Pentru mass media autohtonă, 2008 a fost un an bogat în evenimente electorale. La început aceasta a relatatat pe larg despre prezdențialele din Rusia, recent despre cele din SUA, iar acum continuă cu alegerile parlamentare din România. Totuși bătălia principală se dă în timpul alegerilor din R. Moldova de anul viitor - dar nu mă voi referi aici la acestea.
Pe 30 noiembrie, curent, vom afla noua componență a legislativului de la București. Au mai rămas câteva zile. Între timp, datorită votului uninominal, la Chișinău se fac auziți și văzuți și candidații nominalizați de partidele din România pentru colegiul Europa de Est, astfel că febra electorală din dreapta Prutului a reapărut, oarecum, în atenția publicului de la noi (cetățenii români, în special) în ultima perioadă. Așadar, ne-am amintit, electoral, unii de alții.
Zilele trecute, ascultam la Radio Europa Liberă o intervenție despre ce promit partidele politice din Romania în programele lor de guvernare și cum văd ele legătura cu vecinul lor - R. Moldova. M-a pus pe gânduri subiectul.
Am luat pe rând programele de guvernare ale celor mai importante partide din România și am analizat conținutul acestora. Cu părere de rău, trebuie să constat că, deși conțin pagini întregi, cu multitudini de proiecte și idei, documentele în cauză prezintă relația cu R. Moldova mai degrabă ca una formală. Cel puțin aceasta este percepția și impresia pe care o am în urma lecturării acestora.
Așadar, mă voi referi la programul politic a PD-L, PSD + PC și PNL, deoarece :
1. Sunt printre partidele cele mai reprezentative pe eșichierul politic românesc;
2. În programul de guvernare al altor partide, ceva mai cunoscute, dar care nu au șanse să își impună programul de guvernare, nu există referiri consistente la R. Moldova și proiecte concrete față de ea (programul politic al Partdului România Mare scrie: “Românii, indiferent unde traiesc pe planeta si sub ce nume sunt cunoscuti (olahi, vlahi, valahi, blahi, ar(u)mâni, timoceni, rumeri, megleniti, farseroti, moldoveni, nistreni etc.) sunt parte inseparabila a natiunii române, care, prin organismele sale statale (România si Republica Moldova), asociatiile, uniunile, fundatiile sale culturale, stiintifice, religioase, sportive etc. le va acorda întreaga asistenta datorata de statul sau comunitatea - ruda, pentru împlinirea lor sociala, profesionala, spirituala si manifestarea lor libera, în spiritul legislatiei europene. Natiunea româna este egal îndreptatita la afirmare nestingherita pe plan economic, politic si spiritual, la respectarea teritoriului si specificului sau istoric, a mostenirii sale culturale la libertate si demnitate, în rîndul natiunilor planetei)”.
În cadrul programului propus de PD-L, despre R. Moldova se vorbește la capitolul 23. Referindu-se la situația actuală a relațiilor dintre România și R. Moldova, PD-L o apreciază, după 4 ani de guvernare, ca fiind una eficientă. Este scris negru pe alb că: “În ceea ce priveşte extinderea şi aprofundarea relaţiilor cu Republica Moldova, dialogul politic bilateral a continuat, in privinţa susţinerii perspectivei europene a Moldovei”. Așadar, PD-L susține că a depus tot efortul pentru a ajuta R. Moldova să acceadă spre UE. Din păcate, același interes pentru relația reciprocă nu l-a avut și R. Moldova….
În ceea ce privește politica de vecinătate a României pe viitor, ca direcții de acțiune, PD-L își propune să reușească „susţinerea unei politici de vecinătate care să transforme ţările incluse în Politica Europeană de Vecinătate (ENP) şi statele riverane Mării Negre, în special Republica Moldova, dar şi pe cele din Caucaz şi Asia Centrală”.
Cât despre relațiile economice între cele două state, dacă PD-L va accede la guvernare, premierul moldovean și fostul ministru al finanțelor, Zinaida Greceanîi, poate să considere recenta sa vizita pre-electorală la București, ca una… vizionară. Asta ipotetic vorbind, desigur. Ideea e că și PD-L, la fel ca și partea moldovenească, declarativ, se arată interesat de acest aspect. Iată ce scrie în program: „Sprijinirea apropierii Republicii Moldova de UE, în paralel cu susţinerea conectării progresive a economiei moldoveneşti la piaţa comunitară”.
În cei patru ani care au trecut până acum, relația cu R. Moldova a fost una deficitară. Chiar dacă partea română a încercat deseori să ajungă la compromisuri și înțelegeri cu cei de la Chișinău, guvernarea comunistă, dimpotrivă, nu a arătat disponibilitate. Drept exemplu este și împiedicarea deschiderii consulatelor românești de la Bălți și Cahul. Totuși, Bucureștiul pare să nu renunță la idee, iar PD-L își propune pentru mandatul viitor: ”Reformarea sistemului serviciilor consulare, concomitent cu extinderea reţelei de consulate generale ale României, mai ales în ţările UE, dar şi în R. Moldova, Rusia, SUA şi China”. De altfel, această ultimă prevedere, se regăsește doar în planul PD-L atât de clar exprimată.
Ca și în programul PD-L-ului, printre cele 10 angajamente pentru România ale programului Alianței PSD+PC, figurează la capitolul despre politica externă a României şi relaţia cu românii de pretutindeni. “O Românie influentă şi respectată în Lume”, așa este intitulat acest compartiment.
Spre deosebire de PD-L, cei de la PSD + PC văd relația cu R. Moldova ca pe o provocare. La capitolul “România – un nou profil regional”, Alianţa afirmă clar că optează pentru structurarea profiului regional al României față de relaţiile sale politice, economice, culturale cu vecinii. „Zona în care ne aflăm ne permite un rol semnificativ, dar ne pune şi în faţa unor provocări pe măsură, pe care trebuie să ştim să le depăşim. Avem în vedere relansarea relaţiilor cu Rusia, Republica Moldova, Ucraina, pe baze pragmatice, pornind de la interese comune şi de la potenţialul de colaborare” - scrie în declarație.
Alianța PSD + PC nu uită să remarce faptul că România este al şaptelea stat al Uniunii Europene ca dimensiune şi potenţial. Astfel, Alianța susține că vrea să pună în valoare și să exprime statutul menționat „printr-un nivel de influenţă corespunzător în cadrul Uniunii şi în regiune”. PSD + PC afirmă că “În ceea ce priveşte extinderea şi aprofundarea relaţiilor cu Republica Moldova, dialogul politic bilateral a continuat”, iar România va fi „principalul susţinător al Republicii Moldova pentru integrarea în UE, cu condiţiile respectării riguroase a standardelor democratie în această ţară, astfel încât locuitorii de pe ambele maluri ale Prutului să se regăsească, în perspectivă, în marea familie europeană”.
R. Moldova se regăsește și în proiectele de guvernare ale PSD + PC. În relația România-Republica Moldova, documentul specifică faptul că România trebuie sa fie, în anii viitori, cel mai apropiat și principal susţinător al R. Moldova în drumul său spre UE, în perspectiva unei viitoare integrări europene: “Acest lucru presupune o reformă democratică profundă şi un angajament proeuropean care să fie confirmate de procesul electoral şi de rezultatele alegerilor parlamentare şi prezidenţiale programate în primăvara anului 2009” - se arată în document.
Programul de guvernare al PNL-ului este la fel de util pentru noi ca și celelalte două, pentru că și aici găsim referiri la R. Moldova.
În capitolul doi al documentului, intitulat „Obiectivele României pentru perioada următoare”, la „Promovarea profilului de ţară al României”, PNL-ul, la fel ca și PSD + PC, remarcă faptul că este nevoie de o sporire a influenței României în zonă prin intermediul Politicii de Vecinătate. În acest context, ca și în programele de dinainte, este subliniat faptul că “România va continua să activeze ca susţinător al Republicii Moldova în eforturile sale de apropiere de Uniunea Europeană și va urmări consolidarea relaţiilor cu Ucraina fără a neglija componenta realistă în cadrul acestor relaţii”.
În domeniul cooperării regionale, PNL-ul semnalează o nouă idee legată de R. Moldova și anume - cooperarea la Marea Neagră: „România trebuie să devină unul dintre pilonii cooperării în zona Mării Negre, favorizîndu-se într-o primă fază acele domenii non-conflictuale de interes comun pentru toate statele riverane; configurarea unei agende de activităţi şi parteneriate punctuale cu Rusia, Ucraina, Georgia, Republica Moldova, Turcia şi alte state cu interese în zonă”. Și spune în continuare: “România va avea printre interesele sale prioritare în zonă ameliorarea climatului politic, economic şi social al Republicii Moldova, în vederea apropierii graduale, dar constante a acestei ţări de Uniunea Europeană”.
Același gând despre R. Moldova este și în domeniul relaţiilor multilaterale: „România îşi va asuma rolul de suporter al apropierii Republicii Moldova şi statelor din Balcani de arhitectura instituţională şi de valorile Uniunii Europene”. Mai concret, iată și o cale de materializare a acestui obiectiv în ceea ce privește țara noastră: “căutarea unui alt nivel în relaţiile cu Republica Moldova, cu accentuarea prezenţei economice a României în acest spaţiu; plecînd de la ideea că prosperitatea economică şi consolidarea democraţiei sînt direct legate, România trebuie să tindă spre un statut de investitor strategic în Republica Moldova, uzînd de calitatea sa dublă de stat vecin cu un ritm de dezvoltare ridicat şi de membru al UE”.
În concluzia documentului, la nivel de cooperare internațională, PNL-ul găsește ca fiind importantă o conlucrare îndeaproape cu autorităţile guvernamentale de resort din ţările vecine, iar relaţia cu Republica Moldova rămâne prioritară.
Concluzii
Așadar, cu aspecte comune, dar și diferite, cu puncte de vedere care se intersectează sau diferențiază, programele de guvernare ale celor trei partide abordează, mai mult sau mai puțin, dar neapărat, subiectul Republica Moldova.
În încheiere, am scos din cele trei programe de guvernare ale PD-L, PSD + PC și PNL puncte comune în ceea ce privește relația România-R. Moldova:
1.O colaborare mai bună între România și R. Moldova;
2. Susținerea politicii de vecinătate și integrarea R. Moldova în UE;
3. Interesele economice comune și ameliorarea climatului economic;
4. Susţinerea de către România a conectării și a progresului economiei țării noastre pe piaţa comunitară;
5. Progresul social al Republicii Moldova.
Iată însă și diferențele:
1. În timp ce PD-L susține că dialogul politic bilateral între România și Republica Moldova a continuat concomitent de extinderea şi aprofundarea relaţiilor între cele două state, PSD + PC crede că este nevoie de o relansare a acestora;
2. PD-L vrea reformarea sistemului serviciilor consulare, concomitent cu extinderea reţelei de consulate generale ale României, în R. Moldova, iar PSD+PC și PNL nu specifică nimic concret despre această problemă importantă pentru basarabeni.
3. PNL-ul este singur partid care specifică în programul său de guvernare că optează pentru ca România să coopereze cu R. Moldova inclusiv la nivelul cooperării la Marea Neagră.
Este mult, este puțin? Să așteptăm alegerile, să vedem câștigătorii și să evaluăm rezultatele…