). ALDEILIE, Gheorghe.       Ţăran din judeţul Braşov. A fost condamnat ca implicat în mişcarea de rezistenţă din munţi. ALDMAN, Maximilian.       Din Bucureşti. A fost condamnat la 12 luni de muncă în lagăr (Decizia M.A.I. nr. 444/26.09.1951). ALDOIU, Ştefan.       Tânăr din Bucureşti. A fost omorât pe 12 ianuarie 1945, de soldaţi sovietici, în trenul Bucureşti-Sibiu. ALECSA, Ioan Gh.       Locotenent colonel, născut pe 9 noiembrie 1900 la Botoşani. A fost condamnat pentru deturnări de nave şi avioane şi executat pe 29 august 1952. ALECSANDRU, Anton D.       Din Iaşi. A fost condamnat. ALECTORIDE.       Originar din Constanţa, fost ofiţer în rezervă de jandarmi în Transnistria. A fost condamnat. ALECU.        Moşier din Moldova. Se afla, condamnat, la Gherla în 1957. ALECU, Cornel.       Inginer din Direcţia Canalului. A fost arestat pe 29 iulie 1951 şi condamnat în septembrie, acelaşi an, în urma unei înscenări puse la cale de Securitate, pentru sabotaj. ALECU, Dan.       Avocat din Constanţa, născut pe 7 februarie 1900 la Babadag, judeţul Tulcea,  secretarul organizaţiei judeţene a P.N.Ţ., publicist la „Dacia“, „Viaţa dobrogeană“şi „Dobrogea literară“, candidat pe lista de deputaţi în 1946. A fost arestat de mai multe ori (pentru prima oară în 1946). ALECU, Eugen.       A fost arestat şi condamnat la 7 ani muncă silnică (sentinţa nr. 203/4.11.1959) ca participant la mişcarea de rezistenţă „Haiducii Muscelului“, condusă de fraţii Arnăuţoiu.   ALECU, Eugen C.       S-a născut pe 12 septembrie 1909 la Brăduleţ, Muscel. A fost condamnat la 7 ani de închisoare (sentinţa nr. 18/13.02.1960), pentru legături cu partizanii din grupul Arnăuţoiu. ALECU, Gheorghe Gh.       Ţăran din Perşani, judeţul Braşov. Se afla la Midia în 1951, arestat administrativ. ALECU, Ion.       Ţăran din satul Galeşu, comuna Brăduleţ, judeţul Argeş. A fost condamnat în 1950 pentru sprijinul acordat partizanilor conduşi de fraţii Arnăuţoiu. ALECU, Ion.       Învăţător din Târgovişte. A fost arestat în 1949. ALECU, Ion C.       Ţăran din comuna Brăduleţ, judeţul Argeş. A fost arestat pe 19 iulie 1958 pentru legături cu partizanii. A fost torturat de Securitatea din Piteşti şi condamnat la 3 ani de închisoare pe care i-a făcut în penitenciarele din Jilava şi Gherla. A fost eliberat pe 17 iulie 1961. ALECU, Ion M.       A fost arestat şi condamnat în 1951, în procesul înscenat pentru compromiterea activităţii Vaticanului. ALECU, Ion N.       Învăţător, născut pe 14 ianuarie 1911 în localitatea Lazuri, judeţul Dâmboviţa. A trecut, închis, pe la

Sursa
2009-01-19 17:53:02



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

17:45:03Tu ești —» Primul meu blog
12:35:53Biserica are nevoie de voluntari —» Tineretul Ortodox
12:28:47Întâlnirea de suflet și pentru suflet pentru tinerii din Instituția Publică Gimnaziul Saharna Nouă. —» Tineretul Ortodox
10:12:43Opinie despre dezbaterea de aseara intre Porosenko si Zelenski —» Curaj.TV | Media alternativă
10:01:12Asa arunca gunoiul un cetatean iresponsabil —» Curaj.TV | Media alternativă
09:07:41Ceea ce a fost... —» Andrei LANGA. Blogul personal
07:58:05Un italian în vârstă de 88 de ani a vrut să-și taie gâtul în fața „badantei” sale —» Elena Robu
06:30:20Cum să depășești stările emoționale de depresie? —» Moldova Creștină
06:13:44Închisori care au devenit hoteluri. În Slovenia turiştii dorm în celule —» Elena Robu
06:04:24Ленин в Тирасполе —» Бессарабские хроники
05:23:58Vacanță de la Paște până la 1 Mai, în Italia. În 12 zile libere vor cheltui 8 miliarde de euro —» Elena Robu
05:04:56Nașu' —» Primul meu blog
23:33:04Really Giant Girls Around the World! Tall people, Tall women, Giant people —» plop andrei
22:14:42Zadoinov despre infractiuni in SUA (ru) —» Curaj.TV | Media alternativă
20:24:52Officials: Trump Admin’s New Iran Report Skewed, Intended to Justify Military Action —» ajna-blogging-press
19:56:31Are o unica speranta in mediatizare pentru a hotari problema —» Curaj.TV | Media alternativă
18:22:45Principalele declarații făcute la dezbaterea între Poroșenko și Zelenski, organizată pe Stadionul Olimpic —» Elena Robu
17:08:26Pulpa de miel la cuptor —» Bucataria Talinei - condimentat cu dragoste
15:24:34Stairway to Heaven —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag
15:19:17Vine toamna —» Gheorghe Erizanu
14:22:32VIDEO/ Andrei Nastase atac la Dodon! Dodon s-a transformat în purtătorul de cuvânt al lui Plahotniuc. —» plop andrei
14:20:43Alexandr Slusari : În promovarea liniei lui Plahotniuc Dodon devine ridicol. —» plop andrei
13:32:15Знакомтесь - наш современник - Дмитрий Иванович Боримечков —» BiblioCity
12:50:36Test 2 Mafioso —» Andrei Curararu
12:50:25Dubai din nou —» Viata pe Tinder – Viata amoroasa pe Tinder