(vedere de pe drumul ce duce spre satul Milești, Nisporeni)I Dinspre codru, pe câmpie,Peste case părintești,Raze albe vin să-învieVatra satului Milești.
II Soarele de sus sloboadeSuflul său făuritor,Zorii zilei ies din noapte,Cu țăranii, pe ogor.
Refren:De la Mândra spre Visoca,De la Recea spre Hotar:Dăinuie pe-aceste locuriSatul meu – Mileștii Mari!
IIIA lăsat bătrânul MileaVorbă pentru fiii săiSă nu părăsească gliaDintre dealuri și din văi.
IVȘi-au fost vremuri de urgieSub tătari și otomani,Țarii ne-au adus sclavia,Dar am rezistat prin ani.
Refren:De la Mândra spre Visoca,De la Recea spre Hotar:Dăinuie pe-aceste locuriSatul meu – Mileștii Mari!
VÎn livezi și în podgoriiE bogat acest meleag,Se învârte în Dealul Morii Roata vântului pribeag.
VIIar când soarele apuneSe aude un izvor,Care murmură și-ți spuneTaina visului ușor.
Refren:De la Mândra spre Visoca,De la Recea spre Hotar:Dăinuie pe-aceste locuriSatul meu – Mileștii Mari!
(martie-aprilie 2014)