Mi-am promis că am să scriu acest post în cel mult o săptămână după ziua mea. Şi iată, ca întotdeauna, fac totul chiar înainte de dead-line :))

Cum deja am menţionat, nu demult (pe 5 martie, pentru orice eventualitate), eu am împlinit 23 de ani. 23. 23... Încă nu mă pot aprecia ce înseamnă pentru mine acest rubicon, dar totuşi parcă s-a schimbat ceva în mine. Ţin minte câte planuri îmi faceam pentru această vârstă, iar acum văd că multe din ele deja/încă nu mai au rost. Am 23, dar nu mă simt de 23 ;))
Primul semnal că m-am maturizat cât de cât, e faptul că ziua de naştere nu mai e atât de aşteptată, şi nu mai e aşa mare sărbătoare... Da, a fost o zi frumoasă! Oamenii care ţin la mine mi-ai spus multe cuvinte, de la care se face cald pe suflet... Cei care nu ţin la mine, în acea zi îmi zâmbeau deosebit de prietenos, ceea ce tot e plăcut o dată pe an :D
Dar cea mai mare bucurie a acelei zile a fost să-i aud pe cei, care deja merg pe drumuri care nu se intersectează cu al meu, dar oricum nu uită de mine. Aşa că dacă aveţi posibilitatea să felicitaţi un vechi prieten, nu rătaţi şansa, puteţi face lumea un pic mai bună ;)
Până la urmă, soldul sărbătorii mele e mai mult decăt pozitiv:Debit - 23 de ani de viaţă din plin, cu zâmbete şi lacrimi, ca la orice om normal, destulă experienţă că să recunosc că am destulă experienţă, simţ bun al umorului, şi cel al sarcasmului, amintiri de neuitat, potenţial acumulat pentru realizarea planurilor şi, desigur, comoara principală, prietenii, care sunt alături nu numai de ziua de naştere *hugs*Credit - planuri grandioase şi visuri de realizat, un optimism, care nu-l mai scoţi nici cu cleştele din mine, încredere în viitor (necătând la criza economică :P ) şi, cel mai principal, dorinţa de a trăi şi cel al 24-lea şi cei ce vor urma :)
Aşa că, eu prefer să cred că omul are vârsta pe care o doreşte, aşa că eu continui să am 20 de ani, ce n-ar zice răutatea ceea de paşaport, and let it be so... :P