• in-TESS-tayt • adjective
1 : having made no valid will
2 : not disposed of by will
: decedatul care nu lasă testament, intestat, (mort) fără testament
Exemplu în context:
Mark and Joan worried about what would happen to their child if they died intestate, so they hired a lawyer to draw up a will soon after the baby was born.
Mark şi Joan făceau grijă pentru ce s-ar întâmpla cu copilul lor, dacă ei ar muri fără să lase un testament, aşa că au angajat un avocat care acesta să elaboreze testamentul imediat după nașterea copilului.
Intestate a fost împrumutat de engleză în sec. 14 din latinescul intestatus, care însăși s-a format din prefixul in- (nu) și adjectuvul testatus,” meaning “having left a valid will.”
Testatus, în schimb, provine de la participiul trecut al verbului testari, însemnând a lăsa un testament.
