Ministrul de externe al R.Moldova, Andrei Stratan, a cerut vineri Moscovei să-şi retragă “fără condiţii” trupele din regiunea Transnistria, cerere formulată în consiliul ministerial anual al OSCE, relatează AFP.
“Retragerea forţelor şi muniţiilor ruse trebuie să aibă loc în totalitate şi în mod transparent”, a spus ministrul în faţa colegilor din OSCE, organizaţie care încearcă să rezolve acest conflict îngheţat de la începutul anilor ‘90. “Eşecul eforturilor de rezolvare a problemei transnistrene vine din lipsa de determinare politică a unora dintre actori”, a adăugat el, acuzaţie transparentă la adresa Rusiei, care susţine separatismul în această regiune. Stratan a mai cerut ca trupele ruse, care controlează “frontiera” moldo-transnistreană, să fie înlocuite de o “misiune civilă”, considerând că un război, ca cel de la începutul anilor ‘90, este improbabil.
“Prezenţa militară rusă în Republica Moldova este “o grijă majoră” pentru Europa”
Aceasta a fost remarca şefului delegaţiei americane la Helsinki pentru consiliul ministerial al OSCE, William Burns. În aprilie, liderul de la Chişinău s-a întânit cu cel transnistrean, Igor Smirnov, pentru prima dată în ultimii şapte ani, întrezărindu-se speranţa unei rezolvări a conflictului, dar de atunci negocierile sunt blocate. Chestiunea conflictelor îngheţate, apărute după căderea URSS, provoacă îngrijorare mai alea în urma războiului ruso-georgian din august, care a dus la recunoaşterea de către Rusia a Osetiei de Sud şi Abhaziei.
Prezenţa militară rusă în R. Moldova şi Georgia este o sursă majoră de îngrijorare pentru Washington
Prezenţa militară rusă în Republica Moldova şi Georgia şi suspendarea de către Moscova a Tratatului privind Forţele Convenţionale din Europa (CFE) sunt “surse majore de îngrijorare” pentru securitatea europeană, a apreciat joi numărul trei în Departamentul de Stat american, William Burns.
“Suspendarea de către Rusia a aplicării CFE şi prezenţa militară în Moldova şi Georgia sunt surse majore de îngrijorare” pentru Europa, a apreciat Burns, citat de AFP, la reuniunea de la Helsinki a miniştrilor de externe ai ţările Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).
Moscova dispune de contingente militare în Osetia de Sud şi Abhazia, două regiuni separatiste ale Georgiei a căror independenţă a recunoscut-o după conflictul ruso-georgian. Rusia are însă trupe şi în republica separatistă moldoveană Transnistria, independentă de facto din anii ‘90, a cărei independenţă nu este recunoscută pe plan internaţional, nici chiar de Moscova.
Recent, Moscova a confirmat că vrea să readucă în discuţie planul Kozak pentru soluţionarea conflictului transnistrean, respins de Republica Moldova la presiunile Occidentului în 2003 şi care prevede menţinerea prezenţei militare ruse. “Credem cu adevărat că planul de pace care a fost respins atunci era eficient şi putea fi implementat”, a declarat la jumătatea lunii noiembrie prim-vicepremierul Igor Şuvalov, într-o discuţie cu presa relatată de Reuters. Planul Kozak propus de Moscova prevedea un stat federal în care Transnistria s-ar fi bucurat de o largă autonomie, iar forţele ruse ar fi rămas în regiune pentru a superviza aplicarea acordului. Pe de altă parte, Burns a cerut încă o dată Moscovei să permită intrarea în Abhazia şi Osetia de Sud a observatorilor europeni însărcinaţi cu supravegherea aplicării armistiţiului în Georgia. “Este nevoie ca observatorii militari să aibă acces în tot teritoriul Georgiei, aşa cum este el recunoscut de comunitatea internaţională”, a insistat oficialul american.
Tot joi, Uniunea Europeană lansase acelaşi apel şi îşi exprimase dorinţa ca Rusia să reînceapă să aplice CFE, tratat de la începutul anilor ‘90 care limitează armamentul convenţional pe teritoriul european.
Comănescu şi-a exprimat regretul pentru lipsa de progrese în dosarul transnistrean în ultimul an
Ministrul român de externe Lazăr Comănescu şi-a exprimat regretul pentru faptul că în dosarul transnistrean nu s-au înregistrat progrese în timpul preşedinţiei finlandeze a OSCE, potrivit unei copii a discursului susţinut de acesta la reuniunea ministerială a organizaţiei, la Helsinki.
Lăudând preşedinţia finlandeză pentru “eforturile ambiţioase şi constante în ceea ce priveşte conflictele îngheţate din Transnistria, Osetia de Sud, Abhazia şi Nagorno-Karabah”, Comănescu a remarcat totuşi că în dosarul transnistrean nu s-au înregistrat progrese, potrivit discursului său de la Helsinki, dat publicităţii de MAE.
“Din nefericire, anul acesta, în pofida eforturilor preşedintelui în exerciţiu al OSCE şi ale misiunii OSCE în Republica Moldova, pe care le apreciem foarte mult, dosarul transnistrean a rămas în mare măsură prizonierul politicii la nivel înalt. S-au examinat posibilităţi pentru demararea negocierilor, Chişinăul şi Tiraspolul şi-au exprimat disponibilitatea în acest sens, dar procesul de negociere nu a reuşit să avanseze. De fapt, nu s-a înregistrat niciun progres spre soluţionarea conflictului”, a spus Comănescu la reuniunea anuală a miniştrilor de externe OSCE, care are loc joi şi vineri la Helsinki.
“România continuă să susţină ferm formatul de negociere ‘5+2′ ca fiind unicul cadru legitim pentru o soluţionare a conflictului transnistrean”, a spus Comănescu, în condiţiile în care în ultimele luni s-a vorbit despre lansarea unor negocieri trilaterale, la care să ia parte Republica Moldova, Transnistria şi Rusia, pe baza unui plan Kozak II. Planul, propus de Rusia şi respins în ultimul moment de Republica Moldova la presiunile Occidentului, prevedea federalizarea Republicii Moldova şi menţinerea militarilor ruşi în Transnistria pe termen lung, pentru a supraveghea punerea în aplicare a acordului.
“Îndeplinirea angajamentelor încă nepuse în aplicare asumate la summitul OSCE de la Istanbul, cu aproape nouă ani în urmă, va aduce o contribuţie substanţială la soluţionarea conflictului transnistrean, cu respectarea integrală a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova”, a continuat discursul şefului diplomaţiei române. La summitul de la Istanbul din 1999, a fost “adaptat” Tratatul privind Forţele Convenţionale în Europa (CFE), care fusese semnat în 1990 între NATO şi ţările din Pactul de la Varşovia. În acest cadru, Moscova şi-a luat angajamentul de a-şi retrage trupele din Georgia şi Republica Moldova, dar nu şi-a respectat acest angajament. În consecinţă, ţările NATO refuză să ratifice noua versiune a CFE pentru că Moscova nu şi-a ţinut angajamentele, iar Rusia la rândul său a suspendat în decembrie anul trecut aplicarea tratatului tocmai pentru că acesta nu a fost ratificat de ţările NATO.
“România este în continuare îngrijorată de erodarea regimului CFE”, a spus Comănescu. “Este mai presus de orice îndoială că prezenţa continuă a trupelor străine pe teritoriul unor state parte CFE, fără consimţământul lor, are un impact negativ asupra situaţiei în ansamblu a regiunii şi afectează fiecare dintre ţările noastre. În acest context, am dori să reînnoim apelul nostru către Federaţia Rusă de a reveni la aplicarea integrală a tratatului CFE şi de a-şi îndeplini toate angajamentele, contribuind astfel la sporirea securităţii în Europa”, a spus şeful diplomaţiei române.
“Nu este necesară regândirea de la zero a sistemului de securitate european”, a declarat pe de altă parte Comănescu, referindu-se la o propunere a preşedintelui rus Dmitri Medvedev pentru o nouă arhitectură a securităţii în Europa, o temă la care unii europeni sunt deschişi, dar pe care Washingtonul nu a primit-o cu entuziasm. “În ansamblu, actualul sistem de securitate a funcţionat. Obiectivul nostru ar trebui să fie consolidarea actualei arhitecturi şi actualelor angajamente”, a spus Comănescu.
Medvedev a pledat încă din iunie, în mai multe rânduri, pentru un nou pact de securitate “de la Vancouver la Vladivostok”, incluzând deci, precum OSCE, America de Nord, partea asiatică a Rusiei şi Asia Centrală. Marţi, NATO a avertizat că nu este dispusă să îşi anuleze aranjamentele actuale de securitate. Secretarul general al Alianţei a subliniat că ţările aliate sunt mulţumite de arhitectura actuală a securităţii pe continent, fondată pe NATO, UE, OSCE şi Consiliul Europei.
Sursa: News In