Când mă gândesc la tine azi femeie Mă duce gându-n paradis, Unde ai fost cu drag creată Pe când Adam era în vis. Ai fost creată din bărbat Şi pentru el ai fost creată, Să-i fii un dar nemeritat Şi să-i rămâi pe veci predată. Ai fost creată ca să fii O bucurie pe vecie, Numită mamă de copii Şi de bărbat a lui soţie. Ai fost creată să mângâi Cu vocea ta atât de blândă Să plângi la multe căpătâi Şi să alini inima frântă. O cine poate număra A tale lacrimi şi suspine? Când plângi pe-ascuns… pe undeva Uitând atunci şi chiar de tine. Creata-i fost de-un Dumnezeu În care veşnic e iubire… De aceea-n tine arzi mereu Iubind pe cei de lângă tine. Nu-i Tera fără de femei, Nu-i casă fără mama sfântă, Fineţe nu-i făr chipul ei, Nici poezie ce se cântă.
Cunoaşte cineva autorul????
