Beau, ca să  gândesc după asta.Cu o minte lucidă, friptă de aburii mahmurelii.Ca să mă întreb:De ce-am turnat în mine?Și whiskey, și cognac, și bere, și lichior, și șampanie, și cagor, și...
E veșnicul dialog al omului cu omul,Al creierului pre- și post-alcoolizat,A inimiii pre- și post-iubind.
Iubirea.
Ce-ar trebui să fie azi poezia?Un manifest?Un Everest?O lacrimă ?Un răcnet ?O rană?Un blestem?
Un program electoral, poate?Doldora de muci, Plahotniuci, rahați, Filați, strâmbi, Ghimpi, patroni, Dodoni...
Borăsc.
O revelație religioasă, uneori.
Isuși, Budde, Allahi și-Ahura-Mazde.
Brazda textului a luat-o pe arăturăCea mai murdară parte-a organismului e gura.De aia nu recit, la-s degetele de la mâni să scrie.Degetele cu care mă scobesc în nas,Mâna cu care îmi șterg curul.Eul învie!