Se aude un strigăt-ecoul îl duce departe, îl reîntoarce, îl repetă.
Alt strigăt aceeaşi procedură. Ecoul ajută sau împiedică? direcţionează sau rătăceşte? Nu contează! Conteză strigătul!
De undeva de departe apare, undeva în depărtări dispare, şi totul ramîne intact. Oare totul e un simplu strigăt, care este auzit, şi poate preluat de ecou si repetat încă o dată şi dispărut undeva în neştire. Şi nu conteză dacă e un strigăt de fericire, de nebunie sau de disperare. A apărut, a trecut şi s-a inecat in depărtări.
