Am mai crescut și eu un pic. De mâine fac un sfert de veac adunat în certificatul meu de naștere. 25 de ani pe care încă nu-i simt. Mă simt la fel ca acea ștrengăriță care eram la 18 ani, care juca fotbal cu băieții și care era unica suporteriță prin autocarul plin de fotbaliști. Dar, totuși acum ceva s-a mai schimbat. De fapt, s-au mai adunat! :) Iată și lista celor 25 de realizări acumulate de la naștere încoace.
1. Familia
Da, am reușit să-mi întemeiez o familie la o vârstă fragedă aș spune. Aveam aproape 18 ani. Și de atunci, ptiu-ptiu, suntem împreună. Să de-a Domnul ca orice adolescentă să de-a peste un astfel de bărbat precum e soțul meu. Cei apropiați știu de ce.
2. Sarcina
Perioada de sarcină e cea mai minunată în viața unei femei. Eu am trecut prin 2. Ambele diferite. Dar ambele cu aceleași senzații de grijă și de responsabilitate. Primele mișcări, primul USG și prima întâlnire face-to-face cu ei au compensat toate nopțile dormite aiurea, toate diminețile cu vomă sau zilele cu dispoziția schimbătoare.
3. Copii
Am 2 copii. Sunt o mamă împlinită. Am o fetiță și un băiețel. Sunt cea mai mare minune din viața mea. Perioada de sarcină, nașterea acestora și timpul petrecut cu ei sunt momente unice în viață, pe care nimeni nu le va poate compensa vreodată. Poate din acest motiv am decis că să stau câte 3 ani deplini acasă cu ei și apoi să mă întorc la serviciu. Iar diferența de vârstă dintre ei e doar un atu pentru mine. Aș recomanda tuturor să încerce să-și intemeieze familii cât mai devreme și să devină părinți cât mai repede posibil. Cu vârsta, începi să cauți mult mai mult, ai alte principii, valori pe care greu le găsești la cineva de vreo 30-35 de ani. Plus la toate, un organism tânăr își revine mult mai rapid după câteva sarcini. Suporți mai ușor nopțile nedormite. Devii mamă-soacră mai devreme :). Și, da…toți banii din lume nu-i vei aduna. Bani/carieră poți face oricând, copii nu prea…
4. Fini de cununie
Am ajuns și părinți spirituali acum 2 ani. Sarcină nu prea ușoară, dar parcă ne isprăvisem. Sper ca ei să ne urmeze și să ne bucure cât mai curând cu niște finuți.
5. Fini de botez
Am și 2 finuți de botez deja. Mereu am visat să fiu nănuță de băieței și iată că visele devin realitate. În curând, cred că o să avem și o finuță. Să ne fie de bun augur că nana Nița va avea grijă să nu uite de ziua lor. :)
6. Serviciu
M-am angajat la http://www.publika.md încă în anul II de facultate, în urma unui seminar de instruire. A fost destul de dificil la început, dar grație unui șef minunat ( Dumitru Ciorici) am trecut cu brio peste ceea ce înseamnă jurnalism online, greșeli ortografice și chiar greșeli de nume în dosare penale pentru care a trebuit să cerem scuze publice. :) Încă nu am revenit, dar la anul fac 5 ani de publika.md. Veterană, nu alta. :)
7. Buget
Am reușit să fiu admisă la studii la buget. Cred că a fost unul dintre cele mai de neuitat momente din viața mea. Am dat examenul de admitere pe 10. Am fost doar 4 persoane care au luat 10 din cele 176 care au susținut examenul. Asta, deși am dat examenul de BAC la mate pe 7. Am intrat cu 9,6 la FJȘC. Și 3 ani am tot „mâncat” bugetul statului cu bursa de gr. I și gr. II. La master nu am reușit la buget, născusem cu 2 zile înainte și nu eram în stare fizică să pot merge, cu atât mai mult să stau pe scaun. În schimb, am mai „mâncat” bugetul statului 1 an și jumătate. Și mi-am compensat eu contractul. ;)
8. Master
Am reușit și un master să fac. Jurnalism European. La noi, la USM. Nu vreau să critic, la acest capitol toți suntem buni, dar chiar mă bucur că am absolvit anume USM-ul.
9. Licența
Fără asta numai făceam eu master, dar totuși… :) Facultatea de Jurnalism și-a lăsat o aprentă bună. Pe lângă diplomă, m-am făcut și cu 2 cumetre aici. Așa că, trăiască FJȘC-ul!!!
10. Sergent
Hmm, am făcut-o și pe asta. Catedra militară în anul I și voila… SERGENT ÎN REZERVĂ… :) Am ținut arma în mână, am tras, am strâns și desfăcut un AK-47.
11. Voluntariat
Despre voluntariat am aflat abia prin anul I de studii. Nu știam cu ce se mănâncă aceasta nici pe departe. După care am aflat… :) Și m-am implicat în câteva proiecte. Golden WINGS 2009, ANIM”EST 2012… sunt doar câteva dintre ele. Nu sunt membră activă a vre-unui ONG, dar mai am timp. Anume aici nu există limită de vârstă.
12. Șef de clasă de clasă
Timp de aproape 8 ani am fost aleasă drept șef de clasă. Sarcină nu prea ușoară, dar care mi-a dat de înțeles ce înseamnă „puterea”. Poate e de vină și genetica, bunica a fost 11 ani primar, dar fir-ar al nabii, tare îmi mai place să conduc. :))) Și cred că aș face-o, ori de câte ori aș avea ocazia.
13. Călătorii
Sunt atrasă de călătorii încă din copilărie. Nici nu am visat ca în acest an să vizitez 6 țări europene. Sunt de părere că mai bine să îți aduni ceva bani și să-i irosești în călătorii, decât ”să-i bagi într-o reparație europeană” sau în mâncarea care să cadă de pe rafturile frigiderului. Eu mai bine îmi cumpăr un suvenir de pe undeva, decât să consum carne o săptămână. Cu 20 de euro am vizitat Veneția în 4. Dintre care am mâncat pizza, înghețată, băut apă și încă de 10 euro am luat acele suvenire. Se poate, nu?
14. Seminare/Instruiri
Seminarele organizate de diverse ONG-uri sunt cele mai minunate lecții de pe urma cărora poți învăța foarte mult într-un timp foarte scurt. Mai mult chiar decât la facultate. Anume aceste training-uri îți măresc lista de prieteni pe FACEBOOK și lista de contacte pentru orice situație în care riști să te trezești vreodată. Eu încerc să aplic la o mare parte din ele, în special la cele care au ca teme de instruire Drepturile Omului și greșelile ce trebuie evitate de jurnaliști. Acum cât mai stau pe acasă, îmi mai pot permite să ”mă rup” pentru câteva ore sau câteva zile pentru a participa la ele. Pentru că deja când lucrezi e mai complicat să ajungi la ele. Trebuie să o faci din timpul tău liber, pe care mai bine l-aș dedica familiei atunci. :)
15. Concursuri
Sunt zeci de concursuri care apar zilnic. La multe din ele nu costă nimic ca să aplici. E nevoie de puțin timp și ceva imaginație. În schimb, adaugi un punct în CV-ul tău și te mai poți trezi cu diverse premii, chiar și simbolice. Dar în final nu contează câștigul, dar participarea, nu? Eu încerc să aplic la tot ce se poate. Vreau ca, copii mei când vor crește să vadă că se poate. Se poate să reușești, doar dacă vrei ceva.
16. Diplome/Premii
Sigur că aceste concursuri îți aduc premii și diplome. Sunt mândră că am luat Bursa de Merit in 2010, Studentul Anului 2012, Premiul de Excelență în jurnalismul on-line 2014 și altele pe care nu mi le aduc aminte acum. Dar am și eu câteva, sub 60. Sigur, nu la fel de multe ca Iuliana Mămăligă, omul de la care poți învăța multe, foarte multe. :)
17. Prieteni
Prietenii sunt o adevărată comoară. Prieteni are fiecare dintre noi. Pe Facebook am vreo 600, asta deși îi filtrez foarte atent și destul de des. Dar prieteni adevărați îi pot număra pe degetele de la o mână. De multe ori am fost dezamăgită în așa-zișii „prieteni”, acum însă sunt vaccinată. Am o prietenă, în cel mai adevărat sens al cuvântului, la care țin enorm și care m-a ajutat la fel de mult atunci când am avut nevoie și un prieten care mă susține în tot ceea ce fac. Mulțumesc, dragii mei că existați și că mi-ați fost alături.
18. Permis de conducere
Ei bine, studiile le-am făcut la 16 ani, dar permisul l-am obținut la 18 ani. Cred că a fost una din cele mai reușite investiții pe care le făcusem în acea vară după ce „lucrasem” 2 luni. Acum, când am și copii, realizez cât e de vital să poți conduce o mașină. Învățați la ȘcOALA Auto, dragii mei, încă în timpul liceului… că pe urmă nu prea găsești timp. Și nici nu prea înveți, vrei permisul și gata. Dar teoria e la fel de importantă ca și practica.
19. Blog
De 5 ani dețin acest bloguleț. Nu încerc să adun trafic, mă citesc cei care ma știu. Nu fug după vizualizări, dar share-uri mai fac din când în când.
20. Limbi străine
Cunoașterea unor limbi străine e asemeni unui card bancar Platinium pe care îl ai în buzunar. Nu la perfecție, dar engleza, rusa, ucraineana, italiana și spaniola le cunosc. Lucru care mi-a prins bine aflându-mă peste hotare. Păcat că nu cunosc franceza, dar sper că într-o bună zi să o pot „savura”.
21. O carte
Da, am reușit să public și o carte. Mică de tot. 135 de pagini, dar la care țin mult. Poate, într-o bună zi, o să reînoim filele acesteia. Așa e, Mircea? :)
22. „Never say never”
Zi de zi mă tot conving că niciodată nu trebuie să spui niciodată. Niciodată nu am crezut că o să învăț la buget, că o să lucrez la publika.md, că o să am o familie, că o să am 2 copii, etc., etc. . Chiar și recent, nu credeam că o să ajung să stau timp de o lună undeva la odihnă peste hotare, după care să călătoresc spre câteva capitale europene. Dar viața îmi arată mereu contrariul.
23. „Sau tu pe ei sau ei pe tine”
Viața e plină de surprize, iar oamenii sunt foarte invidioși și răi. Vrem noi sau nu, dar la sigur am ajuns în astfel de situații în care trebuia să te gândești și la alții, dar nu la tine. Eu spun nu, nu trebuie să te gândești la alții atunci când în joc e fericirea ta, sănătatea ta sau altceva la care ții tu mult. Nimeni, absolut nimeni (poate doar părinții, dar și aici e foarte discutabil, având în vedere experiența mea) nu se va bucura pe deplin și sincer de succesul tău. Fii și tu un pic mai egoist și luptă pentru tine, pentru că altcineva nu o va face în locul tău.
24. „Mai bine să regreți ceea ce ai făcut, decât ceea nu ai făcut”
De ce să stai nopțile în șir și să te frământe gândul că „ce ar fi fost dacă aș fi procedat așa sau aș fi zis asta atunci”? Fă-o la moment, spune-o la moment, acționează la moment! E mai ușor să treci peste ceva ce ai făcut decât peste ceva ce nu ai făcut.
25. „Tot ce se face se face spre bine”
Căci în final, tot ce se face se face spre bine, nu? Orice se întâmplă în această viață are o logică, iar această logică este demult scrisă acolo undeva SUS. Vrem noi sau nu, dar asta e… Să avem noi sănătate căci vom trece peste toate. ;)
P.S.
La mulți ani, mie!!! :P
