Urc dealul…

Urc dealul – valea imi zimbeste;
Beau apa si ma-mbat de dor.
Cint viers. Iar mierla ma priveste
Cu-n ochi, sub geana,-ntrebator.

Valea cobor, iar dealul geme,
Sting doru-n gura de izvor
Si tac. Doar versul din poeme
Topeste glasul mierlelor…

June 21, 2005

Amabilitate

Iti place drama, poate:
Sa-ntinda mina-n graba
Sa nu te-mpiedici, fina,
Cumva de vre-un cuvint.

Vreau sa te beau…

Vreau sa te beau, ah, poezie,
Cu paiul cel mai subtirel
Al clipei mari ca o vecie
Din viata ca un paharel.

June 21, 2005

Artele ce-n mine zac…

Ma lasa sub aripa-ti frinta
Ca-n ea un cuib de vis sa-mi fac
Sa imi hranesc pana timida
Cu artele ce-n mine zac.

De dor de’nalte atmosfere,
De arsu-mi capat de condei -
Du-ma din vremile-efemere
Spre versul vesnicilor zei.

June 21, 2005

Nu-mi luati ceara din cuvinte

Nu-mi luati ceara din cuvinte
Si nici polenul din simtiri,
Nici epitetul de pe dinte
Ce musca foile subtiri.

Doar piinea din tarite ude
Din palme plinse-mi strecurati
Prin pinza orelor trecute,
Prin bobii ochilor sarati.

June 21, 2005

De-as putea…

De-as putea sa „sar” in clipe,
Sa ma-nec ca barca-n valuri,
Ora-as face-o sa atipe
In a’ mele idealuri.

8 Iune, 2005

Sa nu-ti ascunzi faptura…

Sa nu-ti ascunzi faptura
A ranilor materne,
Nici singura-ti iubire
Sfioasa-n al tau piept,

Nici sarutata gura
De versurile-eterne,
De-ntreaga ta simtire
Naiva de poet.

Sa nu-ti ascunzi privirea,
Nici ceara bucuriei
Ce tainic te cufunda
In liricul polen,

Si nici marturisirea
Ah, plinsa doar Mariei,
In ora ce inunda
‘N regrete-al tau poem.

6 Iulie 2005

De ce-mi fringi inima, poete,
Cu-a’tale viersuri dulci de dor?-
De libertate-mi este sete
Si-n a’ei brate-as vrea sa mor…!

1999

Cer ajutor, Poetule…
Lui Grigore Vieru

Vierule, mi-au rodit nişte poame
Aici, în cugetul meu crud şi obosit,
Aici, în cugetul meu încîlcit
Cu viţă groasă de asteptare şi nenoroc…

Vierule, toarnă caldură
Peste bobiţele-aceste verzi,
Dorite de viaţă, dorite de cuvînt, dorite de adevăr…

4 Ianuarie, 2000

De Ziua Mărtişorului
Lui Grigore Vieru

Îţi dăruiesc, Poetule,
Albul sufletului meu
Pătat de amarul (nu amorul!)
Părinţilor mei.

De Ziua Martişorului,
Îţi cer, Vierule, Roşul căldurii tale
Ca să pot servi oaspeţii cu struguri dulci de poamă;

Îţi cer Albul părului tau
Pentru a-mi aşterne masa;

Îti cer, Vierule, Roşul dragostei tale
Cu care-ţi înveleşti măicuţa întotdeauna
Ca s-o încălzesc şi pe a mea;

Îţi cer, Vierule, Albul ruşinii tale nevinovate
Cu care păşeai adesea singur pe Alee…
Singur. Printre sălbăticiile şovine.

Martie, 2000

Un punct

Am scris un punct, iar inaintea lui-
Un gind fara cuvint, fara simtire.
Un punct de stop infipt ca-n lemn un cui,
In mina, -n minte, -n sufletu-mi subtire.

Nu mai am vers. Ah, proaste minti desarte,
Se invirtesc in jurul unui punct,
Pustiul il aud tot mai aproape,
Iar eu nu ma mai simt: ba nu-s, ba sunt…

2 Feb, 2002