Îmi zboară iarăşi gîndul, la ale tale pleoape
Trăiesc o amintire-n acelaşi paradis.
Tu treci pe lîngă mine ca lebăda pe ape,
Pot să te-ating cu mîna, dar tot nu eşti aproape,
Şi eşti doar o fantomă din dulcele meu vis.
O floare din Eden, cu rouă pe petale,
Eşti tu, o preafrumoaso, cu zîmbetul umbrit
În valuri, curg pe umeri, frumos, pletele tale
Ai nişte ochi de fulger ce pot străpunge zale
Iar cel ce te priveşte va fi pe veci vrăjit.
Mereu înaripat când mă gîndesc la tine-
Cred c-aş putea să lupt cu zece oşti odată,
Vreau un sărut să pun pe-a tale buze fine
Iar gîndul să ne ducă în depărtări senine
Şi să-ţi şoptesc în taină cît eşti de minunată.
Sarivan Ciprian
