Am fost la lansarea cărţii fostului ministru de externe al României, profesorul universitar Adrian Cioroianu. Cartea se numeşte Geopolitica Matrioşkăi (Rusia postsovietică în noua ordine mondială) şi este editată la Editura Curtea Veche. M-am simţit onorată să întâlnesc multă lume bună: autorul cărţii, dar şi cu frumoasa lui logodnică - soprana Alexandra Coman -, căreia, alături de colegilor din diplomaţia românească, îi este dedicată această carte. Am schimbat câteve vorbe cu jurnalistul Luca Niculescu (TVR şi RFI), cu Ovidiu Nahoi (Adevărul şi Foreign Policy România) - cititori de bloguri! - sau Armand Goşu (Revista 22). Dar să revin la volum şi la invitaţii care au luat cuvântul la această lansare.
Cartea este axată pe spaţiul ex-sovietic având ca nucleu ideea de “Mama Rusia” şi cred că este prima carte a unui ministru român de externe scrisă despre spaţiul răsăritean. Un fost ministru de externe, istoric la bază.
Provocările Matrioşcăi şi campania electorală de a Chişinău
“Este un soi de istorie recentă”, a precizat analistul politic Dan Dungaciu, de altfel, şi primul invitat care a luat cuvântul la lansare. El crede că această lectură “ne face să vorbim despre golurile pe care le avem în relaţiile cu Rusia”. Potrivit lui Dungaciu “georgafia în care ne mişcăm este extrem de fluidă şi trebuie să fim atenţi la Federaţia Rusă pentru că, volens-nolens, trebuie să dialogăm, înţelegând astfel şi mai bine ideea de confruntare cu aceasta”. Şi pentru că în Geopolitica Matrioşkăi (Rusia postsovietică în noua ordine mondială) este realizată şi o descriere a R. Moldova, fiind pusă în discuţie pe larg şi problematica statului nostru în raport cu “Matrioşka”, referindu-se la acest capitol, Dan Dungaciu afirmă că “provocările Matrioşkăi cu siguranţă nu s-au terminat, inclusiv în actuala campanie electorală de la Chişinău, al cărui eveniment principal poate fi vizita preşedintelui Voronin la Moscova”.
Autorităţile române nu sunt interesate de acest subiect
A luat cuvântul şi analistul politic Armand Goşu. El spune că ceea cea poate descoperi în această carte cititorul este în primul rând “stilul plin de vervă a lui Cioroianu”. “Cartea aceasta suplineşte ceea ce lipseşte în cărţile şcolare de istorie “, crede Goşu. Redactorul de la Revista 22 salută interesul lui Adrian Cioroianu pentru un subiect precum este tematica spaţiului estic, dar, în acelaşi timp, atrage atenţia că, prin aceste gesturi este subliniat, indirect, şi dezinteresul autorităţilor române pentru subiectul în cauză.
Să ne temem de Rusia - fără semn de întrebare!
“Geopolitica Matrioşkăi este o carte plină de conexiuni politice şi geopolitice. E o carte scrisă cu stil”, este de părere şi jurnalistul Ovidiu Nahoi. El a amintit că anul trecut Foreign Policy România a organizat la Iaşi o conferinţă cu titlul “Să ne temem de Rusia?”. Acum, Nahoi spune că, la cum au evoluat lucrurile şi ce turnură au avut de-a lungul acestui an, la capătul titlului enunţat atunci, astăzi ar trebuie să stea un semn de exclamare - “Să ne temem de Rusia!”.
Tendinţele ruseşti - aceleaşi peste ani şi ani…
În final, cuvântul l-a avut autorul cărţii care a dezvăluit de unde vine interesul său faţă de subiectul Federaţia Rusă. Este vorba de acea fascinaţie faţă de literatura rusă clasică pe care, de altfel, o are şi o relevă o lume întreagă. O fascinaţie care, în timp, l-a făcut să intre mai adânc şi să privească mai analitic ceea ce se întâmplă în spaţiul de unde vin acele capodopere clasice.
Adrian Cioroianu crede că cei din spaţiul românesc “neglijează o istorie latentă care se petrece în Est”, or acest lucru nu trebuie neglijat. Referindu-se direct la România, autorul crede că “Rusia a fost printre cei care au influenţat considerabil evenimentele din Piaţa Universităţii din ‘89, din Transilvania în martie 90 sau R. Moldova. În 1990, când noi ne iluzionam că mergeam în Occident, din perspectiva Moscovei, noi ne integram în sfera rusească”. Drept exemplu, Adrian Cioroianu a făcut trimitere la evenimentele care au urmat în România după 1990. Nimic nu s-a schimbat esenţial. Tendinţele imperiale de secole ale Rusiei au existat şi după 1990 şi au fost exprimate mai departe, în forme diferite, fie de Elţin, de Putin sau acum, iată, de Medvedev. Un lucru este cert - tendinţele rămân aceleaşi şi neschimbătoare.
A. Cioroianu: “Ceea ce se întâmplă la răsărit de Prut este pentru români (n.n. din România) un teren necunoscut cu lei şi urşi albi sau bruni”
În perioada post-ministerială, Adrian Cioroianu a scris mai multe articole despre R. Moldova în presa românească. Deseori el s-a detaşat de restul părerilor prin radicalitatea opiniilor sale. Aşa cum ar fi, de exemplu, renunţarea la Transnistria de către R. Moldova. La lansarea cărţii, referindu-se la RM, el a vorbit însă de un alt aspect. Şi anume că începe tot mai mult să creadă că România nu ar fi trebuit să recunoască prima independenţa R. Moldova deoarece “asta i-a dat posibilitatea lui Voronin să creeze aşa-zisa identitate moldovenească”.
În concluzie, însuşi Adrian Cioroianu a recunoscut că titlul cărţii, în România, este unul “riscant”. Pubicul nu este interesat de asemenea subiecte. Nu multă lume ştie ce înseamnă o matrioşcă aşa că “te poţi trezi să fii întrebat cine e această Matrioşca şi cu ce fotbalist trăieşte, de exemplu”, a conchis glumind autorul. Vom vedea dacă are dreptate.
Ceea ce am reuşit să citesc până la această oră este un capitol care mi-a atras atenţia în mod deosebit. Este vorba despre “cele 5 chipuri ale Matrioşkăi”.
Eu însă mă gândesc: Oare numai cinci să fie, d-le Adrian Cioroianu?
La final, iată şi câteva poze de la Bookfest 2009 de la Bucureşti.
