Presa de la Bucureşti a bubuit zilele trecute despre o întâmplare mai puţin obişnuită. Preşedintele român, Traian Basescu, a plâns în direct la o emisiune. Motivul: Basarabia!

În cadrul unui interviu acordat la Radio România Actualităţi, într-o Ediţie Specială a emisiunii „Sfertul Academic”, difuzată acum câteva zile, cu ocazia a 80 de ani de la fondarea radioului public român, ascultătorii au sesizat un tremur în vocea preşedintelui Traian Băsescu şi apoi chiar pierderea glasului prezidenţial. Vizibil emoţionat, liderului de la Cotroceni i-au dat lacrimile atunci când a amintit de ordinul generalul Ion Antonescu către armata română, în mai 1941, în războiul împotriva URSS-ului: „Soldaţi români, vă ordon: treceţi Prutul!”.

Emoţionantul moment a putut fi observat şi live, pe pagina de Internet a Societăţii Române de Radiodifuziune prin intermediul unei camere video care transmitea discuţia din studioul de emisie în direct.

Cum s-a întâmplat

„Pe vremea când ne era greu aşteptam cu speranţă informaţii şi veşti de la Radio România“, a început el pledoaria pentru recunoştinţa pe care românii o datorează radioului public la 80 de ani de la prima emisie. „La Radio România s-a auzit… (pauză lungă - n.r.)… „Soldaţi români, vă ordon: treceţi Prutul”… (pauză, lacrimi - n.r.)“, a continuat el, gâtuit de emoţie. „Aici s-au auzit… primele voci ale Revoluţiei… Pentru Radio România nu poţi avea decât recunoştinţă. Şi atât.“, a încheiat Traian Băsescu, cu voce tremurândă.

Băsescu plânge a 8-a oară în ultimii 4 ani

De altfel, potrivit presei de la Bucureşti, nu este pentru ptima oară când preşedintele român sloboade o lacrimă ascunsă. Ziarele de peste Prut titrează că Băsescu este „la al optulea episod în ultimii patru ani”. Liderul de la Cotroceni a mai fost surprins cu lacrimi în ochi la inaugurarea Casei României la Jocurile Olimpice de la Beijing, la confirmarea intrării României în UE, la Bruxelles şi la Muzeul Holocaustului.

Cui îi dau lacrimile pentru noi?

Am scris această întrebare - subtitlu mai mult ca un monolog şi vreau să fiu corect înţeleasă, nu încerc să jignesc pe nimeni, dar m ă gândesc: Cine dintre cei care se află la cârma ţării noastre au slobozit măcar odată o lacrimă sinceră pentru R. Moldova şi oamenii ei prigoniţi, de nevoie nu de voie, peste hotare? Nu zic că plângându-ne soarta rezolvăm lucrurile, dar faptul că un Băsescu vorbeşte cu lacrimi în ochi despre această palmă de pământ, ce poate să însemne oare?