continuare…
4. Cascadele. Cel mai valoros şi atractiv obiect al patrimoniului natural şi turistic din cadrul rezervaţiei naturale de la Horodişte reprezintă cele patru cascade faimoase. Peisajul mitic, înfrumuseţat de faimoasele cascade ale defileului atrage la Ţipova şi Horodişte pe numeroşi turişti din republică şi de peste hotare.
Foto 12. Itinerariul rustic din interiorul defileului ce conduce spre frumoasele cascade.
Dintre cele patru cascade mari ale rezervaţiei naturale de la Horodişte, unele sunt mai puţin cunoscute şi studiate. Aşa de exemplul, cea mai depărtată cascadă, ce se află în partea de nord a defileului reprezintă nu numai un monument al naturii, dar şi a istoriei, ce păstrează numeroase urme ale activităţii umane. Fiind cea mai îndepărtată cascadă şi cea mai greu accesibilă, nu este de mirare că ea nu figurează pe atlasele turistice oficiale. Numai cei mai curajoşi dintre turişti se încumetă s-o viziteze. Cercetând atent această cascadă am remarcat că albia superioară a râuleţului ce formează cascada a fost artificial îndreptată în trei direcţii. În prezent apa se scurge numai pe două canale săpate artificial în rocă, cel de al treilea canal fiind uscat, descoperind clar urmele provenienţei sale. Presupun că în vechime toate canalele erau alimentate de apa, însă cu timpul debutul râuleţului a scăzut, rămânând să funcţioneze numai cele două. Şi aici, precum şi în alte locuri am descoperit la margine cascadei rocă tăiată în forma de W. Acest semn se întâlneşte des la compexul rupestru de la Nistru.
Foto 13. Tăieturi în rocă în formă de W la marginea cascadei.
Coborând anevoios spre bazinul cascadei am fost surprins să observ că el este amenajat artificial din numeroase pietre ce sprijină terasa deasupra bazinului. Tot teritoriul cascadei vădeşte urmele unei aşezări umane. Cascada este înaltă de 8-10 m. şi reprezintă două torente de apă ce se revarsă în bazinul amenajat. În partea nordică a cascadei rocile formează o galerie acoperită unde am observat urmele unei chilii sau posibile camere de locuit. Interesant este că această chilie era amenajată asemănător cu cele de la Nistru. Faţada şi pereţii laterali ai chiliei erau probabil făcute din lemn şi montate în peretele şi tavanul stâncii. Pe peretele stâncii se observă patru scobituri, una mai mare şi trei mai mici, de asemenea se observă scobitura în peretele stâncii unde erau montaţi pereţii din lemn. Chilia ar avea dimensiuni aproximative de 3,5m pe 3,5m
Foto 14. Urmele unei chilii de la cascadă.
Este greu de stabilit cât de veche ar fi această locuinţă improvizată, presupun, că răspunsul ar putea fi găsit prin cercetarea arheologică, săpând podeau chiliei care în prezent este formată dintr-un strat gros de mâl.Este cert că cascada nu numai a fost vizitată, dar şi populată un timp mai îndelungat. Ca un argument aş aduce încă o probă în susţinere acestei teze. Pe peretele sudic al cascadei am descoperit un semn lapidar de dimensiuni aproximative de 30 cm pe 30 cm care arată a fi vechi.
Foto 15. Semnul lapidar de la cascadă.
Foto 16. Reprezentare marcată a semnului lapidar.
De multe ori, în această zonă au fost găsite unele semne lapidare, însă de obicei ele erau distruse de turiştii neavizaţi sau uitate, fără a fi valorificate. În timp scurt, fără aportul din partea cercetătorilor, ele pot fi irecuperabile şi pierdute pentru totdeauna. Trebuie să remarcăm că aceste semne se găsesc nu numai nemijlocit pe teritoriul mănăstirii rupestre de la Nistru, ci şi pe tot teritoriul defileului de la Ţipova şi Horodişte. Şi celelalte cascade merită atenţia cercetătorilor. Ele impresionează prin relieful şi forme ciudate a rocilor săpate de apa.
Foto 17. Bazinul cascadei cu urme de amenajare.
Toate acestea fac ca rezervaţia naturală de la Horodişte să fie vizitată anual de mii de turişti care prin acţiunile lor conştiente şi mai puţin conştiente aduc daune irecuperabile atât ecologiei defileului, cât şi monumentelor istorice din zonă. Cu regret constatăm, că acest itinerar turistic nu este deloc amenajat, nu există un loc pentru plasarea corturilor, aprinderea focului, nemaivorbind de aruncarea gunoiului, din care cauză are loc poluarea tuturor râuleţelor din zonă. Porţiunile periculoase ale traseului turistic nu sunt de loc marcate. Turiştii nu sunt informaţi de pericolele legate de vizitarea acestei rezervaţii naturale, de existenţa numeroşilor şerpi veninoşi, insectelor, deselor avalanşe de pietre etc. Toate acestea fac ca vizitarea locurilor respective inedite să fie asemănătoare cu practicarea sporturilor extreme. Nu este de mirare că în fiecare an în această zonă se petrec numeroase accidente şi experienţe regretabile. Dar cel mai trist fapt, după părerea mea este acela că atât structurile centrale de stat, cât şi Mitropolia Moldovei nu conştientizează importanţa şi valoarea reală a complexului monastic şi a rezervaţiei naturale de la Horodişte. Sper ca aceste câteva repere prezentate mai sus să dea un imbold şi un motiv temeinic pentru cercetarea şi valorificarea de durată a patrimoniului naţional şi spiritual de la Ţipova şi Horodişte păstrat şi transmis nouă de generaţiile trecute.
Foto 18. Cascadele de apă din defileul Horodişte.
Romeo Cemîrtan,
doctorand în Teologie Ortodoxă, Iaşi
