COVOR
Au dispărut toate păsările au supraviețuit cele cu cioc acviln o simplă mutație
Ele nu respiră cu aer se lasa în voia soartei și așa se salvează de atracția pământului
Tu percepi viața altfel cineva trage de ațe și ți le așează într-un covor cu zorzoane
Fără zarvă în zavoi se termina aici toate temerile tale te asezi cu sfială pe vechiul covor
S-au risipit ore întregi de îngândurare din praful lor au crescut flori mari sub picioare