• myoo-NIF-uh-sunt • adjective
1 : very liberal in giving or bestowing : lavish
2 : characterized by great liberality or generosity
: generos, darnic
Exemplu în context:
At the banquet, the president of the city’s performing arts center thanked all the munificent subscribers and sponsors who made the theatrical season a success.
La banchet, preşedintele centrului de arte interpretative a mulţumit tuturor abonaţilor și sponsorilor generoși care au facut stagiunea să fie de succes.
Cuvântul munificent a apărut la sfârșitul sec. 16, când vorbitorii englezi, probabil s-au inspirat din cuvântul similar, precum magnificent.
Munificence provine din munificus, cuvântul latin care însemna generos, care provine din munus, cuvântul latin care înseamnă cadou, datorie, serviciu.
De la munus au provenit și alte cuvinte ca municipal și remunerate.
