Baku în traducere semnifică orașul vântului. Cel puțin așa mi s-a spus acolo, de câteva ori și de aceasta m-am convins după ce s-a stins de 2 ori lumina în hotelul în care am stat sau la cât de mari pot fi valurile mării de la viteza acestuia.
Din Istanbul până în Baku sunt cam 3 ore de zbor. Eu am urcat la aproape de 1 a.m și am ajuns la aproape 5 a.m. Mai e și fusul orar aici. Apropo, ziua de 26-27 august a fost cea mai scurtă pentru mine. A avut cam vreo 20 de ore, cred. Dar drumul a fost tare funny. Întrucât în aeroport am făcut cunoștință cu un tânăr tare drăguț de origine siriană, pe care l-am confundat cu un participant al trening-ului. Și de la care am aflat că are 20 de ani, studiază medicina în Baku și locuiește acolo de 2 ani deja. L-am întrebat unde îi e locul, între timp o găsisem și pe Suma, participanta din Tunisia și doream să stăm alături toți 3. Ba chiar am rugat și steward-ul să ne găsească locuri. Dar în zadar, aeronava era plină. Eu nu puteam sta 3 ore așa. Plus la toate, vecin îmi era un englez de vreo 50 de ani care îmi începuse a citi lecții de religie, familie și poze de familie îmi arăta deja. Așa că am rugat vecinul lui Mohammed, tânărul sirian, să ocupe locul meu și eu pe al lui. Și așa a fost. 3 ore cu zâmbete, filme comedii și jocuri. Plus la toate, schimb de tradiții și cultură. Am aflat destule unul de la altul despre tradițiile țărilor din care venim. Am făcut și schimb de număr de telefoane, pentru că urma să ne mai vedem cu el. Ne-a arătat orașul. Să de-a Domnul să întâlniți mereu așa vecini de scaun prin aeroport.
Tare drăguț băiat.
Aeroportul
În Baku sunt 2 aeroporturi, unul lângă altul. Nu știu de ce. Dar mie mi s-a creat impresia că pe unul aterizezi și pe altul decolezi. Pentru că eu am ieșit pe unul, dar am întrat pe altul. Aici WI-Fi-ul e gratuit. Și merge destul de ok. Și în hotel, și chiar în unele pub-uri.
Azerbaidjan-land of fire
Și e pe bună dreptate așa. Peste tot sunt sonde de extragere a petrolului. E absolut uimitoare priveliștea unor zgârie-nori alături de mașinele de extragere. Apropo, dacă vântul e puternic, vei putea simți și un miros specific.
Galben-CREM
În cea mai mare parte, casele din Azerbaidjan sunt de culoare galben deschis sau crem. Și aceasta creează senzația de multă căldură. Edificii vechi, dar cu elemente moderne. Sigur, sunt și clădiri de alte culori, dar destul de puține. Se menține tradiția culorilor deschise.
Flame Towers
Absolut minunate. Le-am văzut pentru prima dată ziua, de la depărtate. Le-am făcut cunoștință cu drapelul Republicii Moldova. S-au plăcut reciproc. Apoi, le-am văzut și seara. Sunt de-a dreptul frumoase. Sunt dinamice, pentru că pe ele vântură drapelul Azer sau un foc simbolic. Și sunt destul de înalte.
Oamenii
Oamenii azerii sunt destul de binevoitori. Cei mai în vârstă vorbesc rusa. Ba chiar și tinerii o cunosc. Baku e un oraș rus. Sunt multe școli ruse. Dar dacă nu cunosc limba pe care o vorbești tu, te pot lua de mână, îți pot opri autocarul de care ai nevoie și îi zice șoferului unde să te lase. Să-i dea sănătate bătrânului care ne-a zis cum să ajungem acolo unde aveam nevoie. Sau chiar te pot conduce până unde ai tu nevoie. Eu am dat peste 2 tineri care ne-au condus până la hotelul în care am fost cazați, la circa 40 km. Ba chiar și drumul ni l-au achitat. Pentru că eram cu o colegă. Bărbații respectă femeile. Dar, totuși sunt musulmani și dacă ai fusta mai scurtă sau ești în pantaloni scurți fii sigură că o să te trezești cu privirile a zeci de bărbați.
Transportul
E foarte ieftin. Cred că e unul dintre cele mai ieftine pe care l-am încercat vreodată. Deci așa. Călătoria cu metroul/autobuzul prin oraș e 20 de kopeici, adică aproximativ 20 de cenți doar. (!) Din orășelul în care am stat noi, Novhay și până în Baku costa 40 de cenți. Asta deși prețul pentru benzină și motorină sunt cam ca la noi, aproape de un euro. Taxiul costa cam 14-15 Manați, din Baku spre hotel. Apropo, la metrou, te apropii foarte ușor de cineva care are card și îi dai 20 de copeici și te trece liber.
Mâncarea
Mâncarea azeră nu se deosebește cu mult de cea din Moldova. Aceleași supe, salate, orez, paste. Legume și fructe. Pentru mine a fost ok. Ceea ce mi-a plăcut mult e faptul că servesc mult ceai. Și au un ceai destul de bun. Azerbaidjanul este o țară musulmană. Aici lumea nu prea consumă băuturi alcoolice sau carne de porc. Dar și așa ei există. Mi s-a părut straniu că ei nu mănâncă dulciuri, nu au o fabrică mare de producere a bomboanelor și ciocolatelor. Ei afirmă că unele ingrediente sunt interzise musulmanilor. Dar cei ce iubesc dulcișorul procură vestitele bomboanele ucrainiene ROSHEN.
Șoferii
Șoferii azerii sunt mai ceva ca Schumacher. E o adevărată provocare să traversezi strada prin Capitală. Vă recomand să utilizați doar trecerile subterane. Sunt mult mai sigure. Plus la toate parchează cam pe unde vor și frânează tare brusc. Dar sunt tare drăguți, îți pot pune muzica pe care le-o ceri, îți deschid/închid geamul, îți zâmbesc, îți vorbesc. Eu am întâlnit șoferul de taxi perfect acolo, chiar dacă ne-a greșit adresa la care urma să coborâm. Așa e Monica, Ali, Urban și Pavel? J
Jurnaliști
Am avut marea ocazie să mă aflu și într-o redacție de jurnaliști azeri. WWW.GUN.AZ. Ni s-au luat interviuri, am discutat despre lucrul în redacție, am făcut schimb de e-mailuri și am aflat câte ceva și despre jurnalismul azer.
Muzee
Aici aș spune că e un MUST, MUST să vizitați muzeul Heydar Aliyef din Baku. Te cucerește de la intrare prin arhitectura sa. Clădirea e în forma unui val. Are până la 9 etaje. Aici vei afla numeroase lucruri despre președintele azer Alyef. De la nașterea sa, poze de mic copil, de la prima sa mașină, la lampa sub care scria până la cadouri pe care le-a primit și proiecte de dorea să le realizeze legate de conflictul cu Armenia și regiunea Carabah. Apropo, aici am văzut cadoul oferit de Petru Lucinschi președintelui azer, e o doamnă care duce un coș cu struguri. Și da, în Comrat avem un monument dedicat lui Heydar.
Sahil Station
Cine va pleca vreodată în Baku trebuie să știe că această stație de metrou este una dintre cele mai importante. Ea e situată pe malul MĂRII CASPICE. Și e destul de mare. Eu voi ține minte toata viață această stație, pentru că am avut parte de o situație tare amuzantă legată de ea. Întrebasem 2 tineri cum să ajungem la o altă stație de metrou, la care ei au spus că merg exact într-acolo și că ne vor arăta. Deci am mers noi o stație cu metroul de la Sahil spre 28 mai ( Ziua Independenței Azerbaidjanului) și acolo urma să schimbăm alt metrou. Dar soarta și neștiința noastră a făcut ca să luăm un metrou care ne-a întors înapoi la Sahil Station. :) A fost o situație destul de funny, dar care mi-a întimpărit această denumire pentru mult timp. Tare am mai zâmbit cu colega de la trening și cu cei 2 tineri și toți din jurul nostru (care așteptau metroul) se molipsise de chicotele noastre.
Schimb Valutar
Valuta națională azeră e manatul. 1 euro e echivalent cu 1,1 Manați. Un dolar cu aproximativ 0,8 manați. Cel mai bine să schim
bi banii prin oraș, la vreo bancă. În hotel sau aeroport nu e de dorit. Ei își pun cursul lor.
Old City
E un orașel-muzeu în inima Capitalei. Înconjurat de o cetate, aici poți vedea elementele secolului trecut prin prisma locatarilor ce își vând produsele de artizanat. Sunt destul de scumpe, apropo. Dar se merită să faci o plimbare pe străzile acestuia.
Suvenire
Cel mai bine să le procuri dintr-un Mall sau Centru Comercial. Aici le poți găsi de la prețul de 1 Manat. Sunt destul de multe lucruri pe care le poți cumpăra tipice Azerbaidjanului. De la magneți la tradiționala căciulă, lampa Aladin (cum o numesc eu) sau la vestitele eșarfe din mătase naturală. Eu am primit una în dar. E foarte delicată la atingere.
Marea Caspică
E un mister. Cum poate ea exista? J Azerii îi spun lac. Dar e un lac cu valuri destul de mari. Apa e foarte caldă și destul de curată dacă te duci într-o zonă departe de Baku. Noi am stat la cam 40 km de capitală. Și ne-am permis să ne scăldăm în ea. În Baku însă, nu îți poți permite acest lux. Pentru că vei putea observa cu ușurință steluțele și pietrele negre de petrol de pe maluri. Asta e. Zonă de extragere.
Azerbaidjanul e plin de surprize!!!
