Staţi oleacă să-mi suflu mucii în băsmăluţă, să-mi iau pastilele de dureri de şele, să-mi hrănesc motanii şi ma apuc de scris în bloooooog 
Ce, nu cumva nu aveţi răbdare? Poate că în Moldova lumea n-are răbdare, căci blogosfera locală e în mîinile tineretului vecinic în mişcare (şi cu atît mai bine 
) dar dacă m-aş fi aflat acum în Australiaaaaaaaaa, apoi aş fi avut deja 192.000 vizite. Slabo? 
Tak, asta o fost un fel de introducere pentru înmormîntare.
Trecem nemijlocit la subiect.
Recunoaşteţi că primul gînd cînd aţi văzut Jurnalul meu red-hot-and-spicy (aaaah, lăsaţi-mă să vizez) a fost: Afigheti, deam şi soacrele îşi deschid bloguri?
D’ap’ ce-aţi crezut voi? Că net-ul e numai pentru domnişoare de la 16 ani în sus? Nifigaaaa, da cu ce să mă ocup eu, dacă nu mai am 16 anişori? Sa împletesc şi să vorbesc cu motanii? La prăşit? Ptiu perverşilor! Deam mai bine e să scriu poveşti pentru gerontofili (asta pentru cei care mai continuă cu insistenţă sa-l caute sex su soacra pe dracu prin google).
Apoi iaca, în postarea asta “à l’improviste”, vreau să vă anunţ cu tristeţe că pe 12.07.08 s-a stins din viaţă cea mai bătrănă blogheriţă, de 108 ani. În blogosfera babelor s-a stins o stea. Vărs acum două lacrimi de solidaritate şi promit solemn să continui cauza cu mîndrie pînă la….cîţi ani? Naiba ştie!
Dacă ştiţi oleacă de franceză, găsiţi mai multă info aici.
