Pustie si alba e camera moarta…
Si focul sub vatra se stinge scrumit…-
Poetul ,alaturi, trasnit sta de soarta,
Cu nici o scinteie in ochiu-adormit…
Iar geniu-i mare e-aproape un mit…
Si nici o scinteie in ochiu-adormit…
Pustie si alba e-ntinsda cimpie…
Sub viscolu albastru ea geme cumplit…
Salbatica fiara, rastristra-l sfisie.
Si luna-l priveste cu ochi otelit…-
E-n negura noptii un alb monolit…
Si luna-l priveste cu ochi otelit…
Al. Macedonski
