Probabil majoritatea din voi sunteţi cunoscuţi cu splendidul text al scriitorului latino-american Ernesto Sabato “Paradox” care începe cam aşa “paradoxul vremurilor noastre în istorie este: avem clădiri mai mari, dar suflete mai mici; autostrăzi mai largi, dar minţi mai înguste…”. Indiscutabil, mesajul său este unul general valabil şi va fi actual tot timpul, in afara noţiunilor de “timp” şi “spaţiu”( de altfel ca şi toate produsele de artă valoroasă), totuşi odată cu venirea mileniului III s-ar cere o actualizare a “paradoxurilor”, mai ales în societatea moldavă, unde paradoxuri te pîndesc la fiecare colţ, paradoxuri care te lasă perplex şi dezarmat în faţa realităţii în care ne ducem traiul, cu un gust amărui în gură şi cu un nod în gît după un trai mai bun .
Paradoxurile zilelor noastre sunt:
îşi fac studiile nu acei ce pot şi vor, doar cei cu bani
editează cărţi nu scriitorii cu har, doar cei cu bani
lansează cd-uri nu artiştii talentaţi, doar cei cu bani
trăiesc bine nu vameşii oneşti, doar cei corupţi
nu mor de foame nu medicii cinstiţi, doar cei corupţi
nu şi-au abandonat meseria nu judecătorii corecţi, doar cei corupţi
Concluzie generală : Pentru a trăi în Moldova trebuie :
a) să primeşti o avere imensă şi să te scalzi în bani
sau
b) să fii corupt
Alternative nu există !!!
