
Steaua a ajuns o echipă de pluton. De mijlocul clasamentului. Steaua nu mai bate pe nimeni. Sau dacă o face, câștigă cu 1:0. Steaua a ajuns donatoare de puncte pentru echipele care se bat pentru evitarea retrogradării. Steaua de azi este o umbră a Stelei care se lupta an de an pentru titlu, care făcea spectacol de fiecare dată când juca în Ghencea, care speria orice adversar, care avea evoluții bune, uneori foarte bune în Europa.
Criza la Steaua durează de mai bine de 2 ani. Cam de când Argăseală a început să-l sape pe MM. Cred că tot răul vine anume de la persoanele gen Argăseală, care îl prostesc efectiv pe Becali, sfătuindu-l prost, ca să nu mai vorbim de alte lucruri pe care le fac acești clowni la club.
De fapt, mă gândeam să scriu altceva despre Steaua, mai bine zis despre Gigi. Acest 1:1 chinuit, cu Farul, acasă, m-a făcut să schimb puțin conținutul postării. Într-o frază, o părere proprie: analizând de la distanță evenimentele din fotbalul românesc, am ajuns la concluzia, pur subiectivă, că Gigi a fost băgat la pușcărie de milițienii de la Dinamo, care, în alte condiții, nu mai pupau titlul în acest an.
Steaua nu mai joacă nimic de când a plecat MM Stoica. Becali a dus-o în față ublând la butoane, iar când butoanele i-au fost luate, Steaua riscă să rateze cupele europene. De titlu nu mai vorbim. Gigi nu știe mai mult. Lăcătuș nu poate mai mult. Jucătorii nu vor mai mult.