După ce majoritatea comunistă din Parlamentul de la Chişinău a aprobat o lege care interzice persoanelor cu dublă cetăţenie să deţină funcţii publice în stat, iar în aprilie acest an parlamentul a mai adoptat o lege care interzice clar accesul la secretele de stat pentru persoanele care deţin multiplă cetăţenie (un demers care îi vizează în mod special pe deţinătorii de cetăţenie română, pentru că numele acestora este făcut public), în aceste zile statul român a adus modificări privind legea cetăţeniei române.
Nu din cauza situaţiei enunţate mai sus, fireşte.
Guvernul României a anunţat, de curând, că extrasele cererilor de acordare sau redobândire a cetăţeniei române, ori de renunţare la aceasta, nu vor mai fi publicate în Monitorul Oficial. Liderii de la Bucureşti, se pare, şi-au dat seama că „transparenţa” de până acum nu era tocmai potrivită sau în beneficiul tuturor. Rusia, de exemplu, nu divulgă datele persoanelor care primesc cetăţenie rusă.
Legea privind dubla cetăţenie din R. Moldova, criticată de un oficial din Parlamentul European
Până acum, pentru guvernanţii de la Chişinău era lesne să ştie cine şi câte cetăţenii deţine, iar legea evocată mai sus şi adoptată de parlamentul de a noi nu a avut altă menire decât să completeze şirul de prevederi legale menite să restricţioneze accesul la funcţii de stat al cetăţenilor moldoveni cu cetăţenii multiple. De altfel, interdicţia de a deţine funcţii publice pentru deţinătorii dublei cetăţenii a fost criticată la Chişinău şi de către Luis Maria de Puig, preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, şi nu numai.
Modificări cu speranţe privind Legea cetăţeniei române
Acum revin la modificările privind Legea cetăţeniei române din această săptămână. Iată ce prevede aceasta :
1. Clarifică şi reglementează o serie de aspecte privind procedurile de dobândire sau renunţare la cetăţenia română, respectiv soluţiile pronunţate prin hotărâri definitive şi irevocabile în această materie.
2. Una dintre modificări se referă la eficientizarea procedurii de acordare şi pierdere a cetăţeniei române. Totodată, proiectul propune eliminarea publicării extrasului cererii de acordare sau redobândire a cetăţeniei române ori de renunţare la aceasta în Monitorul Oficial al României.
3. O altă modificare se referă la reglementarea legislativă a unor soluţii pronunţate de către instanţa de judecată în materie de cetăţenie.
4. Potrivit noilor prevederi, cetăţenia română se poate acorda şi persoanelor care au pierdut-o, precum şi descendenţilor acestora până la gradul doi inclusiv, şi care cer redobândirea cetăţeniei, cu păstrarea cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate. Trebuie să îndeplinească, în mod corespunzător, o serie de condiţii prevăzute de lege: au 18 ani, dovedesc, prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român, au asigurate în România mijloace legale pentru o existenţă decentă, în condiţiile stabilite de legislaţia privind regimul străinilor; nu au fost condamnat în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care îl face nedemn de a fi cetăţean român.
5. Totodată, s-au clarificat unele aspecte care ţin de protejarea intereselor legitime ale minorilor.
6. De asemenea, au fost completate situaţiile în care cetăţenia română poate fi acordată prin reducerea termenelor procedurale. Astfel, în această categorie vor intra, pe lângă personalităţile recunoscute pe plan internaţional, cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, respectiv persoanele care au dobândit statutul de refugiat obţinut potrivit prevederilor legale în vigoare.
7. Potrivit actualei reglementări procedura este simplificată în cazul solicitanţilor care au investit în România sume de peste 5 milioane de euro.
Mai sperăm sau ne conformăm?
După vizita din ianuarie anul trecut, în luna august a acestui an, preşedintele Traian Băsescu a dat din nou speranţe printr-o declaraţie. El anunţa atunci că cetăţenii R. Moldova, care îşi finalizează studiile în România, vor avea dreptul la cetăţenie română la cerere.
Să nu uităm însă că oficialii de la Bucureşti au precizat, de nenumărate ori, că în această chestiune există dificultăţi legate de ritmul de acordare a cetăţeniei, nesatisfăcător de altfel faţă de numărul uriaş de solicitări. Totodată Băsescu a precizat că există şi constrângeri care vin din reglementările interne ale UE, alături de birocraţie, dar „şi un fond politic” care duce la lipsa de viteză satisfăcătoare în această problemă.
Pe de altă parte, în ultimul timp, la Chişinău, tot mai mulţi sunt cei care se întreabă: „De ce, în timp ce Rusia a simplificat la maximum procedurile de obţinere a cetăţeniei şi o acordă cu foarte multă uşurinţă, tuturor doritorilor, România nu se grăbeşte să facă acelaşi lucru?”.
Răspunsul a venit din partea secretarului de stat în Ministerul român de Externe, Răduţa Matache. Prezentă, în acest an, la o conferinţă despre Transnistria, desfăşurată la Chişinău, oficialul a explicat că la Bruxelles viziunea este alta decât ce de aici. Secretarul de stat menţiona că României i se reproşează de la Bruxelles că acordă prea multe cetăţenii moldovenilor. Totodată, Matache a spus că „România nu se ascunde după Uniunea Europeană. Noi avem o lege care este în conformitate cu toate cerinţele europene şi de care nu ne este ruşine şi pe care vrem să o aplicăm. La Bucureşti, se cunoaşte la nivel de Guvern că mecanismul de aplicare a acestei legi nu funcţionează aşa cum ar trebui şi lucrul acesta afectează vieţile a zeci, sute şi mii de cetăţeni ai Republicii Moldova”.
Aşadar, iată că, într-un final, Guvernul de la Bucureşti a conştientizat că este nevoie de o schimbare şi a făcut-o. Cât de eficientă va fi aceasta pe mai departe, române de văzut. Cert este că până acum circa 800 de mii de moldoveni ar fi depus cereri pentru redobândirea cetăţeniei române.