Murdar și obosit
Mă doare capul
Și totu-n jurul meu tresare
Uitat, scuipat, drogat
Și-ntr-o băltoacă
Curat în jur
Dar sufletul murdar.
Mă culc cu toate
Și mă șterg
Le uit, mă chinui și trăiesc
Măturător de străzi
Ministru, capul unei gărzi-
Am fost de toate
De toate am scăpat.
Vomit peste prostie
Și peste tot ce înconjoară și sufocă
Iar poezia moare
Alături de calculator.
Și sfuletul se-neacă
În nesfârșitul șir de cifre
De cunoștințe-ntâmplătoare,
De tot ce-i virtual,
De tot ce nu-i real,
Dar mai aievea vine,
Decât acel sărut
Ce moartea doar îl știe.
Luptam, ceva tot căutam
Acum am găsit
Dar ce folos?
Și ce-mi aduce?
Dureri, mai multe întrebări
Durerea, ea se duce.
Dar golul nu se umple
Decît cu vin,
Din ce în ce mai des.
Eu vreau la libertate
Eu dispar
Bizar, vulgar, amar.