Circula pe Internet unele documente care- desi citeaza universtari si cecetatori din institutii prestigioase- par mai degraba a fi scenarii S.F. Automobile electrice, nepoluante, experimentate cu succes in tari super- dezvoltate si apoi distruse pentru a  nu produce un crah urias in industria petrolului. Un plan diabolic conceput de o organizatie mondiala ultra-secreta pentru a reduce numarul oamenilor de pe planeta la…un miliard (!) . De ce? Nu e clar. Dar pentru asta au fost provocate razboaie mondiale, virusi gen Sida si altele de acest fel sunt nascocite in laboratoare si apoi “scapate” printre oameni. Medicamente tot mai scumpe create pentru a le combate care provoaca noi complicatii. Si, fireste, alte buline pentru a stopa efectele dezastruoase. Leacuri care – la randul lor- fac noi victime.

Nu cred in toate aceste basme. De actuala criza mondiala sunt vinovati si finantisti- nepriceputi sau corupti-dar economia de piata isi are regulile ei, scrise sau nescrise, ea nu poate fi “dirijata” intr-o directie sau alta. De incalzirea peste masura a unor zone, de desertificarea lor, nu pot fi banuiti nu stiu ce complotisti. Dezvoltarea peste masura- dar absolut necesara- a industriei, fara o protectie ecologica adecvata, nu putea sa nu duca, in cele din urma, la fenomene climatologice de felul acelora pe care le taim azi in intreaga lume.

Si, daca numai in acest an, ploile si inundatiile catastrofale au transformat mari asezari din Australia pana in America, pentru cateva ore, in zeci de nedorite Venetii, daca in Europa occidenala- in metropole ca Viena, de pilda- am vazut strazi si case maturate de apa, masini plutind  ca niste cutii de chibrituri, ce sa ne mai miram de ceea ce se intampla in tara  noastra?

La noi, din pacate, sistemele de irigatii “comuniste” au fost vandalizate si taranii care si-au facut garduri din materialele sustrase de acolo, au asistat, neputinciosi, la spectacolul dureros in care locuintele -  cu “mandrele” lor garduri-  au fost maturate de suvoaiele turbate ale apelor. Nu numai asezarile satesti sunt crunt lovite. Marile noastre orase,  inclusiv unele cartiere ale Capitalei, sunt inundate mereu, la fiecare ploaie de mai lunga durata. Si e firesc sa fie asa, din moment ce canalizarea, invechita, nu poate face fata , nici macar tehnic, unei cantitati mai mari de apa decat aceea proiectata.

Ti se rupe inima vazand fetele indurerate ale celor loviti de napasta. Femei plangand, barbati cu apa trecandu-le de genunchi, incercand sa salveze din locuinte, frigiderele, televizoarele care plutesc, pur si simplu, prin apa. Munca de o viata prapadita intr-o ora de viitura, ce autoritati, chiar mai “instarite” ca ale noastre, le-ar putea ajuta?

Va asteptati sa fac vinovat pe cineva? Ma abtin. Si nu din lasitate, ci din bun simt. Nu se pot indrepta lucrurile de la o zi la alta. Dar cand vezi ca primarii Bucurestiului- toti sase din sectoarele urbei, in frunte cu ghidusul si bunul vorbitor Sorin Oprescu- se preocupa in primul rand, de plantarea florilor si crearea de noi fantani arteziene, te cam scutura o sfanta manie. Ca sa nu mai vorbesc de micutul premier-  micut nu numai din nastere- care imbraca in fiece zi aproape- ba bluza portocalie de drumar si da cu lopata pe santierul unei fata morgana numita autostrada, ba isi pune palarie de taran ardelean si, dupa ce da cu ea de pamant, pune mana pe coasa si le arata cum se munceste, ba imbraca halat de chirurg si, sub supravegherea unor somitaiti in domeniu, “opereaza” un… gogosar cu ajutorul unor roboti de ultima generatie, adusi cu bani frumosi din strainataturi… Chelului tichie de margaritar ii lipseste. In spitalalele noastre bate vantul si noi de chirurgie robotizata aveam nevoie!

Ce sa mai spun de bravul nostru Traian, care a prins drag de eleicopter si alearga-  in aceasi zi- de la Bistrita la Husi- de la sfintirea unei biserici la alta, de la o sarbatoare populara la alta. Strangand maini si pozandu-se cu oricine, topaind in dansuri cu gospodine imbujorate, tucandu-se cu fete incinse si mancand paine cu sare- ba si carnati si alte bunatati care i se ofera-  hahaind si lipsit de griji…domnia sa isi face datoria, da sfaturi si se burzuluieste la fatucile de la televiuni care il sacaie cu intrebari obraznice.

Scrie in Biblie despre cele 40 de zile si nopti in are a plouat. Si pamantul s-a acoperit de ape, doar fiintele imbarcate pe arca lui Noe au scapat. Si noi ce sa facem azi, in lumea moderna in care traim? Se va gasi vreun Noe care sa  inzestreze batrana Tera cu motoare si sa ne luam  zborul spre alta galaxie?

In rest, sa auzim numai de bine !

Nicolae Holban