Capul și coada corupției

Revin la tema corupției care este atât de recurentă în ethosul moldoveanului încât e nevoie de un Eminescu ca să o plaseze în rând cu Luceafărul sau ceva de genul. Mai prozaic, mă voi referi la inițiativa de a aduce în fotoliul de Procuror general a unui emisar european. Că dacă ești parte din problemă nu poți fi parte din soluție înțeleg. Că e o soluție la modă pe care ne-au suflat-o ucrainienii înainte ca noi să ne pricepem înțeleg. Nu înțeleg însă ce și cum va face acest procuror european pentru ca fenomenul corupției în Republica Moldova să fie eradicat. Din interes sportiv țin să remarc că în Kosovo au schimbat câteva rânduri de procurori europeni care, culmea, au fost rechemați din cauza că au fost implicați în scandaluri legate de corupție. Dar dincolo de astfel de exemple care nu denotă decât faptul că este naiv să punem semnul egalității între european și incoruptibil, preocuparea mea este de ordin practic: să zicem că al nostru Corrado va dibui ceva. Să zicem că trăgând de sfori va ajunge să constate evidentul – că ele duc sus. Ce va face el? Va alerta șefii de la Bruxelles? Las deschisă această întrebare retorică.