Basarabia Arheologică

Stimaţi colegi, vă mai prezint o serie de rezumate, culegerea fiind publicată intr-un tiraj forte mic, astfel fiind multora inaccesibilă.Vizualizare aici

Vlad Vornic, Nicolai TelnovValeriu Bubulici, Larisa CiobanuPruteni. Un centru de olărie dacic din epoca romană, Chisinau 2008Vizualizaţi Prima monografie arheologică privind "dacii liberi" de la est de Prut 

Patrimoniul arheologic al municipiului Chişinău cuprinde zeci de situri arheologice: staţiuni, aşezări, cetăţi, necropole, tumuli (movile), dar şi mii de obiecte diverse, datate din cele mai vechi timpuri şi până în epoca modernă.Antichităţile de pe teritoriul mun. Chişinău au fost observate încă din evul mediu, unele monumente fiind consemnate şi în actele emise de cancelaria Ţării Moldovei. Interesul pentru vestigiile trecutului creşte în epoca modernă, când se întreprind primele cercetări arheologice şi se organizează primele muzee. Anumite progrese în cunoaşterea realităţilor istorico-arheologice din perimetrul capitalei actuale a Republicii Moldova s-au înregistrat în perioada interbelică. Contribuţii mai  importante la identificarea, cercetarea şi repertorierea siturilor şi vestigiilor arheologicedin mun. Chişinău, ca şi de pe întregul teritoriu al ţării, s-au realizat pe parcursul ultimelor 6-7 decenii.Primele cercetări arheologice sistematice au fost efectuate în anii ’50 ai secolului trecut. A.I Meljukova a întreprins săpături în aşezarea hallstattiană timpurie (sec. XII-X î.H.) de la marginea nord-vestică a oraşului, care a dat şi numele bine cunoscutei culturi cu ceramică canelată din spațiul carpato-nistrean (cultura Chişinău-Corlăteni). Descoperiri deosebit de valoroase a realizat arheologul E.A. Rikman în aşezarea şi în cimitirul de epocă romană târzie (sec. IV d.H.) din preajma comunei Budeşti. În deceniile ulterioare, un aport considerabil la inventarierea şi popularizarea siturilor şi vestigiilor arheologice din raza Chişinăului a avut prof. Ion Hîncu.În ultimii 20 de ani patrimoniul arheologic al municipiului, mai ales din zona Centrului Istoric, a fost afectat grav de numeroşi ,,căutători de comori” şi de diverse lucrări de construcţie sau de amenajare a teritoriului, multe situri, îndeosebi tumuli, fiind distruse iremediabil. Cercetări arheologice de salvare s-au executat abia de curând, în Valea Morilor, la Biserica Măzăracheşi în preajma Bisericii Armeneşti, soldate cu rezultate deosebit de importantepentru reconstituirea unor epoci mai vechi, dar şi a genezei şi dezvoltării vechiului târg medieval.Expoziţia îşi propune drept scop informarea şi atragerea atenţiei publicului larg supra importanţei şi valorii reale a patrimoniului arheologic al capitalei pentru cunoaşterea  trecutului ei mai îndepărtat, precum şi a pericolelor ce ameninţă acest tezaur inestimabil moştenit de la strămoşi.  Planşele elaborate reflectă unele dintre cele mai reprezentative descoperiri arheologice din vatra urbei şi din zona învecinată, datate începând cu epoca veche a pietrei şi până în perioada modernă. Sunt prezentate şi câteva imagini de epocă realizate pe primele şantiere arheologice (Chişinău, Budeşti), dar şi de pe altele, mai recente (Valea Morilor, Colina Măzărache, Biserica Armenească, str. Armenească, nr. 110), precum şi o machetă a cetăţii getice (sec. V-III î.H.) de lângă or. Durlești, care merită a fi cercetată sistematic şi chiar reconstituită pentru a fi pusă în valoare ca obiectiv turistic.Patrimoniul arheologic, constituind o componentă esenţială a moştenirii culturale naţionale, trebuie în mod obligatoriu complet inventariat, protejat, conservat şi pus în valoare corespunzător, aşa cum prevede legislaţia internaţională din domeniu, la care a aderat în ultimii ani şi Republica Moldova, prin adoptarea unui şir de importante acte normative. Sursă a memoriei colective europene şi instrument de studiu istoric şi ştiinţific, patrimoniul arheologic, alături de cel arhitectural, trebuie să devină, aşa cum arată experienţa ţărilor civilizate, un factor important de dezvoltare durabilă şi de coeziune socială”.

Specialiştii Agenţiei Naţionale Arheologice au descoperit în aceste zile pe moşia satului Zamcioji, r-nul Străşeni, un complex arheologic vechi de aproximativ 1600 de ani.Directorul Agenţiei, Vlad Vornic, care coordonează investigaţiile arheologice, a relatat corespondentului „INFOTAG” că în rezultatul săpăturilor de amenajare a unui iaz s-au descoperit multe fragmente de vase de lut şi oase de animale. „Potrivit Legii pentru protecţia patrimoniului arheologic, finanţatorii lucrărilor de amenajare a iazului sunt obligaţi în asemenea cazuri să solicite o cercetare de salvare a patrimoniului arheologic. În conformitate cu prevederile aceleiaşi legi, investitorul trebuie să susţină financiar şi cercetarea arheologică. Lucrările de amenajare a iazului au fost stopate până când nu vor fi finalizate lucrările de salvare a patrimoniului arheologic”, a spus directorul Agenţiei. Sursa citată a menţionat că după două zile de săpături există suficiente elemente care să demonstreze că este vorba despre o aşezare reprezentativă din epoca romană târzie (sec. IV d.Hr.) aparţinând culturii Sântana de Mureş-Cerneahov.

     În anul 2011 expediţia arheologică a Rezervaţiei „Orheiul-Vechi” a efectuat cercetări arheologice de salvare a sitului pluristratigrafic Măşcăuţi-Zaverna. Monumentul este cunoscut din anul 1972 fiind descoperit de către Valentin Dergaceov. La adâncimea de cca 0.65-0.7 m., pe aproape întreaga suprafaţă a şantierului a fost dezvelită o construcţie masivă din piatră - crepidă. Mai jos de stratul de piatră, în timpul cercetărilor au fost descoperite 2 morminte. Primul fiind complet distrus, a putut fi recuperat doar o parte din inventarul funerar, 4 vase ceramice modelate cu mâna. Al doilea mormânt cu oasele aranjate în formă semi-anatomică, apropiată poziţiei chircite, a fost depus direct sub stratul de piatră al crepidei, orientat cu capul spre NE. Scheletul este unconjurat de un rând de pietre. Lăngă picioarele scheletului a fost depistată o placă din bronz. În afara complexelor funerare a mai fost cercetată şi o groapă în umplutură căreia au fost descoperite vestigii ale culturii Cucuteni.   Din motivul cercetării incomplete a monumentul este dificil de atribuit complexele funerare aflate sub crepidă de piatră ritului tumular sau plan a necropolei. Construcţiile din piatră sunt caracteristice culturii Cozia-Saharna, variantei sale Estice şi culturii Chişinău Corlăteni. Depunerea în poziţie ne-anatomică sau demembrarea scheletelor este caracteristică culturilor Dunării de Jos.        Însă în urma analizei a inventarului funerar, cât ceramicii atât şi obiectelor din bronz ajungen la concluzia că complexele funerare ar putea fi atribuite grupului de monumente Tămăoani-Hansca-Holercani şi datate nu mai târziu de începutul sec. X a. Chr.

De această dată dragii mei, vă ofer spre lecturare o culegere de articole jubiliară dedicată profesorului Ion Niculiţă: Studia archeologiae et historiae antiquae: Doctissimo viro Scientiarum Archeologiae et Historiae Ion Niculiţă, anno septuagesimo aetatis suae, dedicatur 2009.

Vă doresc o lectură plăcută şi o downloadare rapidă ;)

O nouă apariţie editorială în "Biblioteca Tyragetia"La 2 aprilie 2012, la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei a avut loc lansarea volumului Поселение с «зольниками» у села Одая-Мичурин, Республика Молдова / Die Siedlung mit „Aschehügeln" beim Dorf Odaia-Miciurin, Republik Moldova, semnat de Eugen Sava şi Elke Kaiser. Lucrarea a apărut în seria „Biblioteca Tyragetia", ajunsă la cel de al XIX-lea volum. Prin acest studiu au fost introduse în circuitul ştiinţific rezultatele cercetărilor interdisciplinare, efectuate la situl din perioada târzie a epocii bronzului din localitatea Odaia-Miciurin, raionul Drochia, Republica Moldova.Lucrarea este bilingvă (rusă, germană) şi cuprinde 532 pag. în care sunt inserate: textul, 105 figuri, 55 fotografii color, 19 diagrame şi 29 tabele.

Vă prezint varianta integrală a culegerii de articole ştiinţifice "Arheologia între ştiinţă, politică şi economia de piaţă". În perioada 13-15 octombrie 2009, Asociaţia Naţională a Tinerilor Istorici din Moldova a organizat la Chişinău o conferinţă a foştilor bursieri a Serviciului German de Schimburi Academice (DAAD), sub genericul „Arheologia între politică şi economia de piaţă”, ale cărei referate sunt publicate în acest volum.Vă doresc lectură plăcută. Aici vizualizaţi volumul.Mai multe detalii

Falerele sunt piese de podoabă din argint, rareori din aur şi mult mai rar din bronz. Ele sunt circulare în plan şi plate, concave sau conice în profil şi au dimensiuni variate. Acestea au fost obţinute, în cea mai mare parte a lor, prin ştanţare, ciocănire şi finisare cu dăltiţa şi punctatorul (gravare). Falerele erau ataşate cu ajutorul unor nituri sau prin urechiuşe din argint, bronz sau fier. Alaturi de rolul funcţional de bază pe care îl au, falerele reprezintă un interes deosebit ca obiecte de artă.Falerele din s. Tvardiţa au fost descoperite în anul 1965 de carte I. Kolenkov, în apropierea unui tumul în urma lucrărilor agricole. Cu toate că reprezintă un interes deosebit, ele au fost tangential şi ocaziţional reflectate în literatura de specialitate. Există şi o monografie dedicată acestor descoperiri, însă aceasta a fost editată în doar 9 exemplare, reprezentând astfel o raritate bibliografică. Prezentăm mai jos varianta PDF.Monografie. Falerele din s. Tvardiţa 1997 (rus)

Aici puteţi vizualiza şi descărca ultimul volum (VII, 2011), al publicaţiei anuale al Institutului Patrimoniului Cultural din Chişinău: REVISTA ARHEOLOGICĂ. În acest an (2011) numerile 1 şi 2 au fost comasate într-un singur volum.Lectură plăcutăDescarcă Revista Arheologică

Aşezarea Chişinău "Valea Morilor"În luna octombrie 2011, în contextul sărbătoririi Hramului oraşului, Primăria municipiului Chişinău, preconizează organizarea şi desfăşurarea unui şir de acţiuni dedicate aniversării a 575-a de la prima atestare documentară a Chişinăului.Avînd în vedere unele studii valoroase, semnate de cunoscuţi cercetători ( Gheorghe Postică, doctor habilitat în istorie, regretatul doctor în istorie, Ion Hîncu ş.a.), care ne demonstrează o istorie milenară a Chişinăului, şi anume că în teritoriul unde astăzi este amplasată Biserica Mazarache, Cetăţuia Dacică cu Izvorul de sub Deal, pot fi descoperite importante vestigii de viaţă umană din cele mai vechi timpuri (12-7 mii de ani înainte de Hristos), conform dispoziţiei Primarului general al municipiului Chişinău, dl Dorin Chirtoacă, nr. 670-d din 01.08.2011,  în scopul stabilirii unor concluzii unice ale cercetărilor ştiinţifice privind cele mai timpurii aşezări de pe teritoriul actual al Chişinăului, Primăria municipiului Chişinău, în parteneriat cu centrele universitare şi academice din Republica Moldova şi Ministerul Culturii, organizează Conferinţa ştiinţifică cu tema „Chişinău - vatră de istorie şi civilizaţie milenară", care va avea loc pe data de 12 octombrie 2011, ora 10.00, în Sala Albastră a Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei,  str. 31 august 1989, nr. 121 „A".La Conferinţă sunt invitaţi oameni de ştiinţă, istorici, arheologi, arhitecţi, specialişti în domeniul protecţiei şi reabilitării oraşelor istorice.Comunicările prezentate în cadrul Conferinţei vor fi sistematizate şi coordonate de specialişti în domeniu pentru editare într-o culegere dedicată istoriei Chişinăului.

Introducere. O categorie distinctă a inventarului descoperit în complexele funerare a culturii Usatovo o alcătuiesc plăcile din piatră prelucrată, purtând forma unor reprezentări antropomorfe sau zoomorfe. În cele ce urmează vom trata subiecul reprezentărilor zoomorfe, care constituie o parte componentă a sculpturii monumentale Usatovo (Popovici 2010, 16). Sculptura zoomorfă prin esenţa sa redă plastic, în trei dimensiuni, prin cioplirea unui marerial dur sau modelarea în lut, reprezentarea anumitor animale. Acestea din urmă, în cadrul culturii Usatovo, şi-au găsit reflectarea în unele elemente decorative ale ceramicii, în plastica de dimensiuni reduse modelată din lut (Патокова 1957, 34; Збенович 1974, 105; Патокова 1979, fig. 14; Патокова, Петренко, Бурдо, Полищук 1989, 105) şi în sculptura monumentală cioplită în piatră (Новицкий 1990, 40).            Pentru prima dată sculptura monumentală zoomorfă a fost identificată şi documentată în urma cercetărilor de la Usatovo, care s-au soldat cu descoperirea a două necropole tumulare şi două plane. Aici în anul 1926 în tumulul I-1, investigat de către M.F. Boltenko şi P.Z. Rjabkov au fost depistate două reprezentări sculpturale de capuri de taur (Субботин, Петренко 1986, 26-43). Urmează o descoperire similară în anul 1936, documentată de către V.I. Selinov şi E.F. Lagodovskaja în tumulul II-2 de la Usatovo (Селинов, Лагодовскaя 1940, 239-263), după care în urma investigaţiilor tumulului I-9 (1939), în partea estică a ringului de piatră a mai fost depistat un cap de taur sculptat (Патокова 1979, 60). În anii postbelici fost inregistrate doar după demararea amplelor cercetări sistematice ale complexelor tumulare în stepa nord-vest pontică.            Repertoriul descoperirilor            1. Usatovo, aşezare. Placă de calcar, ambele părţi bine prelucrate. Are o formă triunghiulară cu coarnele bine evidenţiate  orientate pe verticală în sus. Descoperită în urma cercetărilor interprinse pe teritoriul aşezării de către M.F. Boltenko în anul 1926. Dimensiuni: 35 x 22 x 8 cm. (fig. 4, 5). (Петренко 1985, 8).            2. Usatovo I-1. Confecţionată dintr-o placa de calcar, ambele părţi bine prelucrate. Are o formă triunghiulară, toate colţurile ascuţite. Coarnele bine evidenţiate. Descoperită de către M.F. Boltenko în anul 1926. A fost depistată în componenţa crepidei tumulului I-1. Dimensiuni: 50 x 38 x 10 cm. (fig. 2, 4). (Субботин, Петренко 1986, 28-32).            3. Usatovo I-1/3. A fost prelucrată dintr-o placă de calcar, ambele părţi bine şlefuite. Toate colţurile sunt rotunjite, coarnele bine evidenţiate. Descoperită de către M.F. Boltenko în anul 1926. A fost depistată în componenţa crepidei tumulului I-1 în apropierea mormântului 3. Dimensiuni: 59 x 53 x 15 cm. (fig. 2, 6). (Субботин, Петренко 1986, 28-32).             4. Usatovo II-2. Obţinută dintr-o placă de calcar, ambele părţi relativ bine prelucrate. Are o formă triunghiulară, toate colţurile ascuţite. Coarnele bine evidenţiate. Pe fundul gropii în patrea stingă a sculpturii au fost depistate concreţii de ocru roşu. Mai jos 4 statuete antropomorfe modelate în lut nesupuse arderii. Descoperită de către V.I. Selinov şi E.F. Lagodovskaja în anul 1936 în groapa de cult nr. 3 a tumulului II-2. Dimensiuni: 23 x 24 x 10 cm. (fig. 2, 2; 5, 4). (Патокова 1979, 81).5. Usatovo I-9 (a). Confecţionată dintr-o placă de calcar, ambele părţi bine şlefuite.Toate colţurile sunt rotunjite, coarnele bine evidenţiate, cornul stâng deteriorat în vechime. Descoperită de către E.F. Lagodovskaja în anul 1939. A fost depistată în componenţa litică a crepidei tumulului I-9. Dimensiuni: 50 x 40 x 10 cm. (fig. 2, 3).  (Субботин, Петренко 1986, 28-32).            6. Usatovo I-9 (b). A fost prelucrată dintr-o placă de calcar, ambele părţi bine şlefuite. Are o formă dreptunghiulară puţin lărgindure spre partea superioară unde se marchează coarnele (urechile ?). Descoperită de către E.F. Lagodovskaja în anul 1939 în partea estică a crepidei tumulului I-9. Dimensiuni: 31 x 48 x 14 cm. (fig. 2, 1). (Патокова 1979, 60).            7. Usatovo III (a). Confecţionată dintr-o placă de calcar, ambele părţi relativ bine prelucrate. Are o formă apropiată prapezului cu partea inferioară (butul) rotungită, partea superioară (coarnele) mai prost prelucrată cu colţurile ascuţite. Pe suprafaţa sculpturii în partea superioară, deplasânduse spre curnul drept, au fost gravate două figuri, una dintre care posedând calităţi antropomorfe. Descoperită de către I.T. Černjakov şi V.I. Zbenoviči pe teritoriul necropolei distruse în anul 1961. Dimensiuni: 33 x 32 x 13 cm. (fig. 4, 1). (Петренко 1985, 10).             8. Usatovo III (b). A fost realizată dintr-o placă de calcar, ambele părţi relativ bine prelucrate. Posedă o formă trapezoidală cu toate colţurile rotungite. Descoperită de către I.T. Černjakov şi V.I. Zbenoviči pe teritoriul necropolei distruse în anul 1961. Dimensiuni: 42 x 41 x 16 cm. (fig. 4, 2). (Петренко 1985, 10).            9. Usatovo III (c). Obţinută dintr-o placă de calcar, ambele părţi relativ bine şlefuite. Are o formă triunghiulară cu toate colţurile ascuţite. Descoperită de către I.T. Černjakov şi V.I. Zbenoviči pe teritoriul necropolei distruse în anul 1961. Dimensiuni: 31 x 25 x 10 cm. (fig. 2, 5). (Петренко 1985, 10).            10. Grigoriopol 9/9 (a). Confecţionată dintr-o placă de calcar, ambele părţi bine prelucrate. A fost depusă în calitate de acoperiş, pe lângă alte plăci, deasupra mormântului 9/9. Posedă o formă aproape pătrată, cu o supraânălţare deasupra colţului drept a părţii superioare, pe suprafaţa acesteia printr-un şănţuleţ este marcat simbolic cornul taurului. Descoperită de către E. Jarovoj în anul 1983. Dimensiuni: 125 x 125 x 22 cm. (fig. 3, 6). (Серова, Яровой 1987, 53).           11. Grigoriopol 9/9 (b) Placă de calcar, ambele părţi bine prelucrate. A fost depusă în calitate de acoperământ, printre alte pietre, deasupra mormântului 9/9 în imediata apropiere a unei alte sculpturii. Are o formă triunghiulară, toate colţurile ascuţite. Descoperită de către E. Jarovoj în anul 1983. Dimensiuni: 35 x 28 x 5-8 cm. (fig. 3, 4). (Серова, Яровой 1987, 53).            12. Grigoriopol 9/crepidă (a). Confecţionată dintr-o placă de calcar, ambele părţi bine prelucrate. A fost depistată în componenţa crepidei tumulului 9. Are o formă triunghiulară, toate colţurile ascuţite. Descoperită de către E. Jarovoj în anul 1983. Dimensiuni: 40 x 36 x 8 cm. (fig. 3, 1). (Серова, Яровой 1987, 79).            13. Grigoriopol 9/crepidă (b). A fost prelucrată dintr-o placă de calcar, ambele părţi bine şlefuite. A fost depistată în componenţa crepidei tumulului 9. Are o formă triunghiulară, toate colţurile ascuţite, cornele bine evidenţiate, cel drept puţin deteriorat. Descoperită de către E. Jarovoj în anul 1983. Dimensiuni: 40 x 40 x 12 cm (fig. 3, 2). (Серова, Яровой 1987, 53).            14. Grigoriopol 9/crepidă (c). Realizată dintr-o placă de calcar, ambele părţi bine prelucrate. A fost depistată în componenţa crepidei tumulului 9. Are o formă triunghiulară, toate colţurile ascuţite. Descoperită de către E. Jarovoj în anul 1983. Dimensiuni: 40 x 36 x 8 cm. (fig. 3, 3). (Серова, Яровой 1987, 53).            15. Grigoriopol 9/11. Obţinută dintr-o placă de calcar, ambele părţi relativ bine prelucrate. A fost depusă în calitate de acoperământ deasupra mormântului 9/11. Are o formă triunghiulară, baza dreaptă cu ambele colţuri ascuţite, partea superioară (capul) puţin rotunjit. Descoperită de către E. Jarovoj în anul 1983. Dimensiuni: 130 x 138 x 22 cm. (fig. 3, 5). (Серова, Яровой 1987, 53).            16. Nicolscoe 6. Confecţionată dintr-o placă de calcar, ambele părţi relativ bine prelucrate. Depistată în umplutura mantalei tumulului. Are o formă triunghiulară, coarnele ascuţite, bine evidenţiate. Descoperită de către S. Agulnikov în anul 1988. Dimensiuni: 55 x 45 x 20 cm. (fig. 4, 4). (Агульников, Савва 2004, 49).            17. Nicolscoe 8. A fost obţinută dintr-o placă de calcar, ambele părţi relativ bine prelucrate. Are o formă trapezoidală cu baza dreaptă. A fost depistată în componenţa crepidei tumulului 8. Descoperită de către S. Agulnikov în anul 1988. Dimensiuni: 68 x 98 x 13 cm. (fig. 4, 7). (Aгульников, Савва 2004, 95).            18. Şalvii Noi 3/2. A fost realizată dintr-o placă de calcar, ambele părţi bine şlefuite. Are o formă triunghiulară, coarnele şi botul rotungite, bine evidenţiate. A fost depusă într-un mormânt jamnaja (3/2) pe prima treaptă în partea nordică a gropii. Descoperită de către S. Kurceatov în anul 1989. Dimensiuni: 20 x 24 x 10 cm. (fig. 4, 3).            19. Krestovaja Mogila 1/23. Confecţionată dintr-o placă de calcar, ambele părţi relativ bine prelucrate. A fost depusă în umplutura camerii funerare a mormântului 1/23. Are o formă dreptunghiulară, cu o supraânălţare în partea dreaptă a părţii superioare. Descoperită de către A.V. Gudkova în anul 1990. Dimensiuni: 150 x 60 x 30 cm. (fig. 4, 6). (Гудкова 1993, 25).             Înainte de a trece la o analiză a descoperirilor cunoscute la moment, propunem elaborarea unei clasificări a sculpturii zoomorfe Usatovo. Încercări în această direcţie au fost făcute de către E. Ju. Novickij (Новицкий 1990, 41-45), bazată pe un număr redus de descoperiri.             Clasificare            În rezultatul analizei sculpturii zoomorfe din cultura Usatovo putem deosebi două tipuri distincte ale acestor vestigii, fiecare incluzând câte trei variante (fig. 1, 2).             Tipul 1. Plăci de piatră prelucrată intenţionat care reprezintă schematic, anfas, forma unui cap de taur sau a unei alte vite mari cornute (Bovonae, Bos Primigenius, Bizon bonasus). Acestea sunt de dimensiuni modeste cu coarnele sau urechile bine evidenţiate. Înălţimile variază de la cele mai mici de 25 cm, la cele mai mari de 59 cm, lăţimile de la 22 cm la 55 cm şi grosimea de la 5-8 cm la 20 cm.1/A. Varianta dată se deosebeşte prin forma redării coarnelor, adică poziţionarea lor într-o linie sub un unghi de 50-70° faţă de partea inferioară ascuţită.           1/B. Varianta dată se caracterizează prin reprezentarea schematică a coarnelor şi botului cu toate colţurile rotungite.1/C. Se deosebeşte faţă de alte variante printr-o realizare realistă a capului de taur cu coarnele şi botul bine evedenţiate.           Tipul 2. Plăci de piatră de dimensiuni mai mari care reprezintă schematic, figura în profil a unei vite mari cornute, fară evidenţierea picioarelor. Înălţimile variază de la cele mai mici de 68 cm, la cele mai mari de 150 cm, lăţimile de la 88 cm la 138 cm şi grosimea de la 13 cm la 30 cm.2/A. Se evidenţiază prin schematirarea profundă a formei animalului reprezentat.2/B. Varianta dată se caracterizează şi se deosebeşte de cel următor prin trecerea lentă a liniei spatelui în partea superioară a sculpturii.2/C. Se deosebeşte faţă de varianta anterioră datorită formei specifice a părţii superioare, adică prin trecerea bruscă a liniei spatelui spre gât şi cap.Contextul descoperirilor: Pentru o mai bună înţelegere a rolului acestor reprezentări sculpturale în procesiunile funerare ale culturii Usatovo, este necesară analiza contextului depistării a respectivelor vestigii. Pentru marea majoritate a descoperirilor a fost relativ bine documentată situaţia stratigrafică şi contextul de depunere în construcţiile sepulcrale. Aici putem evidenţia câteva dintre principalele direcţii spre care a fost îndreptat ritualul de depunere:  Ringuri de piatră: În tumulul I-9 de la Usatovo, sculptura capului de taur a fost descoperită în sectorul de est al ringului de piatră, depusă ca parte componentă în construcţia acestuia. A fost depistată la 5,5 m distanţă de centru, îndreptată cu botul spre est (Патокова 1979, 60). Tot în acest tumul este înregistrat şi un alt exemplar al sculpturii zoomorfe în sectorul de vest a cromlechului (Субботин, Петренко, 1986, 32). În urma cercetării primului tumul al primei necropole de la Usatovo - I-1, în 1926, autorii săpăturilor au remarcat forma deosebită a unei pietre prelucrate din componenţa ringului distrus. Ea a fost descrisă ca având forma unei săgeţi (Субботин, Петренко 1986, 29) O altă descoperire similară a fost sesizată la Grigoriopol, unde în componenţa ringului de piatră (sectorul de vest) au fost documentate trei exemplare a sculpturii zoomorfe (Серова, Яровой 1987, 79). În astfel de context mai semnalăm o descoperire de la Nikolskoe unde printre pietrile cromlechului a fost depistată sculptura figurii în profil a unei vite mari cornute (Агульников, Савва 2004, 95)  Gropi de cult: Un exemplu remarcabil îl reprezintă gropa de cult nr. 3 (6) a tumulului II-2 de la Usatovo. Acoperişul gropii a fost format dintr-o stelă fară trăsături antropomorfe cu orificii pe suprafaţă. Groapa avea în plan o formă pătrată (1 x 1 m). Pe fundul gropii a fost depusă reprezentarea zoomorfă a capului de taur îndreptată cu botul spre centrul movilei unde se afla mormântul principal. În partea stângă a capului de taur a fost depistată o amforă sferică neornamentată. Pe fundul gropii se mai aflau doua vase, o amforă si o ceaşcă cu gât supraânălţat.  Spaţiul dintre vase a fost presărat cu un praf alb. Din partea dreaptă a sculpturii - un cheag de ocru purpuriu, mai jos patru statuete femenine modelate din lut (Патокова 1979, 82). Menţionăm poziţionarea acestei gropi în imediata apropiere a ringului exterior al tumulului.Acoperământul gropilor sepulcrale. Deobicei mormintele au fost realizate în spaţiul din interiorul ringurilor de piatră, şi se acoperiau cu una sau mai multe pietre (Збенович 1974, 39). În acest context printre pietrele acoperişelor au fost descoperite şi exemplare de sculptură zoomorfă. Astfel deasupra mormântului I-1/3 de la Usatovo printre pietrele depuse a fost remarcată şi reprezentarea unui cap de taur (Субботин, Петренко 1986, 29). La Grigoriopol în acoperământul mormântului 9/9 a fost documentate două sculpturi zoomorfe, una deasupra alteia, prima reprezentând figura în profil a unei vite mari cornute cea de-a doua un cap de taur (Серова, Яровой 1987, 123) Încă o descoperire în situaţii similare a fost înregistrată în tumulul de la Krestovaja Moghiva, unde în mormântul principal (nr. 23) în calitate de acoperiş a fost depusă sculptura figurii în profil a unei vite mari cornute (Гудкова 1993, 22, fig. 2, 10) .Mantaua tumulară. Un urma cercetărilor tumulului 6 de la Nikoliskoe, în sectorul de nord-est a movilei la 1.4 m distanţă de centru la 0.47 m adâncime a fost depistată o reprezentare a capului de taur (Агульников, Савва 2004, 49). Alte descoperiri în astfel de context nu ne sunt cunoscute.Descoperiri de acest fel practic lipsesc în afara regiunii Nistrului de jos şi limanelor nord-vest pontice. În această ordine de idei se prezintă stranie apariţia unui exemplar al acestor vestigii în zona Podişului Moldovei de Nord în apropierea satului Şalivii Noi. Aici în mormântul 3/2 a necropolei tumulare cercetate în anul 1989, într-un mormânt jamnaja, pe treapta nordică a gropii, a fost depusă o piatră, care după formele sale aminteşte descoperirile analogice din arealul culturii Usatovo (fig. 4, 3).În cele ce urmează, vom încerca să elucidăm încărcătura simbolică şi ritualică reflectată în respectivele descoperiri, integrândule în sistemul credinţelor magico-religioase a culturii Usatovo. Ne dăm bine seama că reconstituirea bazată doar pe izvoare arheologice este dificilă şi incompletă. Izvoare scrise nu există, drept urmare cercetarea se loveşte de  piedici insurmontabile, care fac imposibilă reconstituirea integrală. Analiza ritului şi ritualului funerar din cadrul necropolelor, reflectă un sistem complicat al credinţelor religioase a comunităţilor Usatovo, bazat pe principalele activităţi economice şi sociale. Ideologia religioasă Usatovo îşi găseşte reflecţii în credinţele magico-religiose a culturii Cucuteni-Tripolie în fazele mai timpurii. Astfel există un şir de dovezi privind practicarea cultulul soarelui (Потакова 1979, 152). Construcţiile megalitice descoperite în cadrul necropolelor de la Usatovo poartă amprenta acestui cult. Păstoritul şi practicile agricole şi-au găsit reflectarea în practicarea cultului taurului (Макаревич 1960, 294; Збенович 1974; 125; Патокова 1979, 152). Un loc aparte îi revenea cultului calului. Au fost descoperite mai multe imagini ale acestuia, de remarcat reprezentările calului pe stela din tumulul I-3 de la Usatovo (Патокова 1979; 47; Петренко 1984, 14) şi de pe vasul din mormântul 1/1 de la Tudora (Мелюкова 1962, 74-83).            În cele ce urmează vom încerca să schiţăm particularităţile cultului taurului evidenţiate în credinţele religioase a culturii Usatovo. Marea majoritate a descoperirilor care ar putea fi raportate cultului taurului se concentrează în aşezările şi necropolele Usatovo. În aşezarea de la Usatovo o categorie distinctă a plasticii reprezintă statuetele zoomorfe. Puţine la număr ele reprezintă în miniatură figurile unor vite mari cornute. Imaginea taurului mai este redată şi prin modelarea unui mâner de vas ceramic (Збенович 1974; 110). Tot pe teritoriul aşezării ne sunt cunoscute şi câteva vetre de cult baza cărora a fost adâncită în calcar, umplutura constituită din cenuşă. Forma acestora se apropie de imaginea stilizată a unui cap de taur. În apropierea vetrelor au mai fost descoperite şi câteva oase de bou şi un fragment de statuetă zoomorfă (Потакова 1979, 19; Пакокова, Петренко, Бурдо, Полищук 1989, 85, fig. 31, 2). În afara complexelor funerare, tot pe teritoriul aşezării de la Usatovo este documentată descoperirea unei sculpturi de piatră a capului de taur (Петренко 1985, 8).            Necropolele culturii Usatovo ne oferă material bogat privind practicarea cultului taurului în cadrul procesiunilor funerare. Este vorba despre forma unei construcţii megalitice din interiorul crepidei de piatră a tumulului I-12 de la Usatovo (Потакова 1979, 66;  Суботин, Петренко 1989, 33), şi forma şanţului din tumulul 14 de la Jolty’ Jar (Суботин, Петренко 1989, 33). În ambele cazuri asemănarea cu capul de taur este evidentă. Însă cea mai reprezentativă în acest sens este sculptura zoomorfă în piatră, care prin esenţa sa constitue un element inalienabil al cultului taurului practicat de către comunităţile Usatovo. Privind schematizarea puternică a sculpturii zoomorfe în piatră credem că "artistul" (sculptorul) ne oferea o imagine proprie asupra lumii şi nu avea pretenţia ca reprezentarea finală să fie o copie exactă a ceea ce este în realitate. În esenţă, "artistul" doreşte să explice privitorului modul în care el (comunitatea) vede şi înţelege cultul taurului. Cât forma sculpturilor atât şi contextul descoperirilor indică apartenenţa lor respectivului cult. În această ordine de idei se inscriu şi descoperirile osteologice din şanţul tumulului 9 de la Grigoriopol. Aici în diverse puncte ale şanţului au fost descoperite 6 cranii de tauri şi zimbri un craniu de viţel şi două cranii a boului domestic (Серова, Яровой 1987, 123).             În fond cultul taurului este legat de importanţa acestui animal în cadrul practicilor agricole. Astfel animalul obţinea atribuţiile unei divinităţi a fertilităţii contopinduse în alte direcţii ideologice asemănătoare formând respectivul cult. Astfel mai toate religiile preistorice şi antice, taurul a fost asimilat forţei, puterii irezistibile, de factură cosmică, regeneratoare şi fertilizatoare a pământului, a oricărei naturi de creativitate (Chirica, Văleanu 2008, 133). BibliografieChirica, Văleanu 2008: Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Sacralizarea taurului celest. Mărturii ale spiritualităţii comunităţilor cucuteniene de la Ruginoasa-Iaşi (Iaşi 2008).Popovici 2010: Sergiu Popovici, Sculptura monumentală antropomorfă şi zoomorfă a culturii Usatovo în zona Nistrului de Jos. In: Terra Blaccorum, ediţia a III-a, aprilie 2010 (rezumatele comunicărilor) (Bucureşti 2010).   Агульников, Савва 2004: С. Агульников, Е. Савва, Исследования курганов на левобережье Днестра (Кишинэу 2004).Гудкова 1993: А.В. Гудкова, Курган ямной культуры Крестовая Могила в низовьях Днестра. Древности Причерноморских степей (Киев 1993).Збенович 1974: В.Г. Збенович, Позднетрипольские племена Северного Причерноморья (Киев 1974).Макаревич 1960: М.Л. Макаревич, Об идеологических представлениях у трипольских племен. ЗОАО 1 (Одесса 1960).Новицкий 1990: Е.Ю. Новицкий, Монументальныя скульптура древнейштх земледельцев и скотоводов Северо-Западного Причерноморья (Одесса 1990).Патокова 1957: Э.Ф. Патокова, Изображение животных на памятниках Большого Куяльника – Усатова. МАСП 1 (Одесса 1957)Патокова 1979: Э.Ф. Патокова, Усатовское поселение и могильники (Киев 1979).Патокова, Петренко, Бурдо, Полищук 1989: Э.Ф. Патокова, В.Г. Петренко, Н.Б. Бурдо, Л.Ю. Полищук, Памятники Трипольской культуры Северо-Западного Причерноморья (Киев 1985).Петренко 1984: В.Г. Петренко, Каменная плита с изображениями из Усатово. В сб.: Северное Причерноморье (Киев 1984).Петренко 1985: В.Г. Петренко, Новые находки памятников искусства в Усатово. Памятники древней истории Северо-Западного Причерноморья (Киев 1985).Серова, Яровой 1987: Н.А. Серова, Е.В. Яровой, Григориопольские курганы (Кишинэу 1987).Субботин, Петренко 1986: Л.В. Суботин, В.Г. Петренко, Об архитектуре усатовских курганных сооружений. Памятники древнего искусства Северо-Западного Причерноморья (Киев 1986).



   



Fig. 1. 1- Poziţionare geografică (1- Grogoriopol, 2- Nicolscoe, 3- Krestovaja Mogila, 4- Usatovo), 2- clasificarea sculpturii zoomorfe.Fig. 2. 1- Usatovo I-9, 2- Usatovo II-2, 3- Usatovo I-9 (a), 4, Usatovo I-1, 5- Usatovo III (c), 6- Usatovo I-1/3. (1, 2- după:  Збенович 1974, fig. 43; 3, 4, 6- după: Субботин, Петренко 1986: fig. 1; 5- după: Петренко 1985, fig. 1, 2)Fig. 3. 1- Grigoriopol 9 (a), 2- Grigoriopol 9 (b), 3- Grigoriopol 9 (c), 4- Grigoriopol 9/9 (b) 5- Grigoriopol 9/11, 6- Grigoriopol 9/9 (a) (1-6- după: Серова, Яровой 1987). Fig. 4. 1- Usatovo III (a), 2- Usatovo III (b), 3- Şalvirii Noi 3/2, 4- Nicolscoe 6, 5- Usatovo-aşezare, 6- Krestovaja Mogila 1/23, 7- Nikolskoe 8. (1- după: Петренко 1985, fig. 2, 1; 2, după: Петренко 1985, fig. 1, 1;  4, 7- după: Агульников, Савва 2004, fig. 23, 5; 44, 4; 5- după: Петренко 1985, fig. 1, 4; 6- după: Гудкова 1993, fig. 3, 4).

Printre siturile arheologice medievale importante de pe teritoriul Republicii Moldova se numără şi două aşezări rurale din sec. al XIV-lea descoperite în perimetrul com. Lozova (r. Străşeni). Semnalate în anii 50-60 ai secolului trecut, obiectivele arheologice de la Lozova se află în microzona Oanţa de pe partea dreaptă a r. Bucovăţ, unul în marginea estică a localităţii, iar altul la cca 1 km E, în vecinătate cu com. Vorniceni. În prima dintre aşezări, acoperită în cea mai mare parte de plantaţii de viţă-de-vie sau de grădini şi construcţii gospodăreşti, I. Rafalovici a executat în anul 1960 un sondaj restrâns, descoperindu-se câteva complexe şi materiale de valoare ştiinţifică deosebită – două cuptoare de olărie cu reverberaţie, un bordei, un tezaur cu monede de argint şi bronz ş.a. Cu toate că s-a dovedit a fi de o importanţă aparte pentru cunoaşterea realităţilor arheologice şi istorice din deceniile premergătoare extinderii Ţării Moldovei la est de Prut, aşezarea din punctul Oanţa de la Lozova în anii care au urmat n-a fost cercetată prin săpături metodice, iar materialele arheologice obţinute n-au fost valorificate corespunzător, unele rămânând inedite.Întrgul articol îl puteţi descărca:http://www.scribd.com/doc/66914848