Demisia!!!
Suntem ultimii în grupă și așa vom rămâne până la final. Suntem ultimii în cea mai ușoară grupă pe care am avut-o vreodată. Mersi, Igor! Datorită ție am ajuns aici. E timpul să pleci. Numai că tu ai tupeul să rămâi și să prostești în continuare lumea.
Pleacă, mă! Pleacă odată și lasă-ne cu toți Sofronii tăi și cu Bugaiovii! Ne-ai readus cu 15 ani în urmă, când la națională jucau toate rezervele. Când a evoluat ultima dată Bugaiov într-un meci oficial? A uitat și cum se aleargă, dar-mi-te să facă o preluare sau un șut la poartă. A stat toată repriza secundă lângă mine, lipit de tușa din stânga! Asta-i naționala ta, mă?
Sofroni? Ce caută acest jucător la națională? A stat tot meciul în teren. Nu are nimic: nici viteză, nici tehnică, nici forță, nici știința jocului, nici date fizice ieșite din comun... Ce caută el la națională? Frunză e Maradona pe lângă Sofroni! Noroc cu Calincov, care a alergat cât pentru 3...
Am jucat în 8 cu Luxemburgul! Din minutul 15 Comlionoc se sufocase! Și jucau pe ploaie! Vă imaginați ce era dacă se juca cu soarele sus? Toată prima repriză cei 4 fundași l-au antrenat pe Onică! Sau invers. Onică îi antrena pe ei. Zeci de pase înapoi. Ca în anii 70. Școala sovietică de fotbal a revenit cu trâmbețe la Chișinău grație acestui super-puper antrenor. Antrenorul sticlelor de bere.
Ți-a fost frică de Luxemburg? Ție? Marelui Dobrovolski? De ce ai stat tot meciul cu 4 fundași în propria jumătate? Trezește-te, mă, antrenorule! Nu mai bați nici bucătarii și chelnerii. Nu mai bați pe nimeni! Nu mai ai intuiție în alcătuirea echipei. Te-a lăsat norocul. Lasă-ne și tu pe noi. Nu aștepta când lumea te va huidui pe stradă. Pleacă!
Meciul cu Luxemburg a fost cel mai prost al naționalei Moldovei din ultimii 10 ani. Dacă nu erau cele 10 minute de la mijlocul reprizei secunde, când Calincov a creat singur două faze magnifice, iar Gațcan a nimerit transversala, puteam să spun sigur că a fost cel mai prost meci din istoria naționalei. Pur și simplu adormeam în tribune.
După meciul de pe stadionul Zimbru, am văzut la televizor partida Franța – România, 1:1. Mi s-a părut un fotbal de pe altă planetă. După ce mi-am scuipat sufletul două ore la Botanica, aproape convins că fotbalul nu mai are niciun farmec, mi-am revenit în timpul partidei de la Paris, care mi-a readus dragostea pentru sportul rege. Două meciuri văzute consecutiv, care mi-au arătat încă o dată prăpastia dintre noi și fotbalul adevărat.
Moldova – Luxemburg 0:0
Moldova: St.Namașco, Catînsus, Lașcencov, Armaș, Golovatenco, Onică, Comlionoc (V.Andronic, 81), Gațcan, Calincov, Bugaiov (Suvorov, 77), Sofroni.
Rezerve: Matiughin, Savinov, Cebotaru, S.Namașco, Carauș.
Antrenor: Igor Dobrovolski
