Categoria de populaţie cea mai vulnerabilă faţă de consumul de droguri o constituie tinerii cu vârsta de până la 30 de ani, ei alcătuind 95 la sută dintre consumatorii de droguri. Conform datelor preliminare ale Dispensarului Republican de Narcologie, la începutul lunii iunie 2008, în Republica Moldova, sub supraveghere medicală în secţiile consultative se aflau 9.500 persoane consumatoare de droguri, 9.025 dintre ei fiind tineri. De asemenea, în lume, aproximativ 200 milioane de oameni se droghează. Potrivit specialiştilor, de cele mai multe ori, tinerii încep să consume droguri din curiozitate, din dorinţa de senzaţii noi sau să atingă o anumită stare psihică şi emoţională, încercând să evite problemele. Un motiv frecvent este şi teama că vor fi respinşi de grup, dacă vor refuza propunerea de a încerca un drog. Consumul de droguri poate cauza disfuncţii cerebrale grave şi tulburări de dezvoltare şi comportament. Tinerii care utilizează droguri au deseori dificultăţi în stabilirea relaţiilor interumane, inclusiv familiale, le pot fi afectate abilităţile cognitive, ceea ce duce la scăderea performanţelor şcolare. Cel mai periculos efect secundar al utilizării ocazionale a drogurilor este apariţia dependenţei, care duce la consum sistematic de droguri. În acelaşi timp, specialiştii afirmă că un rol important în privinţa consumului de droguri îl joacă relaţiile familiale şi implicarea inadecvată a părinţilor în educaţia şi viaţa adolescentului, precum şi relaţiile de prietenie nepotrivite. Astfel, în cazul în care părinţii îl suspectează pe copilul lor de consum de droguri, medicii recomandă să observe anumite semne caracteristice pentru astfel de situaţii: atenţia scăzută faţă de aspectul fizic şi vestimentaţie, o igienă inadecvată, pierderea apetitului, absenteism şi rezultate slabe la şcoală, pierderea interesului pentru anumite activităţi extraşcolare, îndepărtarea de membrii familiei, atitudine ostilă, apariţia prietenilor noi şi comportament secretos. În asemenea situaţii, membrii familiei sunt cei care îi pot acorda primul suport, prin oferirea unui exemplu pozitiv, împărtăşirea convingerilor, precum şi prin prezentarea informaţiilor necesare cu privire la riscurile legate de consumul de droguri. În cadrul Dispensarului Republican de Narcologie sunt aplicate metode contemporane de tratament antidrog, reabilitare şi recuperare psihosocială, pacienţilor fiindu-le asigurat anonimatul. Anual, aproximativ 70 la sută din persoanele înregistrare la Dispensarul Republican de Narcologie sunt implicate în diferite programe informaţionale, educaţionale, de profilaxie şi tratament. Specialiştii definesc drogul ca fiind orice substanţă care, introdusă într-un organism viu, îi poate modifica percepţia, comportamentul ori funcţiile cognitive sau motrice şi pot cauza dependenţă. Din această categorie fac parte: alcoolul, opiaceele, derivatele cannabisului, sedativele şi hipnoticile, cocaina, halucinogenele, tutunul, solvenţii volatili şi alte substanţe psihoactive.