Subbotnik

Subbotnik-ul este un concept apărut la începutul secolului XX (1919), în timpul revoluţiei bolşevice, iscat dintr-o iniţiativă spontană de a repara şinele de cale ferată. Cu implicarea lui V.I. Lenin, subbotnik-ul a devenit un fenomen de masă, ceea ce ar însemna o activitate benevolă, în afara programului de lucru, în folosul societăţii. Astfel de activităţi erau organizate periodic, nefiind o regulă strictă ca fiecare sîmbătă să fie şi subbotnik.

Dat fiind faptul că, în timp, conceptul iniţial de subotnik s-a mai modificat, apare idea de a discuta oportunitatea revigorării acestui fenomen şi în ce fel s-ar desfăşura astăzi. Activitatea de subotnik poate implica, pe lângă sădirea de copaci şi strângerea gunoiului, participarea agenţilor economici în activităţi mai ample, ca repararea drumurilor. Astfel, agenţii economici şi-ar face o reclamă bună printr-o astfel de promovare a imaginii.

Subotnik-urile pot avea loc în prima săptămână a lunii aprilie şi de ziua de 1 Mai în ogrăzile spaţiilor de locuit, în parcuri, locuri de joaca şi spaţii verzi.

Organizare, logistică şi participanţi. Organizarea activităţii la nivel local ar putea deriva din iniţiativa APL, asumându-şi responsabilitatea de organizare a evenimentului, stabilire a dăţii şi chemare a oamenilor la eveniment.  APL-urile din ţară, respectiv, şi-ar putea coordona eforturile întru transformarea acestui fenomen în unul naţional. La promovarea acestei activităţi ar putea participa şi ONG-urile, cu suportul Primăriei. Un studiu în prealabil ar putea identifica suprafaţa acoperită, potenţialii participanţi, materialele necesare (asigurate de Primărie) şi alte acţiuni. Eficienţa subbotnik-ului ar creşte dacă ar fi obligatoriu, însă atmosfera de sărbătoare trebuie păstrată. Mai mult, Primăria ar putea motiva cât mai mulţi oameni să participe printr-un concurs cu premii sau alte evenimente distractive. Activitatea de subbotnik, însă, se confruntă cu individualismul şi indiferenţa societăţii, iar în acest caz, pe lângă motivarea materială a populaţiei, e nevoie şi de apelarea la conştiinţa civilă a fiecărui cetăţean. Subotnik-ul este o ocazie pentru fiecare familie de a socializa în comunitate, de a participa împreună la o activitate cu efecte pozitive asupra mediului şi cu un mesaj educaţional pentru fiecare.

Logistica fiecărui eveniment ar depinde de localitatea acoperită, de necesităţile identificate, etc.

Primăria ar trebui să lanseze o campanie civică de promovare a subbotnik-ului şi a spiritului de colectivitate şi responsabilitate.

Impactul fenomenului ar fi şi mai mare dacă ar fi acoperit şi de mass media, prin articole, reportaje live, etc.

Partidele politice ar trebui de asemenea să se implice în campania de promovare a subbotnik-urilor şi nemijlocit în activităţile organizate, însă fără influenţa politică de orice fel.

Concluzii:

• Idea unui subotnik naţional, organizat o data pe an, sau chiar de mai multe ori, după necesitate şi voinţă, este una pozitivă, ce merită toată atenţia. Un astfel de eveniment naţional are doar efecte benefice asupra mediului şi a societăţii în ansamblu.
• Campania de promovare ar avea ca ţintă definirea conceptului de subotnik, scopurile şi avantajele lui, precum şi intensificarea responsabilităţii civice în fiecare cetăţean.
• Implicarea persoanelor publice, cum ar fi politicieni şi vedete, ar spori popularitatea acestui eveniment şi dorinţa de participare a populaţiei.
• Subotnik-ul este o ocazie şi pentru ONG-urile din domeniu să se implice activ în această mişcare.
• APL-urile au un rol foarte mare în promovarea şi coordonarea acestor evenimente, inclusiv desemnarea persoanelor responsabile şi aprovizionarea cu materialele necesare.
• Participarea partidelor politice ar trebui făcută fără o tentă politică, pe când implicarea agenţilor economici în aceste evenimente şi-ar putea promova imaginea într-un mod foarte pozitiv, iar participarea angajaţilor diverselor companii ar putea servi drept exemplu pentru restul populaţiei.

Membrii Clubului participanţi la şedinţa nr.3(II): Mihai Bologan,  Vitalie Eşanu, Corneliu Munteanu, Oleg Ciubotaru, Viorel Bologan, Grigore Vieru.