Cristian Diaconescu, care sâmbătă a primit avizul comisiilor de specialitate pentru funcţia de ministru de externe, va încerca să schimbe “relaţia contradictorie” a Bucureştiului cu Republica Moldova şi să echilibreze raporturile cu Moscova.
Cristian Diaconescu, candidatul propus pentru a prelua şefia diplomaţiei române, a fost audiat sâmbătă timp de peste o oră de către comisiile reunite de politică externă ale Camerei Deputaţilor şi ale Senatului. El a fost supus unui tir de întrebări, mai ales din partea liberarilor Crin Antonescu şi Bogdan Olteanu, dar a reuşit să obţină aviz favorabil cu 22 de voturi pentru şi trei abţineri.
Unul dintre cele mai importante subiecte a fost Republica Moldova. În această privinţă, ministrul a declarat că vrea să “evite decuplarea Chişinăului de dinamica sud-est europeană” şi să evite, de asemenea, pierderea avantajului pe care Chişinăul îl are faţă de Ucraina în relaţiile cu UE.
Diaconescu a caracterizat relaţia din ultimii ani cu Republica Moldova ca fiind una “contradictorie”, ca urmare a “incapacităţii de a avea un proiect” coerent la nivel naţional.
“Relaţia cu Republica Moldova trebuie să se bazeze pe modul în care vom reuşi să aducem UE la masa de dialog cu R Moldova”, a explicat Diaconescu. Acesta consideră că şi dialogul transatlantic are, în acest context, o însemnătate deosebită.
Diaconescu a abordat şi problematica delicată a cadrului juridic bilateral şi a tratatelor cu Republica Moldova. Chişinăul insistă de mai mulţi ani asupra semnării Tratatului politic de bază şi a Tratatului privind frontierele de stat pentru normalizarea relaţiilor.
“Foarte multe probleme cu Republica Moldova sunt generate de faptul că unele aspecte, din punct de vedere al Chişinăului, nu sunt clare”, a declarat Diaconescu, explicând că aceste ambiguităţi generează o retorică uneori radicală peste Prut.
În privinţa rezolvării conflictului din Transnistria, Diaconescu a prezentat un punct de vedere ferm. “Planuri care încalcă suveranitatea Republicii Moldova, de genul Kozak II, sunt inacceptabile”, a punctat Diaconescu.
Liberalul Crin Antonescu l-a întrebat pe Diaconescu care va fi “cartea sa specială” pe care o va juca la cârma diplomaţiei României. În afară de consolidarea rolului României în UE şi NATO, Diaconescu a pus accentul pe relaţia cu Rusia. Într-un proiect al planului de guvernare difuzat de presă în această săptămână, figura ca prioritate a politicii externe a României recuperarea tezaurului de la Moscova, însă în varianta finală a documentului această prevedere a fost eliminată.
“Simt nevoia urgentă a unei relaţii cât se poate de pragmatice cu această ţară”, a spus ministrul propus pentru MAE, accentând mai ales problema deficitului comercial existent şi problema furnizării de energie. El a explicat ulterior, într-o scurtă intervenţie la Realitatea TV, că exporturile Rusiei în România se ridică la circa două miliarde de euro, pe când cele ale României în Rusia se situează la nivelul a circa 100 de milioane de euro. “Ar fi foarte bine să echilibrăm această situaţie. Conştientizând problemele economice pe care le are România, cred că o relaţie pragmatică cu Rusia ar fi foarte benefică”, a punctat Diaconescu. Detaliind ulterior, la Realitatea TV, ce înseamnă acest pragmatism, Diaconescu a explicat că este vorba despre relaţia comercială, care poate fi valorificată dacă este asigurat un cadru normal al relaţiei bilaterale, în care factorul politic să nu constituie un element de blocaj al relaţiei economice. “Coridoarele energetice din păcate ocolesc România”, a menţionat Diaconescu.
De altfel, în privinţa securităţii energetice, Diaconescu a spus că este evident rolul pe care poate să îl aibă MAE în înlăturarea obstacolelor ce stau în calea dezvoltării unor proiecte pentru rute energetice alternative.
O altă întrebare la audieri din partea vicepreşedintelui Senatului, Crin Antonescu, a vizat graniţa dintre rolul Guvernului şi cel a preşedintelui în politica externă. Diaconescu a răspuns că preşedintele este titularul politicii externe româneşti, în timp ce Guvernul execută această politică, acesta fiind un aspect constituţional foarte clar. “Dacă cineva îşi închipuie că MAE sau Guvernul nu trebuie să coopereze cu preşedintele, face o mare greşeală. MAE trebuie să coopereze direct şi imediat cu preşedintele, asigurând baza de substanţă a reprezentării României în afară”, a explicat Diaconescu.
El a oferit şi un exemplu concret: “De pildă, atunci când tratatele sunt convenite, rolul preşedintelui este de a da girul final şi de a angaja România”.
Tot liberalul Crin Antonescu l-a întrebat dacă, în calitate de ministru, va reduce salariile diplomaţilor, fiind cunoscută opoziţia preşedintelui faţă de această măssură. “Nu intenţionez nicio formă de abrogare a politicii salariale a MAE”, a spus Diaconescu, accentuând că MAE are nevoie de oameni competenţi, care să fie plătiţi “cu un salariu decent”.
Cristian Diaconescu a mai insistat, în cadrul prezentării sale în faţa comisiei de audieri, că România va viza “participarea activă la constituirea procesului decizional al UE şi la reformara instituţiei europene”.
“Construcţia europeană trebuie să rămână solidă şi eficientă”, este de părere Diaconescu. Ministrul desemnat a anunţat că, sub mandatul său, România va spijini în continuare ratificarea Tratatului de la Lisabona. “Blocajul din jurul Tratatului de la Lisabona va fi, cred eu, depăşit până la sfârşitul anului 2009″, a declarat Diaconescu, care a evidenţiat că România trebuie să se implice în procesul care să ducă la ratificarea de către toate statele membre a acestui document.
În relaţia cu SUA, MAE va urmări cu prioritate, în următorii patru ani, obţinerea ridicării obligativităţii vizelor pentru români, adică includerea României în programul Visa Waiver.
De asemenea, Diaconescu vrea să ducă la bun sfârşit “integrarea deplină a României” în spaţiul european, ceea ce înseamnă adoptarea monedei euro şi intrarea în spaţiul Schengen. “Intrarea în Schengen înseamnă informatizarea serioasă a serviciilor consulare”, a subliniat ministrul propus pentru şefia diplomaţiei. El a vorbit, în timpul audierii, despre necesitatea continuării reformei consulare. Diplomaţia consulară ţine, în fond, de nişte servicii, care, pentru o bună funcţionare, au nevoie şi de înlăturarea birocraţiei, de pildă prin informatizare. “Modul în care oficiul consular serveşte publicul esenţial. MAE trebuie să îşi asume un rol mult mai conturat în acest sens”, a punctat Diaconescu, care a spus că ideea de “a servi cetăţenul” este misiunea esenţială a oricărui oficiu consular”.
Vorbind despre relaţiile pe plan multilateral pe care le poate dezvolta România, Diaconescu a spus că, în calitate de ministru de externe, va analiza “modalitatea în care se vor putea revitaliza trilateralele”, dând ca exemplu România-Bulgaria-Turcia.
De asemenea, şi relaţia cu ONU va constitui una dintre “marile priorităţi” de politică externă ale Romîniei. “Acolo se discută marile teme internaţionale, marile teme de securitate, relaţiile juridice. România trebuie să fie mult mai activă în această organizaţie”, a explicat Diaconescu. De asemenea, liderul PSD a spus că susţine aderarea României la OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economicp), să o implicare mai mare la nivel OSCE.
Un alt punct important de pe agenda lui Cristian Diaconescu ca ministru de externe va fi schimbarea mecanismului de colaborare cu Parlamentul. Astfel, Diaconescu a spus că nu va aştepta să fie convocat de comisiile de specialitate din Senat şi Camera Deputaţilor, ci că iniţiativa va veni din partea ministerului.
“Dincolo de determinarea MAE de a ţine o legătură strânsă cu Parlamentul, vreau să găsesc o formulă instituţională pentru a discuta despre problemele de interes naţional”, a explicat Diaconescu. “MAE va trebui să aibă iniţiativa de a informa Parlamentul şi nu invers. Momentan există o anomalie, o logică deficitară. Nu este normal să ai iniţiative care în cele din urmă vor depinde de votul din Parlament, dar să nu informezi din timp această instituţie”, continuat ministrul propus, subliniid că, probabil, această problemă a intervenit “din aroganţă instituţională” sau din lipsă de profesionalism.
Întrebat de Bogdan Olteanu care va fi politica faţă de românii din Serbia, “în condiţiile în care asupra lor planează politica specială dintre Bucureşti şi Belgrad, dar care nu se regăseşte în modul în care sunt trataţi românii de acolo”, Diaconescu a spus că “situaţia de pe Valea Timocului este deosebit de importantă, dincolo de confuzia dintre români şi aromâni”.
“Vom da de înţeles foarte clar Belgradului că trebuie să existe un cadru juridic bilateral care să vizeze protejarea drepturilor minorităţilor româneşti şi că este necesar ca şi românii din Serbia să se bucure de acelaşi drepturi ca şi minorităţile sârbe din România”, a declarat Diaconescu El a spus că este inadminsibl ca românii de acolo nu pot deschide o biserică şi că anumite elemente culturale româneşti au căzut victimă unor acte de vandalism. Diaconescu şi-a exprimat încrederea că aceste probleme se vor rezolva.
În privinţa imaginii României în străinătate şi a controversatelor campanii în acest sens, Diaconescu a spus la Realitatea TV că această problemă a fost adesea “tratată hei-rupist”.
Sursa: News IN