Despre grenada care a explodat miercuri seara (14 octombrie 2009) la Chişinau cu ocazia Zilelor Oraşului a scris toată presa românească. Din Romania Liberă aflăm că explozia a făcut zeci de răniţi, iar Procuratura a decis că a fost un act terorist. Ziua scrie că grenada de la Chişinău provine din depozitele transnistrene de la Colbasna.
Tot Ziua mai titreaza că autorităţile de la Chişinău si-au dat acordul pentru deschiderea a 13 secţii de votare româneşti pe teritoriul Republicii Moldova în vederea alegerile prezidenţiale din Romania.
Presa română a dezbătut pe larg şi despre “cum este refuzată istoria românilor la Chişinău”. Ziua scrie într-un articol că Valeri Kuzmin, ambasadorul Federaţiei Ruse de la Chisinau, care s-a declarat împotriva predării istoriei românilor în şcolile din Republica Moldova, împroşcă cu minciuni spunând că statul roman a fost creat de imperiul rus. În preambulul articolului apare întrebarea: „De ce tace interimarul Predoiu de la MAE?”
Despre faptul ca Moscova nu admite predarea istoriei României în şcolile din Basarabia, scrie şi Viorel Patrichi în Gardianul. «Ii reamintesc Excelenţei Sale, domnului Valeri Kuzmin, că “bărbăţia soldaţilor ruşi” s-a topit în 1877 în faţa turcilor, la Plevna sau la Smardan, iar dacă nu erau dorobanţii şi “curcanii” români, Osman Paşa îi îneca în Dunăre pe kazacii ţarului. Drept mulţumire, scrie editorialistul, bravii soldaţi ruşi au ocupat Bucureştii la întoarcere, pentru a-i forţa pe români să cedeze Basarabia la Congresul de la Berlin. Istoria reală arată că, de-a lungul timpurilor, românii au suportat 14 invazii ruseşti majore, iar dacă tinerii noştri vor să ştie adevărul, nu înseamna că ar fi “rusofobi” », explică Viorel Patrichi.
În acelaşi context, Evenimentul Zilei scrie că premierul moldovean, Vlad Filat, a declarat recent că Istoria Românilor va reveni în şcolile din Republica Moldova, unde va înlocui Istoria Integrată, introdusă în programa şcolară în urmă cu trei ani. În concluzie, Leonid Bujor, ministrul educaţiei, citat de Cotidianul, spune că profesorii au libertartea de a reveni la manualele de istoria românilor, la care s-a renunţat, în 2006, în favoarea aşa-zisei istorii integrate. Leonid Bujor spune scurt pe doi: « Manualul de Istorie Integrată din Moldova promovează anti-statalismul ».
Revenind la Gardianul, nu trecem cu vederea o posibilă numire a primarului Dorin Chirtoacă la funcţia de prim-ministru al României. Chiar dacă, între timp, la Bucureşti, preşedintele Traian Băsescu a desemnat o altă candidatura pentru această funcţie este, totuşi, interesant să vedem care sunt criteriile pe care le întruneşte Dorin Chirtoaca pentru o asemenea funcţie, din punctul de vedere al editorialistul Viorel Patrichi. Argumentele autorului le puteţi asculta inclusiv în emisiunea “Mai aproape de Europa”.
Ziua îl citează pe fostul preşedinte al RM, Vladimir Voronin, care pune semnul egalităţii între România şi Transnistria, atunci când vorbeşte despre provocările pe care le înfruntă Republica Moldova la frontierele sale. Fostul preşedinte al R. Moldova nu scapă nici de această dată ocazia să atace România. Adevarul titrează din alocuţiunea lui Voronin de la o conferinţă organizată de o fundaţie rusă: “Republica Moldova este supusă unor provocări nu mai puţin dure din partea vecinului său – România, care este membru al UE şi NATO şi, simultan, sursă de atacuri informaţionale permanente asupra Moldovei, asupra statalităţii şi identităţii acesteia”.
Tot în Adevărul găsim un alt articol despre Misiunea Fondului Monetar Internaţional (FMI) care şi-a început, miercuri, activitatea în Republica Moldova. Din paginile ziarului aflăm declaraţiile premierului Vlad Filat, care spune că „acordul cu FMI este vital pentru Republica Moldova”
«În RM convorbirile telefonice vor putea fi interceptate doar după iniţierea dosarului penal, iar persoana va fi informată dacă a fost supusă unor asemenea constrângeri», scrie Adevărul citand declaraţiile ministrului justiţiei, Alexandru Tănase. Unul din motivele autosesizării oficialului în această problemă a fost o hotărâre a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) pe marginea unui caz din Republica Moldova, în care instanţa a identificat că mecanismele existente în ţară, nu oferă setul de garanţii necesare pentru a proteja viaţa privată a cetăţenilor, ne informează ziarul.
Din paginile aceluiaşi cotidian aflăm că după nenumarate interdicţii, în sfârşit cărţile romanesti au început « sa treacă » Prutul. Astfel, Biblioteca Publică „Maramureş” din Republica Moldova a primit de la biblioteca „Petre Dulfu” din Baia Mare mai multe donaţii de volume de carte nouă românească. Tot din rubrica de cultură a suplimentului Jurnalului Naţional aflăm că la Iaşi a fost adaptată scenic « Albinuţa », Abecedarul lui Grigore Vieru. În ziua premierei, solicitările la acest spectacol au fost atât de mari, încât conducerea Teatrului a trebuit să programeze şi o a doua reprezentaţie, imediat după prima, scrie ziarul. Amintesc că prima ediţie a abecedarului “Albinuţa” de Grigore Vieru a apărut la Chişinău în 1979, iar la Bucuresti în 1994, cu un tiraj de 200.000 de exemplare.
LA final, tot despre Grigore Vieru vorbim. Semnalez aici un un editorial apărut la începutul acestei săptămâni, în ziarul Ziua, semnat de Maria Bulat-Saharneanu, preluat de pe Vocea Basarabiei. Titlul este unul semnificativ – « Podurile din cuvinte ale lui Grigore Vieru au puterea să se prefacă in poduri de beton». Autoarea vorbeşte despre trenul Chişinău-Iaşi, care ar fi bine să poarte numele Marelui Poet. Maria Saharneanu cataloghează această reuşită ca fiind o izbandă şi «poate o măsură a contribuţiei lui Grigore Vieru la schimbare».
Doamnelor şi domnilor, aceasta a fost revista presei româneşti cu cele mai interesante titluri despre R. Moldova din această săptămână.
Pentru “Mai aproape de Europa”, Vocea Basarabiei,
Stela Popa