Astăzi mergeam în autobuz şi la o staţia a urcat o doamnă cu sacoşe grele, m-am ridicat şi i-am dat locul.
Mai tîrziu cînd am privit la ea, ea era aplecată şi ţinea mîna sub braţul stîng, faţa ei arăta durere, se simţea rău, avea probleme cu inima.
Am mulţumit lui Dumnezeu că i-am dat locul femeii, că cine ştie ce se întîmpla poate dacă era în picioare şi încă lîngă mine. Cum m-am fi simţit eu atunci?
Cum te simţi tu cînd stă lîngă tine o persoană mai în vîrstă? întorci privirea şi te uiţi peste geam? sau te gîndeşti că poate altcineva se va ridica să-i dea locul? Nu uita aceasta poate fi chiar mama ta!
