Gândurile înlăcrimate în durere se înneacă într-o lingură de apă
Cerul senin îmi întunecă raţiunea în ceaţă
Am pierdut puterea de a iubi frumosul
Prietenia scăldată în iluzii deşarte
Lacrimi de nisip perturbează echilibrul intern
E atât de greu să condamni vinovatul nevinovat
providenţa divină ce-ţi descoperă cunoaşterea de sine
Răul ce dă naştere la bine se autodesfiinţează în răutatea sa
Gânduri îngândurate de meditaţiile unui creştin post-modernist.
by rusnac mircea.
