După o noapte de nesomn, nu am așteptat nici o clipă și am plecat să explorez Clujul.
Am încercat să fac o mică listă pe care să o parcurg, dar aceasta nu prea și-a avut rostul, căci majoritatea muzeelor erau închise sâmbăta. Oricum, picioarele m-au purtat mult prin diferite colțuri ale orașului. Ziua s-a declarat a fi cu soare. Chiar dacă îmi părea că astrul ceresc doar ne mângâia dulce cu razele sale calde, seara am descoperit că aveam nasul și obrajii roșii de la bronz. A fost prima seară din viața mea când am adormit instantaneu, chiar dacă era abia ora 21.)))
Aceste oglinzi plasate pe străduțele înguste ale orașului, pentru a mări vizibilitatea mașinilor din stradă, m-au impresionat foarte mult. Ele nu doar le servesc șoferilor, dar și conferă o imagine deosebită.
Casele de aici au forme foarte deosebite. Există multe clădiri vechi care te fac să-ți regăsești liniștea și pacea. Chiar dacă orașul este destul de populat și traficul este intens, anume arhitectura de jur-împrejur este cea care ne salvează de haos și conferă o valoare majoră Clujului. Există chiar o străduță pe are casele se văd ca în oglindă, ceea ce le diferențiază este doar culoarea.
Am observat că aici se găsesc mult mai multe biserici catolice, decât creștin-ordodoxe. De o deosebită frumusețe este Catedrala Catolică, plasată în centrul orașului.
Chiar dacă majoritatea muzeelor erau închise, am avut noroc, totuși să prind și unul deschis și, anume Muzeul de Istorie.
Sigur că nu am putut rata Parcul Central din Cluj, unde, pentru prima dată, am pedalat o lebădă pe lac. :D
Între timp, am probat papuci imenși și am ”jucat fotbal” lângă un imens fotbalist din fața stadionului din categoria UEFA Elite, Cluj Arena.
Ultima destinație a zilei a fost Grădina Botanică. Aici am avut ocazia să inspir din plin natura și să mă simt ca într-o junglă, să văd lalele care zici că-s bujori, nuferi, copaci de banan, avocado și altele, precum și să admir natura și o mică parte a orașului, de sus.
