avort
Ce se consideră un copil intrauterin: om sau doar un embrion?
„De ce atâta vorbă despre avort? doar deja la noi în ţară se permite de făcut acest lucru, şi încă este un lucru foarte bun care te poate scăpa de problemele neprevăzute”.
Aş vrea să te întreb: a trecut vre-un an în care să fi uitat de ziua ta de naştere? Păi vreau să-ţi spun că acelor copii avortaţi nici nu li s-a dat dreptul să-şi cunoască data în care aveau să se nască. Vreau ca prin acest articol să răspundem la întrebarea de la începutul articolului din punct de vedere medical şi din perspectiva Celui ce a creat viaţa- Dumnezeu.
Factorul biologic a dezvoltării intrauterine a embriomului.
1.După 18 zile de la concepere la embrion apar primele bătăi ale inimii şi propria sa circulaţie sangvină;
2.La a 4 săptămînă funcţionează sistemu nevors independent, are caracterul său, caracteristicile sale de infaţişare, poate să simtă dragostea mamei sale, se bucură, se sperie, aude semnalele din exterior;
3.La a 7 saptamînă la copil apar semnalele la nivel de creier; acest mic omuleţ are formate toate organele interne şi externe: ochi, nas, gură;
4.La a 10 săptămînă posedă toate caracterele pe care le deţine un copil după naştere;
5.La a 12 saptămînă toate organele copilului sunt total formate, el deja întoarce capul singur, strînge pumnul, găseşte gura şi suge degetul;
6.La a 4 lună greutatea copilului se măreşte aproximativ de 6 ori şi conţine jumătatea din greutatea de după naştere. Înălţimea este de la 20,5 pînă la 25,5 cm.
7.La a 7 săptămînă este posibilă supraveţuirea copilului, în caz de naştere cu ajutorul aparatajului modern. În această perioadă se formează părul, unghiile, pielea.
8.Şi aproximativ la 40 saptămîni apare o nouă personalitate ca şi mine şi tine care doreşte să crească, să fie iubită, să aibă parte de fericire!!!
În Psalmul 139:13 spune: „Tu mi-ai întocmit rărunchii, Tu m-ai ţesut în pîntecele mamei mele”. Dumnezeu este Cel care a pus viaţă în noi chiar de atunci cînd toţi ne considerau un embrion.
Şi dacă tot ne socotim ca o ţară creştină cum s-a ajuns ca să se aprobe legea de a se permite comiterea avortului?
Una dintre cele 10 porunci din Sfînta Scriptură spune: „Nu ucide”, nu ţi se pare că nu prea se leagă creştinismul cu omorul?
Exodul 21:22-25 descrie o situaţie foarte interesantă şi aş dori ca să trecem prin ea şi mai apoi să răspundem la cîteva întrebări.
“Dacă se ceartă doi oameni, şi lovesc pe o femeie însărcinată, şi o fac doar să nască înainte de vreme, fără altă nenorocire, să fie pedepsiţi cu o gloabă, pusă de bărbatul femeii, şi pe care o vor plăti după hotărîrea judecătorilor. Dar dacă se întîmplă o nenorocire, vei da viaţă pentru viaţă, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, mînă pentru mînă, picior pentru picior, arsură pentru arsură, rană pentru rană, vînătaie pentru vînătaie.”
1.Ce poate să însemne o nenorocire în acest text?
1.pierderea copilului.
2.În ce situaţii şi ce fel de despăgubire aveau să plătească oamenii care se certau şi au lovit femeia însărcinată?
1.dacă naşte înainte de vreme fără vre-o nenorocire- o gloabă
2.dacă se întîmpla nenorocirea- viaţă pentru viaţă, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte…..
3.Cui aveau să plătească această despăgubire?
1.bărbatului femeii
4.Potrivit cu acest text care este valoarea vieţii umane?
1.Viaţă pentru viaţă Toţi care au participat la comiterea avortului direct sau indirect sunt vinovaţi de omor (femeia, bărbatul, cei care au sfătuit-o să facă acest lucru, medicul, asistentele) şi fiecare vor răspunde în faţa lui Dumnezeu pentru acest mare păcat. Cine eşti tu ca să iei viaţa cuiva?
Poate îţi spui că nu ai ştiut aceste lucruri pînă acum şi că nu se mai face nimic căci oricum toate simţămintele care le ai nu ţi le poate şterge nimeni, vreau să-ţi dau o veste căci a fost Cineva care s-a gîndit şi la tine şi a hotărît să-ţi vină în ajutor.
I Ioan 1:8-9 “Dacă zicem că n’avem păcat, ne înşelăm singuri, şi adevărul nu este în noi. Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios şi drept, ca să ne ierte păcatele şi să ne curăţească de orice nelegiuire .”
Atunci cînd eşti gata să recunoşti că ai greşit, îţi mărturiseşti păcatele şi promiţi că nu vei mai duce viaţa care ai dus-o pînă acum, poţi primi iertare.
