ISTORICUL UITĂRII Pentru Elisa Rodríguez Court
Cu fiecare clipă mai dispersați,tot mai stângaci și perplecși,rătăciți în întuneric.
Fiindcă memoria noastrădeja nu mai e verificabilă,și nici măcar nu e a noastră.
Se intersectează în înnourate,complexe labirinturipe care nici nu le recunoaștem.
Vorbim despre alți oameni,poate că imaginari,în zile inexistente.
Uneori, visuri întrerupte,pășim prin ungherede vechi câmpuri cu pietre.
Gestul ne trădează,data ce nu coincide,mâinile tremurătoare.
Și, aici, unde e noapte,avem suspiciuneacă nu aparțienem acestei lumi. HISTORIAL DE OLVIDOS
A Elisa Rodríguez Court
Cada vez más dispersos,
más torpes y extrañados,
perdidos en lo oscuro.
Porque nuestra memoria
no es ya verificable,
ni nuestra tan siquiera.
Se cruzan en nubosos,
complejos laberintos
que no reconocemos.
Hablamos de otros hombres,
tal vez imaginarios,
en fechas imposibles.
A veces, sueños rotos,
andamos las esquinas
de antiguos pedregales.
El gesto nos descubre,
el dato que no cuadra,
las manos temblorosas.
Y, allí, donde la noche,
sentimos la sospecha
de no ser de este mundo.
Imagen: Vincent Van Gogh