Fiecare om, conștient sau subconștient, este ghidat de un vis suprem. Orice acțiune a noastră, de fapt, ascunde dorința de a îndeplini acest vis. Poate ți-ai dorit ceva încă de când erai mic sau ai avut o viziune anume cum o să fii, sau ce o să faci peste ani.
Așa a fost în cazul meu și încă a multor alți oameni de pe întreg globul. Mereu am spus că o să învăț în România și că o să călătoresc pe cât de mult e posibil, un vis al unei adolescente ambițioase.
***
Prima provocare am avut-o încă acasă, când am fost tentată să aleg să învăț în Moldova și să evit riscul. Totuși subconștientul meu avea o puternică convingere că o să fiu studentă în România și nu s-a dat bătut de gânduri rele. 
Aici ispitirile vin una peste alta, fiind amestecate cu puțină lene și oboseală. Uneori somnul e atât de ademenitor, încât ești aproape să renunți la unele vise, să le lași deoparte, pe mai târziu, dar anume în acele momente trebuie să te ridici, să-ți anunți o provocare și să mergi până la capăt! Așa am visat eu ani de zile să văd munții și anume când eram moartă de oboseală și lipită de somn m-i s-a și ivit ocazia să-i văd, și știți ceva, a fost cea mai tare zi și cele mai frumoase emoții!
***
Munții… Aerul ce treptat se răcește și devine delicios, încât nu te mai poți sătura de el; soarele ce îți surâde cu mici raze și te ademenește tot mai sus. Un vis frumos, o poveste, oameni ce, la fel ca tine, se bucură și respiră din greu din cauza oboselii. Treptat vine și seara, picioarele încă te duc la noi înălțimi. Doar susurul micilor cascade, umbre ce dacă le privești atent te sperie, brazi ce urcă la stele și devin transparenți la un moment dat, contopindu-se cu cerul. Te simți inspirat, relaxat, desprins de ceea ce înseamnă lume. Închizi ochii, mergi, privești în sus, iar beția oboselii îți dă plăcute amețeli! Veșnicie și perfecțiune…
***
Urmați-vă visele, acceptați provocările și descoperiți noile destinații!
Râșnov, Brațov
Vă îmbrățișez.=)
