Răstignită în saltea
zădărniceşte proiecte grandioase,izbeşte de perete lumi întregi fără să regrete, sparge în ţăndări feţe de cristal care îi vor fi fost dragi odată.Când închide ochii, şterge totul din minte şi se afundă într-un fond incolor convenabil.Îşi proiectează picioarele pe perete.În poziţia asta sângele se repede spre creier şi totul devine fierbinte, aproape de inimă,încât
ar putea să-şi îmbrăţişeze propriul sânge.