La putin timp dupa aparitia, in august 1968, in balconul sediului Comitetului Central al lui Nicolae Ceausescu- de unde acesta rostea vestitul discurs prin care condamna agresiunea sovietica in Cehoslovacia, atunci cand se parea ca un vant de libertate incepe sa bata, timid, peste Romania- au inceput primele spectacole de circ popular, prin toate marile orase ale tarii. Dar si prin locurile considerate sfinte, care aminteau de evenimetele de seama din istoria tarii noastre.
Lucram , in anii aceea, in redactia de Actulitati a Radio-Televiziunii Romane. Tin bine aminte toate acestea deoarece, impreuna cu alti colegi, prelucram in cabinele de montaj casetele cu filme trimise de pe teren cu avioane speciale, de obicei sanitare, ale manifestatiilor care il aveau in prim plan pe acela care, pe atunci, parea a redestepte mandria nationala, un tanar conducator patriot si ambitios. Multe legende circulau pe seama lui, sute de intelectuali – printre care nume prestigioase- solicitau inscrierea in Partidul Comunist.
Dar in cabinele de montaj cu perdelele trase, acolo unde doar micutele ecrane de lucru prin care treceau sutele de metri de pelicula luminau fetele obosite ale montezelor si redactorilor, se petrecea ceva despre care nu numai ca nu vorbeam, dar nici nu indrazneam sa gandim. Ce se intampla de fapt la noi?
Nicolae Ceausescu vorbea de reforme, de revolutie tehnico-stiintifica, de necesiatea innoirii agriculturii si multe altele datatoare de sperante. Se transformau orasele, se ridicau uzine si combinate uriase, mari termo si hidrocentrale, mii de blucuri cu sute de mii de apartamente, ne vizitau conducatorii unor mari state, eram curtati si rasfatati cu imprumuturi externe avantajoase, in Romania avea sa se puna la cale, mai tarziu, in intalniri de taina sau la vedere, intrevederi istorice, incheierea unor intelegeri intre israelieni si palestinieni.
Paine si circ, era sloganul- cum am zice azi- imparatilor Romei. In Romania ceausista, painea era mai putina- nu ma refer la anii disperarii cand cozile la orice se “baga” in “Alimentare “se formau de cu noapte, atunci cand si suta de grame de parizer se dadea pe buletinul de identitate- ci si la anii “normali” cand totul parea sa mearga spre bine. Dar circul era in floare.
Oamenii de varsta mea nu pot uita primele mari spectacole de circ pe care le vedeau, in toate jurnalele televiziunii, cu prilejul primelor vizite “de lucru” pe care le facea” iubitul” Conducator in mai toate colturile tarii, in primii ani ai instalarii sale la putere. La Alba Iulia era primit de “osteni romani”, se improvizau “lupte” intre daci si romani, incheiate, fireste, cu osanale pentru Partid si cel aflat in fruntea sa. Se scanda: PCR, dar asta nu va mai insemna, curand, doar Partidul Comunist Roman, ci - in toate cantecele- Partidul, Ceausescu, Romania!
Ca sa nu mai amintesc de deceniul dinaintea exploziei din decembriie 1989, cand pe mari stadioane, in vreme ce in lojile impodobite stateau El si Ea, pe gazon si in tribunele incinse de soare, mii de tineri alcatuiau, din trupurile lor, numele sau drapelul Romaniei, numele sau chipul Conducatorului slavit, lozinci si jocuri de tot felul. Dar de zilele de nastere ale LUI si ale EI va amintiti? Cand stateau in jilturi , in sala Palatului, pe scena impodobita, in fundal, cu mari drapele si portrete uriase. Sala ii ovationa, fanfara canta, pionierii ii ridicau in slava cu versuri bine simtite, delegati din toate judetele tarii ii blagosloveau si le imanau daruri, de la vaze uriase la machete de tot felul. de la cojoace la caciuli si marame de borangic, de la pocale la naiuri uriase.
Ce vremuri, hei, ce vremuri ! Marele umanist si om de cultura Octavian Paler spunea intr-un talk-show ca n-ar vrea sa apuce ziua in care sa-l vada pe Emil Boc prim minisru. Si n-a mai apucat, Dumnezeu sa-l odihneasca! In ceea ce ma priveste, doar un scriitor de romane si un realizator de televiziune care s-a bucurat de oarece notorietate pe vremuri, nu credeam sa ajung ziua cand cultul personalitatii- care imi da fiori si azi- va renaste in tara noastra, mandra membra a Uniunii Europene.
Si iata ca am ajuns. Chiar in saptamana cand implineam 80 de ani, mi-a fost dat sa primesc, printre alte modeste cadouri, unul de care m-asi fi lipsit cu mare drag. Pe toate canalele de stiri ale TV, mai pe larg sau doar pitit pe undeva, parca rusinate de ce trebuie sa prezinte pe post, se lafaia Prmul marinar al tarii. Iata-l la o sarbatoare populara din Nasaud primind in dar o bundita si o palarie cu pene de paun, iata-l sarind in elicopter si survoland frumoasa Bucovina, in vreme ce la picioarele sale turme de mioare alcatuiau numele regiunii pe care pe care urma sa o viziteze. Si aici i se daruieste o bundita dichisita. Si primei doamne, desigur, iscusita calareata care, printre prozeliti, o are pe ministra Turismului cu balaie plete.Aici, in Bucovina, primul Marinar al tarii a dovedit ca poate deveni si primul ei Cioban, starnind admiratia multimii de aplaudaci care l-au vazut tunzand o blanda oita, spre invidia lui Gigi Becali, fost, pana nu demult, singurul oier ajuns om politic. Puteau activistii din Alba Iulia, atunci cand au auzit chemarea vechilor trambite, sa nu tresara la chemarea lor? La sosirea Presedintelui in Cetate, “osteni” imbracati in uniforme de epoca, l-au primit precum pe Mihai Vitazul. Aproape ca mi-au dat lacrimile, unde sunt zilele junetii cand dirijam montarea unor asemenea imagini. in cabine de montaj devenite azi relicve?
Si momentul suprem, Lantul imbratisarii a mii de oameni. Se putea sa lipseasca Ptesedintele? S-a “inlantuit ” si domnia sa intre doua prea tinere si imbujorate domnite, intrand astfel in Guiness Book, ca nou record mondial. Hotarit lucru, domnul Traian Basescu va ramane in cartile de istorie, ca cel mai curat presedinte de pe plaiurile noastre, tinand seama de cate bai de multime a avut parte la toate targurile si serbarile populare la care a participat, cu hahaitul fermecator al domniei sale.
Ce criza, ce gripa, ce autostrazi-fantoma, ce somaj, ce jafuri armate, ce violuri, ce scoli si spitale in suferinta, de asta va arde voua reporteri obraznici si nesuferiti? Avem guvern, avem ministri, avem consilii populare, avem primari, avem politisti, avem judecatori, degeaba ii mustra cel care s-a proclamat presedinte- jucator. Daca nu-l asculta ! Domnia sa e ocupat cu strangerile de mana si fotogafiatul in public.
In rest, sa auzim numai de bine !
Nicolae Holban
