În 2009, Moldova va deţine, în premieră, preşedinţia Comunităţii

Ţările din Comunitatea Statelor Independente (CSI) vor întreprinde eforturi comune în vederea găsirii soluţiilor pentru depăşirea crizei financiare globale şi diminuării impactului acesteia asupra economiilor statelor-membre. Premierul belarus (ţară care deţine preşedinţia CSI), Serghei Sidorski, a declarat vineri, la Chişinău, în cadrul Reuniunii şefilor de Guvern din CSI, că problema cu privire la criza financiară globală şi impactul acesteia asupra economiilor ţărilor din CSI a fost examinată în format restrâns.
Sidorski a menţionat că CSI, ca organizaţie regională, cu ritmuri stabile de dezvoltare economică, ar trebui să joace un rol important în procesul de formare a unei noi arhitecturi financiare internaţionale. „De faptul cum vom acţiona în comun în vederea depăşirii dificultăţilor financiare va depinde impactul acestei crize asupra proceselor social-economice din ţările noastre. Pe data de 10 octombrie curent, şefii statelor CSI au adoptat, la reuniunea din Bişkek, o decizie de iniţiere a unor consultări permanente, la nivel de miniştri ai Finanţelor, pentru examinarea situaţiei şi formularea soluţiilor pentru depăşirea crizei financiare. Miniştrii au demarat deja lucrările în acest sens, iar noi am convenit ca această chestiune să se afle în permanenţă în vizorul nostru. Deja pe data de 12 decembrie curent vom fi informaţi despre paşii pe care ni-i vor prezenta instituţiile financiar-economice ale ţărilor noastre”, a precizat Sidorski, în cadrul şedinţei de la Chişinău a şefilor de Guvern din CSI.

Au fost aprobate mai multe documente cu caracter economic

În opinia premierilor din CSI, este important ca activitatea organizaţiei şi instituţiilor sale executive să fie îndreptată spre găsirea în comun a soluţiilor pentru cele mai importante probleme, în vederea asigurării unei situaţii economice stabile în ţările-membre, asigurarea unor condiţii favorabile de trai pentru populaţie. Unul dintre cele mai importante documente care a fost aprobat în cadrul reuniunii şefilor de Guvern din CSI este Strategia de Dezvoltare Economică a CSI până în anul 2020. De asemenea, au fost aprobate programul cu privire la priorităţile colaborării în domeniul transporturilor până în anul 2020, complexul de acţiuni pentru sporirea securităţii alimentare, documentele îndreptate spre colaborarea în domeniul inovaţiilor şi dezvoltării componentelor organizaţionale ale CSI. Au fost aprobate şi decizii referitoare la problemele de migraţiune, colaborarea social-umanitară, precum şi colaborarea în domeniul financiar. În total, în cadrul summitului CSI au fost aprobate aproximativ 34 de decizii din cele 35 incluse pe ordinea de zi. Premierul belarus şi-a exprimat încrederea că reuniunea de vineri va contribui la realizarea în continuare a proceselor de integrare în CSI a statelor-membre.

CSI vrea să concureze cu SUA şi Uniunea Europeană

La rândul său, preşedintele Comitetului Executiv, secretarul Executiv al CSI, Serghei Lebedev, a menţionat că, printre chestiunile care au fost incluse în ordinea de zi figurează şi crearea unui buget comun al CSI pentru anul 2009, precum şi desfăşurarea, în mai 2009, a următoarei Reuniuni a şefilor de Guvern din CSI în capitala Kazahstanului, Astana. Lebedev a subliniat că Strategia de Dezvoltare Economică a CSI până în anul 2020 este documentul de bază pentru realizarea concepţiei de dezvoltare economică a comunităţii. Implementarea strategiei se va efectua în trei etape. Lebedev a mai spus că la elaborarea recomandărilor pentru implementarea strategiei este gata să se implice şi Comisia Economică Europeană.
De menţionat că în Complexul de măsuri comune pentru sporirea securităţii alimentare a ţărilor-membre CSI, aprobat în cadrul summitului desfăşurat la Chişinău, se atenţionează asupra suprasaturaţiei pieţelor din cadrul comunităţii cu produse de peste hotare. „Producţia agricolă din ţările-membre nu este solicitată în măsură deplină, fapt ce are un impact negativ asupra veniturilor producătorilor. Totuşi, în urma implementării unor politici agrare coordonate, complexele agroindustriale au posibilitatea de a asigura populaţia cu produse alimentare. Comunitatea va putea valorifica potenţialul pieţei agricole comune, concurând cu succes cu companiile transnaţionale, producătorii din SUA, Uniunea Europeană, ţările din Asia de Sud-Vest”, se arată în acelaşi document.

Se pregăteşte crearea unui sistem comun de apărare antiaeriană

O altă decizie adoptată în cadrul summitului de la Chişinău prevede finanţarea de către ţările-membre a Companiei internaţionale „Mir”. Potrivit notei informative cu privire la chestiunile incluse pe ordinea de zi a reuniunii, respectiva companie este singura din CSI care transmite în direct „cele mai importante evenimente social-politice din cadrul comunităţii”. De asemenea, în aceeaşi notă informativă se menţionează că „transmisiunile au loc atât în limba rusă, cât şi în limbile celorlalte ţări”. Astfel, s-a decis finanţarea acestei companii, în vederea modernizării postului de televiziune „Mir”, extinderea spaţiului informaţional al acestuia, precum şi îmbunătăţirea calităţii transmisiunilor prin trecerea la tehnologiile digitale.
De menţionat că printre chestiunile incluse pe ordinea de zi a Reuniunii şefilor de Guvern din CSI a figurat şi una ce prevede utilizarea şi alocarea noilor fonduri pentru crearea şi dezvoltarea unui sistem unic de apărare antiaeriană în ţările CSI.

Reuniune de succes, dar cu mult disconfort

Atât premierul Belarusului, cât şi cel al Federaţiei Ruse, au remarcat nivelul înalt de organizare şi desfăşurare de către autorităţile Moldovei a lucrărilor Reuniunii şefilor de Guvern din CSI. Pe de altă parte însă, reuniunea a creat un mare disconfort locuitorilor capitalei, ca urmare a devierii traficului rutier şi modificării circulaţiei transportului public. Dincolo de toate aceste aspecte vizibile, există şi altele, ascunse, dar care pot fi intuite. În primul rând, este clar că Rusia încearcă, sub paravanul CSI, să-şi statornicească influenţa în regiune. Toate proiectele, zise investiţionale, mai ales cele în sectorul energetic, urmăresc sporirea de către Kremlin a dependenţei energetice şi economice a ţărilor din CSI. Cât de periculoasă poate fi această situaţie s-a văzut în repetate rânduri: sistarea livrărilor de gaze naturale către Ucraina şi Moldova, introducerea embargourilor la importul de produse vinicole şi fitosanitare etc. Şi colaborarea în plan militar (cum ar fi, de exemplu, proiectul de finanţare şi creare a unui sistem comun de apărare antiaeriană) înseamnă doar avantaje pentru Rusia, care încearcă, astfel, să-şi permanentizeze prezenţa militară în ţările din regiune. Şi asta în timp ce impune Moldovei statutul de neutralitate.
Toate aceste aspecte demonstrează, fără putinţă de tăgadă, că locul Moldovei este în familia europeană, alături de România. Or, spre deosebire de CSI, această comunitate oferă avantaje incontestabile şi imediate. Şi aici (Uniunea Europeană) nu există un singur pol (cum este Rusia în CSI), care să dicteze regulile celorlalţi actori.
Ioan STRELCIUC, FLUX