Asadar, iata-l pe amicul meu doctorul, pe peronul garii  Predeal, inconjurat de bagaje si trei onorabile doamne, dintre care una era rabdatoarea sa sotie. Rapidul din care debarcase in graba tocmai isi relua cursa spre Brasov, locul unde trebuia sa ajunga si pitorescul grup deturnat din periplul sau spre Covasna. In gara , la Brasov, astepta , conform intelegerii, taximetristul care urma sa-i transporte, cale de vreo 60 de kilometri, in statiunea unde rezervasera camerele.

Amicul meu doctorul- care are intotdeauna dreptate- nu se perde usor cu firea.” Am telefonul soferului.Il voi suna sa vina aici”. Perfect. Numai ca -dupa ce i se furase un mobil iar pe al doilea, cumparat in graba, il pierduse la fel de rapid- intrase in conflict cu Vodafone si, suparat, isi retrasese nu numai abonamentul lui ci si pe acela al sotiei. Noroc ca una dintre doamne- usor stanjenita la gandul ca nu pierduse  niciodata vreo legatura in desele ei calatorii prin strainataturi si se pomenise pierduta in propria-i tara- avea desigur telefon mobil.

Taximetristul din Brasov, binedispus, cu aparatul care taxa intr-o veselie, ii recupera si, dupa o placuta calatorie prin minunata Vale a Prahovei, trecand prin Brasovul pierdut si regasit, ii depuse in buna stare in fata mini- hotelului pensionarilor din Covasna. Si iata-l pe amicul meu gata sa recastige cele vreo doua ore perdute din cura balneara. Navali pe culoarul Centrului de Balneofizioterapie si Recuperare Medicala “Tonus -Plus”, ravasind pacientii mai varstnici care isi purtau cu demnitate pasii spre diferitele cabinete de ‘proceduri” infasurati in albe si pufoase paturici de lana, imi dadu o palma prieteneasca lipindu-ma literalmente de perete , batu scurt la usa sobrei dar eficientei domne doctor si intra fara sa-i pese de toti aceia programati la consultatie.

Mai e nevoie sa spun ca, desi o asistenta il atentionase, politicos, ca “doamna doctor a terminat treaba si trebuie sa PLEACA la Sfantu Gheorghe”, amicul meu doctorul nu se pierdu cu firea?”Sa nu PLEACA , ii replica el zambind, pana nu le vede si pe cele trei paciente care sunt cu mine.” Ardelenii, mai cu seama etnicii maghiari, sunt extrem de sensibili daca au impresia ca-i ei peste picior.Te poti supara pe carismaticul meu amic?Toata lumea izbucni in ras si totul se termina cu bine. Peste mai putin de o ora. consutati si programati, “comandoul” de doamne, in frunte cu amicul meu era consultat, programat si incepea procedurile recomandate.

“Tonus- Plus” e un mic sanctuar de liniste si bunacuviinta. Cunosc multe astfel de clinici bucurestene private, de “firma” cum se spune, de care n-am a ma plange. Dar, in general, desi dotate cu aparate dintre cele mai sofisticate, desi esti tratat cu profesionalism, domneste o atmosfera rece, te simti intimidat de calculatoare si diagnosicele puse parca de aceste minunate aparate si nu de oameni. La “tonus -Plus” domneste o atmosfera de familie, esti tratat ca un OM caruia trebuie sa-i alini sufernta, nu ca un BOLNAV, ci ca o ruda apropiata.

Va aduceti aminte de serialul de televiziune “Ingerii lui Charley”. in care cele trei frumoase si, in aparenta, fitrave tinere infruntau cele mai mari pericole, iesind intotdeauna invingatoare? Ei bine, asistentele lui Cornelyu Desaga- patronul dar si un specialist reputat in domeniu, cu o vasta experienta capatata la Spitalul de Cardiologie aflat sus, in Valea Zanelor din Covasna unde lucreaza si acum, in timpul liber(!)-se poarta, fara exagerare, ca niste adevarati ingeri. Cu gingasie, cu grija pentru cei diagnosticati , in majoritate, de boli cardio-vasculare, reumatismele fiind doar suferinte “colaterale”. Le-asi aminti pe Fazekas Marta, cu gropitele dragalase in obraji la fiecare zambet, pe Szocs Emoke, carliontata cu parul negru pe care il strangea uneori la spate desoperindu-si fata marmoreana, pe Eni Carmen Luminita, cu lunga codita , mascota clinicii pe care colegele o numes “vrabiuta”…Toate absolvente ale unei facultati de specialitate in domeniu.

Ma aflam intins pe un pat, legat de un aparat care imi oblojea spinarea. De regula, la fiecare cateva minute una dintre fete ma intreba, ca si pe ceilalti pacienti daca totul este in regula. In dimineata aceea, ele stateau cu spatele la mine, completand nu stiu ce foi. Dorind sa  atrag atentia uneia dintre ele, le-am apelat:”Fata trumoasa”. Toate trei au intotrs capul. Si zic zau ca n-a gresit niciuna !

Daca in serialul de televiziune Charley era un perrsonaj cam bondoc, care ii dirija “ingerii” printr-un computer- daca tin bine minte- nemiscandu-se de la biroul sau, in lumea reala de la “Tonus-Plus” Cornelyu Desaga e o mandrete de barbat, cu o mustata lunga care ii imlanzeste chipul aspru, de om muncit si framantat de griji. Totul trebuie saa fie in ordine, nimic nu lipseste, ingerii lui sunt supravegheati atent si programarile respectate cu strictete. Desaga insusi- al carui nume- am mai spus-o- e predestinat parca sa poarte greutatile cu stoicism- pune” mana” nu doar la efectuarea tratamentelor si la continua imbogatire a aparaturii medicale, ci si la lucrarile de constructie si moderizare a Centrului sau care si-a cucerit rapid o binemeritata faima. Anul asta l-am gasit trudind efectiv, alaturi de constructori, la amenajarea cu dale de piatra si flori a curtii interioare a mini- hotelului devenita acum intarea principala la micuta clinica.a

Asi dori sa adaug, pentru eventualii carcotasi , ca beneficiarii nu platesc nimic pentru proceduri, acestea fiind suportate de Casa de Asigurari- bineinteles daca pacientii au un bilet de trlmitere de la medicul de familie. Si noi stim cu ce “promptitudine” dconteaza aceasta Casa cheltuielile.”Cum rezistati?”Cornelus Desaga s-a uitat lung la mine. In privirea lui puteai citi darzenia, incapatanarea ardeleanului de infrunta greutatile , fara a da un pas inapoi. “Ma ajuta si sponsorizarile…Mai sunt oameni cu inima si in lumea asta dezlantuita de azi !”

Si atunci sotiei mele, olteanca iute la minte. a scos 200 de lei si i-a dat.”Vrem si noi sa sponsorizam!”Am inlemnit, stiam ce fel de om e Cornelyus, pe peretii cabinetelor, peste tot unde este un loc liber, printre instructiuni de tot felul scrise frumos cu tus negru, un avertisment:”FARA SPAGA!”. Scris cu litere mari, in romaneste si in maghiara.

A doua zi, inaite de plecare, m-am pomenit cu domnul Cornelyu Desaga asezandu-se langa mine, in sala de recreere dintre doua proceduri, inmanandu-mi doua plicuri in care se aflau doua chitante cu antetul”Tonus-Plus”, purtand numele sotiei si al meu, cu mentiunea” 100 (una suta)lei SPONSORIZARI.

Ma intreb:se platesc si impozite? Nu stiu, s-ar putea.Sau poate ca nu.”Banii astia- m-a lamurit Cornelyu Desaga, nu intra in buzunarul meu.merg in contul societatii, pentru noile investitii”

Mai e ceva de adaugat?In tableta de saptamana viitoare,alte noutati din Covasna, departe de lumea dezlantuita.

In rest, sa auzim numai de bine !

Nicolae Holban