D-le Hrib, să spunem cititorilor, chiar de la început, că Tritonic este partenerul principal al acestui blog, fapt pentru care vă mulţumesc. Vă invit acum să trecem la discuţia propriu zisă…
Pe 23 noiembrie s-a încheiat Târgul de carte Gaudeamus, de la Bucureşti. Potrivit datelor statistice, la eveniment, timp de cinci zile, s-au înregistrat aproximativ 90.000 de vizitatori. Este mult sau puţin faţă de ediţiile precedente?
Bogdan Hrib: Este mai mult, dar vizitatori nu înseamnă şi cumpărători. Unii dintre cei care au trecut prin faţa standului nostru păreau ca la muzeu. Cuprinşi de panica provocată de jurnaliştii în goana după senzaţionalul crizei prezente şi viitoare, mulţi vizitatori şi-au păstrat banii în portofel. Lucru ce nu este de condamnat…
D-le Bogdan Hrib, cum a fost, în general, Targul din această toamnă? Cum l-aţi evalua dvs, după mai bine de 10 ani de prezenţă pe piaţa de carte?
Da, înţeleg. Criza şi-a făcut efectul. Aţi avut, ca de fiecare dată, de altfel, şi vedete la această ediţie…
Bogdan Hrib: Am avut doi autori străini: Eric Frattini cu „Sfânta Alianţă. 500 de ani de spionaj la Vatican” (tot el este autorul volumul despre „KGB” apărut în vară) şi „A Cincea Poruncă”, apoi Domnica Rădulescu, cu „Trenul de Trieste”… Cât despre vedete autohtone, au participat la lansări: Andreea Raicu, Maia Morgenstern, Bogdan Teodorescu, Vlad Nistor, Radu Tudor, Cosmin Guşă, adică actori, profesori, oameni de televiziune…
O întrebare ceva mai îndrăzneaţă: Care e răsplata vedetelor care vin la o lansare de carte? E vorba de bani, sau nu numai?
Bogdan Hrib: Bani?! Niciodată! Vedetele vin la lansări pentru a promova şi prezenta volumele. E o muncă de echipă. Un parteneriat. Nu s-a pus niciodată problema de bani!?…
Bogdan Hrib despre amânarea cărţii coordonată de Andreea Marin – „ Preţuieşte Viaţa”
Una dintre marile absenţe ale Târgului din această toamnă a fost cartea coordonată de Andreea Marin, editată de Tritonic şi care era aşteptată de multă lume. Eu am scris pe blog despre această amânare, dar ar fi mai bine să auzim explicaţia chiar de la dvs.
Bogdan Hrib: Explicaţia este publică şi oficială – volumul conţine articole scrise de multe personalităţi din varii domenii; unele dintre acestea nu au reuşit să ne predea materialele. În plus am considerat (Andreea şi noi, editorii…) ca la primăvară, în martie, lansarea volumului „Preţuieşte viaţa” este mult mai bine pusă în valoare datorită anotimpului şi lipsa altor evenimente editoriale care ar fi pus în umbră volumul nostru… erau deja prea mulţi invitaţi străini la Gaudeamus.
De ce a ales Andreea Marin Bănică Tritonicul ? A venit ea cu propunerea sau dvs ? Cum a fost, povestiţi-ne.
Bogdan Hrib: Cred că familia Teodorescu a fost catalizatorul întâlnirii noastre. În vară, la Book Fest, la lansarea volumului 54/24 (54 de locuri de vizitat din 24 de ţări) a lui Bogdan Teodorescu, a fost invitată şi 
„Andreea Marin este un om deosebit şi care comunică foarte direct şi foarte exact”
Cum este să colaborezi cu o vedetă precum este Andreea Marin? Unii spun că este cam greu, dvs ce spuneţi?
Bogdan Hrib: Eu spun că e foarte simplu şi plăcut. De fiecare dată începem cu câteva vorbe despre copii, apoi intrăm în subiect. Andreea este un om deosebit şi care comunică foarte direct şi foarte exact. Mi-aş dori să am mulţi colaboratori ca Andreea sau ca Bogdan Teodorescu. Cred că acestei ţări îi lipsesc profesioniştii în multe domenii şi, atunci când, din fericire, întâlneşti câţiva, te bucuri foarte tare…
Atat la mine pe blog, dar şi în general, unii cititori spun ca, de foarte multe ori, cărţile scrise de vedete sunt mai proaste decât celelalte, doar că beneficiază de o mai mare promovare. Este adevărat?
Bogdan Hrib: Nu cunosc cărţi scrise de vedete, nu am citit asemenea cărţi. Volumul „Preţuieşte viaţa” va fi scris de profesionişti (fiecare în domeniul său), chiar dacă aceşti profesionişti sunt şi vedete asta nu înseamnă că şi reciproca e valabilă; nu orice vedetă e neapărat un profesionist… Cam alambicată fraza, dar sper că m-aţi înţeles…
Care sunt criteriile după care sunt alese titlurile pe care le publicaţi, respectiv autorii? Cât este intuiţie şi cât analiză de piaţă?
Bogdan Hrib: Greu de spus proporţiile… Piaţa românească nu este analizată de nimeni. Doar aşa… puţin „mirosită” de editorii vechi şi cu experienţă. Analiză se face dincolo, dar nu întotdeauna se poate aplica aici. Cred că e de la caz la caz. Oricum, intuiţia, experienţa, cu siguranţă este foarte importantă.
„Pentru o societate comercială română, Moldova este – din nefericire – dincolo de graniţa UE…”
Editura Tritonic se numără printre primele edituri din România. Mai concret: ce loc ocupaţi în top şi de cât efort este nevoie ca să urci până aici?
Bogdan Hrib: Nu ştiu exact ce loc ocupăm. Într-un clasament de acum câteva săptămâni reprezentând vânzările Diverta-DDC ne aflam pe locul 8. Unii zic că am fi pe 12… În anii 90 erau înregistrate vreo 10.000 de edituri şi acum mai rezistă vreo câteva sute…
De altfel, de ce Tritonic nu a deschis până acum o filială la Chişinău, dar se gândeşte să o facă în Bulgaria, de exemplu?
Bogdan Hrib: Simplu şi foarte trist – pentru că Bulgaria este în UE şi se supune legilor UE, graniţele sunt libere… Pentru o societate comercială română, Moldova este – din nefericire – dincolo de graniţa UE… Asta înseamnă export, taxe, incertitudini şi nelinişti… Îmi pare rău pentru acest răspuns… Mi-aş dori un partener la Chisinău, poate o editura de acolo care ar dori să se asocieze cu noi şi să producem cărţile în două locuri… Nu ştiu, e doar un gând…
Spuneaţi că aţi vrea să angajaţi personal inclusiv din R. Moldova. Ba ma mult chiar, aţi putea să le creaţi şi unele condiţii. Despre ce este vorba, care sunt criteriile? Poate printre cititori sunt şi persoane interesate.
Bogdan Hrib: Problema personalului calificat şi mai ales serios este acum foarte gravă. Am nevoie de redactori (adică foarte buni vorbitori de limbă română) şi de oameni de marketing sau copyright (adică nu numai română ci şi engleză sau germană…) Despre condiţii… cred că de la caz la caz… Aş vrea să ştiu mai multe despre studenţii din Moldova care învaţă în România… cred că ei sunt primii vizaţi… sau cei de la filologie…
„O donaţie poate deschide gustul pentru lectura în română…”
Bogdan Hrib: Un răspuns simplu – pentru cei care vor să citească şi nu au posibilitatea să o facă – fie că nu au bani, fie că nu au acces la carte – trebuiesc ajutaţi imediat şi consistent! Cred că e mai important să avem cititori decât să avem profit… Desigur, nu sunt absurd, cărţile trebuie să fie vândute, dar atunci când nu se poate, o donaţie, poate deschide gustul pentru lectura în română…
„În vara lui 88 (…) am cântat Deşteaptă-te române… Cei de pe peron se uitam la noi ca la extratereştrii!”
Povestiţi şi cititorilor despre unica şi irepetabila dvs călătorie în timpul Chişinăului sovietic în 1989. Cum a fost şi ce aţi simţit atunci?
Bogdan Hrib: 1988 şi nu 89… În vara lui 88. Veneam cu trenul de la Kiev şi ne-am oprit pe seară (era încă lumină) în gara din Chişinău… Eram studenţi… Unul dintre noi a zis să mergem să căutăm reviste în română. Am cumpărat vreo 2 sau 3 exemplare din „Chipăruş”, un fel de revistă „Urzica” de pe la noi… Dacă îşi mai amintesc tinerii şi de „Urzica”… Era tipărită în română dar cu alfabet chirilic… greu de citit… şi totuşi am citit la ferestrele trenului şi cred că ne-am amuzat cam tare… ba chiar am cântat „Deşteaptă-te române”… Cei de pe peron – puţini oameni şi aparent foarte trişti - se uitam la noi ca la extratereştri … Apoi trenul a plecat şi nu ne-a mai întrebat nimeni nimic… Asta a fost tot… de atunci nu am mai ajuns la Chişinău, din nefericire… Dar sper să am ocazia să ajung curând…
„Aoleu, cum a fost când am citit acel „Dicţionar român-moldovenesc”…”
D-le Hrib, am lăsat pentru finalul interviului întrebările despre scriitorul Bogdan Hrib. De curând aţi publicat o carte între istorie şi ficţiune- Blestemul Manuscrisului, unde vorbiţi şi despre R. Moldova. Cum a ajuns această temă în cartea dvs.?
Bogdan Hrib: Simplu, aveam nevoie de o criză locală care să poată declanşa o criză măcar europeană, iar existenţa celor două state româneşti separate de graniţa UE e suficientă pentru a declanşa o criză… Detaliile le-am aflat din cărşi… Aoleu, cum a fost când am citit acel „Dicţionar român-moldovenesc”… Aşa că am scris în carte…
Cum poate să ajungă această carte şi în mâinile cititorului de la Chişinău?
Bogdan Hrib: Cred că doar comandată prin internet sau cumpărată din România. Din nefericire încă nu vindem în R. Moldova. Sperăm ca în curând reţelele româneşti de librării – Diverta, Humanitas, Cărtureşti – să se extindă şi acolo…
Aveţi de gând să publicaţi şi autori basarabeni?
Bogdan Hrib: Da, cu mare drag. Publicăm cărţi bune, nu le alegem după zone geografice sau limbaj… Aşteptăm manuscrisele. Dacă intră pe site-ul nostru, vor observa nu buton pe care scrie „Manuscrise”, acolo sunt toate detaliile.
Planuri de viitor
Bogdan Hrib: Ca editor, ne dezvoltăm pe direcţii noi – literatură pentru doamne, cărţi pentru autocunoaştere, publicitate şi media, mai multe volume de istorie, un imprint nou care se numeşte CRIME SCENE în parteneriat cu Trustul Flacăra… Ca scriitor, lucrăm deja, Răzvan Dolea şi cu mine, la SEMNUL ZILEI A ŞASEA, un fel de continuare, dar în alte epoci, a BLESTEMULUI MANUSCRISULUI… Personajele din prezent: Stelian Munteanu, misteriosul Mihail Sergheevici Puşkin, criminalistul Toni Dumitrescu şi mulţi alţii vor apărea din nou…
D-le Bogdan Hrib, vă mulţumesc foarte mult pentru interviu şi vă urez mult succes în continuare.
Bogdan Hrib: Şi eu mulţumesc mult. Şi oricând cu mare plăcere.
Decembrie 2008, Bucureşti