În una din ultimile dimineţi cu soare a acestui octombrie, în saptămîna cînd prinţesa mea bolea acasă, servindu-i astfel de alibi incapacităţii mele de a mă scula devreme, am auzit de afară voci de copii-zglobii şi cea a unei mămici, la fel de zglobii. Mînată de sentimentul ăsta, mai mult femeiesc (sau muieresc chiar),de invidie, [...]