• ab-STEE-mee-us • adjective
: marked by restraint especially in the consumption of food or alcohol; also : reflecting such restraint
: abstinent, cumpătat (la mâncare sau la băutura), frugal (d. mâncare), sărăcăcios (d. mâncare)
Exemplu în context:
Anthony’s heart attack opened his eyes to the importance of taking care of his body and turned him to a more abstemious and healthful lifestyle.
Atacul de cord al lui Anthony i-a deschis ochii la importanţa de a avea grija de corpul său şi l-a întors spre o viață mai moderată şi sănătoasă.
It's hard to be abstemious
Abstemious și abstain se aseamănă, și ambele implică sensul de autocontrol sau abnegaţie.
Nu cumva ele provin din aceiași rădăcină? Și da și nu.
Ambele se încep cu prefixul latin abs-, însemnând de la sau la o depărtare de, dar la abstain se adaugă verbul latin tenēre (însemnând a ține, a menține), în timp ce abstemious vine de la temetum, însemnând băutură alcoolică.
