Din decembrie Legea, din februarie galagia. Da, e vorba despre Legea 332, privind Indemnizatia alocata pentru cresterea copilului. Mai bine zis, lipsa ei, avind in vedere ultimele schimbari.
La finele anului trecut, s-au efectuat citeva schimbari in Legea data. Legea noua a mărit perioada de calcul, de la 6 la 12 luni premergatoare sarcinii. Daca pina acum se calcula salariul doar pentru lunile lucrate complet (fara concediu de odihna sau medical), acum pentru lunile incomplete se va calcula suma de la 900 la 1400 lei, in dependenta de postul ocupat (functionar public/sector privat). Avind in vedere ca salariul mediu pe economie e 4220 lei, se vede ca astfel indemnizatia va fi minimizata simtitor.
In caz ca ramii insarcinata cu al doilea copil, in timp ce esti in concediu de ingrijire a primului bebelus, e si mai vesel. Nu conteaza ce indemnizatie ai avut, fiindca conform Legii noi indemnizatia, din nou, va fi pentru angajatii sectorului public -900lei sau 1400 lei pt cei angajati in economia reala. Argumentul Ministerului e beton : “Atit timp cit femeia a stat(!!) in concediul pentru ingrijirea copilului, ea nu a achitat taxe in bugetul statului”, deci mama trebuie sa fie MEGA fericita ca statul ia aruncat 2 bani, cand ea- lenesa ce este, 3 ani traieste pe ghebul bietului buget.
Si inca o modificare populara : daca revii la lucru, pentru a-ti pastra indemnizatia, ai voie la program de 4 ore. Daca revii cu program obisnuit- indemnizatia se anuleaza. Eu vreau sa-l vad in ochi si sa-i dau flori acelui angajator care, cu bratele deschise, va primi femeia la lucru pe 4 ore, ii va calcula 50% din salariu, mai mult ca atit – va avea in birou nu una, dar 10-20-50 astfel de angajate. Suna a utopie ideia Ministerului.
Acestea fiind spuse, Legea fiind votata, s-a crezut ca odata cu 1 aprilie, Ziua Prostiei, modificarea va intra in vigoare si capul prostit va fi plecat. Dar nu a fost sa fie. Mamele s-au organizat, au luat carucioarele, burticile, si-au strins curajul si au iesit la protest. Dupa primul protest s-a trezit presa. Dupa al doilea Ministerul a organizat o conferinta de presa: cea mai timpita conferinta de presa cu cele mai disperate argumente care puteau fi. Se incerca a ascunde dupa experienta altor state gen Romania/Rusia, insa orice comparatie era in defavoarea noii Legi. Cu glasul tremurind si cu frica bine ascunsa dupa ochelari, cea care s-a pierdut in fata camerelor a invitat mamele la o “discutie” cu dna Ministru Buliga.
Intr-o tara democratica, doamna Ministru ce reprezinta partidul omonim, scoate presa din sala. Discuta dupa usi inchise. Iar dupa usi inchise repede prinzi la curaj si ridici vocea la niste fete care au venit sa-si apere drepturile. In general, iti este cam totuna de discutie, o faci ca sa te speli pe maini, fiindca stii ca oricum nimic nu vei schimba. Tu esti ministrul brav care ai “prins criminalii”- mamele, care cu indemnizatiile lor furau cel mai mult si prejudiciau bugetul statului.
Tot la discutia respectiva, mamele au inteles ca ele sunt singurele responsabile de viitorul copiilor sai, iar gandul de a concepe un copil nicicum nu trebuie sa fie incurajata de o indemnizatie. Nu vreau sa fiu intratit de impertinenta si sa intreb unde s-au dus impozitele mele si a sotului, achitate lunar, in acest nefericit buget.
Eu stiu una : daca maine ma decid sa nasc in orice alta “capitala europeana”, nefiind cetatean, neachitand taxe, nefiind angajata oficial, eu oricum voi avea o indemnizatie mai mare ca acasa.
Noapte buna, Moldova.
