Alegerile din 30 noiembrie de la Bucureşti au încins spiritele la Chişinău şi nu oriunde, ci la nivel înalt. Campania iniţiată de candidaţii partidelor de peste Prut pentru Paralmentul României a intrat şi în vizorul autorităţilor de la noi. Cu o săptămână înainte de alegerile din România, Chişinăul a dat glas.

Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene de la Chişinău şi-a exprimat deschis “nedumerirea” pentru acţiunile desfăşurate în vederea alegerilor din 30 noiembrie curent.  Cam tarziu şi confuz, aş spune. Dar să le luăm pe rând.

MAEIE cere “coordonare” pentru uninominal

Înainte de a analiza replicile, de o parte şi alta, vă prezint mai jos comunicatul publicat de MAEIE, din 21 noiembrie curent, pe site-ul propriu (www.mfa.gov.md):

Comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene

În contextul alegerilor parlamentare din România, preconizate pentru 30 noiembrie 2008, şi acţiunilor de propagandă electorală, invocînd prevederile Codului Electoral al României, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova exprimă nedumerirea şi consideră inacceptabilă desfăşurarea de către competitorii electorali români a campaniei electorale pe teritoriul Republicii Moldova, fără o coordonare prealabilă cu autorităţile centrale moldoveneşti in acest sens. De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene consideră necesară invocarea aplicabilităţii teritoriale a prevederilor electorale ale României şi remarcă posibilitatea desfăşurării acţiunilor legate de campania electorală pentru alegerile parlamentare în Camera Deputaţilor şi Senatului României decât pe teritoriul statului român.

Bucureştiul invocă „standardele europene şi internaţionale”

Reacţia Bucureştiului a fost promptă. La aceeaşi dată, 21 noiembrie, tot pe site-ul propriu (www.mae.ro), Ministerul Român de Externe răspundea în felul următor:

La alegerile parlamentare ce se vor desfăşura la 30 noiembrie 2008, cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate au aceleaşi drepturi cu cetăţenii români domiciliaţi în România, respectiv dreptul de a alege şi de a fi aleşi. Astfel, cetăţenii români cu domiciliul sau cu reşedinţa în Republica Moldova vor putea să voteze candidaţii anunţaţi pentru colegiul uninominal numărul 2. Reprezentanţii partidelor având candidaţi înscrişi pentru colegiul nr. 2 îşi desfăşoară campania electorală în Republica Moldova, cu respectarea legilor în vigoare din România şi din Republica Moldova şi în conformitate cu standardele europene şi internaţionale. Este un exerciţiu democratic firesc din partea competitorilor electorali, care se derulează şi în alte ţări în care trăiesc un număr important de cetăţeni români, cum sunt Italia, Spania sau SUA. În acelaşi timp, aceasta este o practică obişnuită şi pentru alte state.

Afirmaţiile se bat cap în cap

După cum se poate vedea clar, MAEIE moldovenesc a venit, în primul rând, cu afirmaţii nedemonstrate. Este vorba de o aşa zisă invocare a prevederilor legislaţiei româneşti, care ar sugera faptul că desfăşurarea campaniei electorale, în afara teritoriului statului român, ar fi interzisă. Să înţelegem că MAEIE moldovenesc cunoaşte mai puţin „standardele europene şi internaţionale” sau le neglijează intenţionat când afirmă asemenea lucruri?

MAE român arată că tot ce ţine de campania electorală în Republica Moldova pentru alegerile uninominale din România, se desfăşoară legal şi în conformitate cu respectarea legilor în vigoare din ambele ţări (România şi Republica Moldova), precum şi în conformitate cu standardele europene şi internaţionale.

De ce alte ţări nu spun nimic?

Oare de ce Italia, Spania, Portugalia, sau SUA nu şi-au prezentat „nedumerirea” în legătură cu alegerile din România? Pentru că şi acolo se face campanie şi se desfăşoară alegeri. De ce anume R. Moldova, sau de ce din nou R. Moldova? Pe cine deranjează această campanie? Oare nu este firesc ca într-o ţară în care numărul cetăţenilor români este important pentru alegerile din România, aceştia să poată fi informaţi în mod corect ce şi despre ce votează? Precizez că cetăţenii care vor participa la vot au cetăţenia română în mod legal, prin proceduri acceptate de toată lumea, inclusiv de către Chişinău.

Este clar că MAEIE de la Chişinău cunoaşte faptul că, datorită noului sistem electoral din România, voturile din R. Moldova pot influenţa într-o oarecare măsură campania electorală a partidelor din România, mai ales în condiţiile în care Republica Moldova este cea care va cântări cel mai mult în balanţa Colegiului uninominal 2. Şi se prea poate să nu îi convină acest lucru…. Oare de ce?

Faptul că guvernarea moldoveană tensionează relaţia cu Bucureştiul nu foloseşte la nimic, dimpotrivă, ne crează o alură de supărăcioşi, nemulţumiţi şi indecişi care nu ştiu ce vor şi care stau cu un ochi la Est şi altul la Vest, neştiind cum să procedeze sau nedorind să aleagă cu adevărat ceea ce declară că vrea. Prea multe sunt aceste palme sau provocări sfidătoare în raport cu Bucureştiul.

O replică de la CEDO

De altfel, Chişinăul a şi primit recent o replică tăioasă faţă de atitudinea ei legată de Bucureşti. Aceasta a venit din partea CEDO în privinţa legii moldoveneşti care interzice persoanelor cu multiplă cetăţenie accesul la funcţii publice. Legea dată a fost calificată de instituţia europeană ca fiind discriminatorie şi contrară Convenţiei pentru drepturile omului şi Convenţiei pentru cetăţenie. Reamintesc că evaluarea CEDO s-a făcut la solicitarea primarului general Dorin Chirtoacă (PL) şi a lui Alexandru Tănase (PLDM).

Faptul că guvernarea de la Chişinău a avut proasta inspiraţie să vitupereze imediat contra acestei decizii şi să anunţe că nu o va executa, nu mai miră. La fel e şi cu această ultimă replică în privinţa uninominalului.

 

 n.n.: Reamintesc că la alegerile parlamentare din 30 noiembrie, românii din străinătate trebuie să desemneze patru reprezentanţi pentru Camera Deputaţilor (câte unul pentru fiecare colegiu uninominal) şi doi senatori (unul pentru Europa şi Asia şi altul pentru America, Australia şi Africa).  Republica Moldova face parte din Colegiul uninominal 2, care cuprinde, în cazul Camerei Deputaţilor, diaspora din ţările non-membre UE, ţările din fostul spaţiu sovietic şi Asia, cărora, pentru Senat, li se adaugă şi ţările UE.  Pentru românii din străinătate au fost organizate 221 de secţii de votare, dintre care patru în Republica Moldova, la Ambasadă şi la sediile Consulatului de la Chişinău. Amintesc că bătălia pentru fotoliul de deputat în Colegiul 2 se dă între Nicolae Dabija, candidatul PNL, Tudor Panţâru, candidatul PSD, Eugen Tomac, candidatul PD-L şi Anatol Munteanu, PNG.